reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Rolul stratului de mulci la îmbunătățirea fertilității solului

Stratul de mulci reprezintă operațiunea de împrăștiere la suprafața terenului a unor materiale de natură organică precum paie, vreji, pleavă, turbă, gunoi de grajd, tulpini tocate de porumb, sorg, floarea-soarelui etc.

În majoritatea cazurilor această operațiune se realizează concomitent cu lucrarea de recoltare deoarece combinele sunt prevăzute cu aparate de tocat și cu ventilatoare care împrăștie uniform tocătura pe suprafața recoltată.

O acțiune asemănătoare se realizează și prin lucrarea de dezmiriștit când rădăcinile, miriștea și paiele tocate se amestecă cu stratul superficial al solului. Un rol de mulci pot avea și culturile verzi care protejează solul, asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol, iar în final îmbogățesc solul în materie organică.

Principalele avantaje ale stratului de mulci constau în:

  • Acumulează și conservă mai bine apa din precipitații, chiar din ploile torențiale care altfel s-ar scurge cu repeziciune la suprafața solului și ar provoca fenomenul de eroziune. Totodată, stratul de mulci împiedică pierderea apei prin evaporare, acest fenomen fiind diminuat de 3 ori.
  • Protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, stratul de mulci fiind un tampon care amortizează forța de cădere a acestora.
  • Are rol de reglare a temperaturii solului atât în perioada de vară, cât și iarna. Vara s-a constatat că în timpul arșiței, când temperatura în aer era de 48°C, la 1 cm sub stratul de mulci se înregistrau 27°C, favorizând creșterea nestigherită a rădăcinilor și o intensă activitate microbiologică. În timpul iernii, stratul de mulci protejează culturile de îngheț. Prezența stratului de mulci asigură o reducere a amplitudinii temperaturii între zi și noapte cu peste 6°C.
  • Reduce gradul de îmburuienare a culturilor deoarece buruienile abia răsărite sunt înăbușite de stratul de mulci și mor înainte de a începe procesul de fotosinteză.
  • Contribuie la formarea și menținerea structurii solului.

Materia organică din stratul de mulci prin descompunere formează humus care, împreună cu argila din sol, formează liantul (cimentul) de unire a particulelor elementare de sol în agregate structurale. În solul structurat regimul aerohidric se găsește în condiții optime cu 2/3 apă și 1/3 aer. Stratul de mulci reduce procesul de tasare-compactare, menținând solul structurat.

  • Asigură o corectă permeabilitate a solului prin afânarea corespunzătoare. Afânarea nu trebuie să fie exagerată deoarece circulă aerul prin sol și antrenează apa pe care o evaporă.

Totodată, excesul de aerisire intensifică mineralizarea humusului cu formarea de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul este levigat. Afânarea nu trebuie să depășească nivelul de dezvoltare a sistemului radicular (200 cm) pentru că, în acest caz, apa se pierde în pânza freatică.

Existența materiei organice în stratul de mulci este sursa de formare a humusului. Dacă există humus, există agregate structural stabile care asigură o bună porozitate a solului și, deci, o corectă permiabilitate care realizează înmagazinarea și păstrarea apei în sol.

Experiențele au demonstrat că, din precipitațiile căzute, în sol cu structură corespunzătoare, solul ușor permiabil se infiltrează 85%, iar în solul fără structură, sol greu permiabil, se înfiltrează 30-40% din precipitații.

  • Stratul de mulci, până la urmă, constituie un valoros îngrășământ. Din analize a rezultat că 1 t paie de grâu furnizează solului 5 kg de azot, 2,1 kg de P2O5 și 9,5 kg de K2O. După cerealele păioase se asigură solului 1.500 kg/ha humus, iar de la tulpinile de porumb 2.000 kg/ha humus. Din humusul format, 2/3 se mineralizează și furnizează elementele nutritive, iar 1/3 intră în rezerva solului.
  • Prin urmare, stratul de mulci asigură și nutriția plantelor, reducându-se necesarul de îngrășăminte.
  • În stratul de mulci se menține un raport echilibrat de humificare/mineralizare. Materia organică, în condiții optime de umiditate și temperatură, se descompune și rezultă humus care, la rândul său, se mineralizează și rezultă elemente nutritive pentru plante.

Cele două procese, humificare / mineralizare, în prezența stratului de mulci se mențin în echilibru.

În stratul de mulci acționează și ciupercile, producând o anumită acidificare a solului.

Multiplele avantaje oferite de stratul de mulci trebuie să determine cât mai mulți fermieri să facă toate eforturile pentru realizarea lui.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Bilonarea şi mulcirea solului în cultura de lavandă

Progresul vine şi din curajul de a experimenta lucruri noi. Este o teorie care se confirmă şi în agricultură.

Iar pentru noi, ziariştii cu misiunea de a vă conecta la ultimele noutăţi din domeniul agricol, este plăcut să descoperim fermieri care renunţă la canoanele tradiţionale pentru a implementa tehnologii noi, cel puţin pentru România. George Marchidan, cultivator de lavandă şi preşedinte al singurei asociaţii de acest fel din ţară, şi-a propus să testeze o nouă metodă de cultivare a acestei plante. Este vorba despre bilonarea şi mulcirea solului în cultura de lavandă. Deşi pentru România este o noutate, această tehnologie, apărută prima oară în nordul Americii, este intens folosită pe continentul american şi, mai nou, în Croaţia.

George Marchidan este pionierul acestei tehnologii în România, însă este pe deplin încrezător că va avea succes pentru că, spune el, este în primul rând o tehnologie care reduce foarte mult costurile. Potrivit domniei sale, în cultura de lavandă principala problemă o constituie buruienile, de aceea îngrijirea lor presupune uneori şi cinci săpări. Pentru a reduce costurile cu întreţinerea a căutat şi alte tehnologii de cultivare a levănţicii decât cele convenţionale. A descoperit această tehnologie de bilonare şi mulcire a solului şi a constatat că prin aplicarea ei este rezolvată problema buruienilor. Practic, nu mai este nevoie decât ca iarba să fie tunsă o singură dată.

Ce presupune această modalitate de cultivare? George Marchidan spune că pentru a avea succes a fost nevoit să conceapă, după o schiţă proprie, un utilaj special, fără de care tehnologia nu poate fi implementată şi care să fie cuplat la un tractor. Cu ajutorul lui se face iniţial bilonarea şi apoi mulcirea, ultima fază fiind plantarea.

Pentru înfiinţarea culturilor prin această tehnologie cultivatorul foloseşte o folie concepută de o companie israeliană, cu 180 de metri lungime şi 80 cm lăţime, care costă 360 de lei rola. Această folie este tratată UV, permite solului să respire şi asigură o umiditate ridicată care este benefică plantei. În plus, folia are o garanţie de trei ani, exact perioada necesară dezvoltării plantei.

Despre această tehnologie, dl Marchidan mai spune că se pretează foarte bine pentru cultura ecologică pentru că, odată plantată lavanda, nu se mai fac alte lucrări. Practic, solul nu mai este răscolit, ci doar se tunde iarba. Ulterior pot fi administrate manual îngrăşămintele, iar avantajul foliei este că astfel substanţele nu mai sunt distribuite pe tot solul şi, implicit, nu mai hrănesc şi buruienile.

Din nefericire, nu toate solurile din România permit folosirea acestei tehnologii. Se poate folosi cu succes pe solurile nisipoase, afânate, însă se obţin mai greu rezultate pe cernoziomuri.

Până în momentul de faţă echipa dlui Marchidan a înfiinţat şase hectare cu lavandă prin această tehnologie nouă, în diferite regiuni ale ţării, iar rezultatele se vor vedea în primăvara şi începutul verii 2017. Cei care doresc să experimenteze această nouă tehnologie trebuie să ştie că, pe lângă achiziţionarea foliei de mulcire, închirierea utilajului presupune achitarea unei taxe de 300 de euro pentru fiecare hectar înfiinţat.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 20-21