reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Un sol plin de viață este foarte fertil

Se apreciază că solul este un organism viu care digeră substanțele organice, asimilează substanțele nutritive și respiră consumând oxigen și eliminând CO2.

Prin lucrări necorespunzătoare solul poate deveni un corp artificial. De aceea este indicat să se efectueze cât mai puține lucrări și este de dorit ca afânarea să se realizeze numai în plan vertical, fără întoarcerea brazdei.

În condiții normale, solul trebuie să aibă un anumit grad de afânare, să conțină umiditate și să fie aprovizionat cu materie organică.

În asemenea condiții solul va fi populat cu o sumedenie de viețuitoare care desfășoară o bogată activitate în folosul creșterii fertilității solului.

Fertilitatea este însușirea de bază a solului. Ea constă în capacitatea solului de a asigura condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, punându-le la dispoziție apa și sărurile nutritive, precum și ceilalți factori de vegetație pe tot parcursul perioadei de vegetație.

Afânarea să nu fie exagerată deoarece circulă aerul prin sol și antrenează apa pe care o evaporă. Totodată, aerisirea excesivă duce la mineralizarea humusului cu eliberarea de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul se pierde prin levigare și volatilizare.

Nu trebuie să fie nici mai adâncă decât nivelul de creștere a rădăcinilor (cca 200 cm) pentru că apa se pierde în pânza freatică.

Pentru aceasta solul trebuie să aibă porozitatea totală de 48-60%, din care porozitatea capilară 30-36% și cea necapilară (de aerație) de 18-24%.

Viața microorganismelor din sol este asigurată de prezența materiei organice din descompunerea căreia rezultă humus și elemente nutritive. Dar rezultă și glucoză care constituie sursa de energie pentru procesele metabolice ale microflorei.

Consumul de materie organică este de cca 10 t/ha/an. Din resturile vegetale, folosite în totalitate, se asigură 4-5 t/ha, restul trebuie adăugate sub formă de gunoi de grajd, îngrășăminte verzi și chiar culturi verzi.

Se apreciază că în sol există cca 15 t/ha ființe vii, din care pe stratul 0-25 cm se găsesc 5-7 t/ha, din care 2 t/ha bacterii.

La 1 g de sol se găsesc sute de mii de protozoare și zeci de milioane de microfloră.

Aceste viețuitoare se pot clasifica în:

  • flora din bacterii și actinomicete – 40%;
  • ciuperci și alge – 40%;
  • fauna 20% care, la rândul ei, este formată din: râme 50%, macrofaună 20% (cârtițe, reptile, șoareci); mezofauna 20% (viermi, acarieni) și microfauna 10% (protozoare).
  • Pentru ca o asemenea populație numeroasă să dezvolte o activitate intensă este necesar un sol aerisit, cu umiditate și cantitatea necesară de materie organică.

Asupra resturilor vegetale acționează:

  • râmele, viermii, acarienii care continuă mărunțirea;
  • ciupercile care distrug cuticula silicioasă;
  • actinomicetele care descompun celuloza și lignina;
  • bacteriile care finalizează descompunerea din care rezultă humus, substanțe nutritive și o serie de substanțe intermediare precum fenoli, aminoacizi care se unesc, condensează și polimerizează, rezultând acizi humici.

Procesul de descompunere a materiei organice este influențat de raportul C/N astfel:

  • când acest raport este mai mic de 15, descompunerea este foarte intensă;
  • când este între 15 și 30 descompunerea este medie;
  • când este mai mare de 30 are loc o descompunere redusă.

Paiele de cereale au raportul C/N 50-100, de aceea este necesar ca la fiecare tonă de paie să se adauge 10 kg de azot pentru a evita foamea de azot.

O bună parte dintre bacterii se ocupă de problema azotului. Ele se clasifică astfel:

1. Bacterii nitrificatoare care acționează asupra amoniacului (NH3):

  • Nitrosococus și Nitrosomonas transformă NH3 în acid azotos;
  • Nitrobacter care transformă acidul azotos în acid azotic.
  • Ele acumulează cca 70-90 kg/ha.

2. Bacterii fixatoare de azot nesimbiotice (libere în sol):

  • Azotobacter chroococcum este aerobă.
  • Clostridium pasteurianum este anaerobă.
  • Ele fixează 25-55 kg/ha azot.

3. Bacterii simbiotice genul Rhizobium – acestea trăiesc pe rădăcinile plantelor leguminoase. Ele fixează 60-300 kg/ha azot.

4. Bacterii asociative de tipul Azospirillum ș.a.

Amoniacul rezultat din descompunerea materiei organice ia următoarele căi:

  • o parte este neutralizat de acizii organici din sol;
  • o parte este folosit de plante sub formă de săruri amoniacale;
  • o altă parte este oxidat în procesul de nitrificare;
  • o altă parte este folosit de microorganism;
  • și o parte (de dorit cât mai mică) se volatilizează în atmosferă.

Se constată că există o populație numeroasă și bine organizată pe compartimente. Să li se asigure materie organică, aerisire și umiditate și microorganismele știu ce au de făcut pentru a avea un sol fertil.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Controlul microorganismelor prezente în ouăle păsărilor

Atȃt ȋn ouăle păsărilor domestice, cȃt și ȋn ale celor sălbatice se pot ȋntȃlni diverse microorganisme ce apar ca urmare a infecțiilor din cursul formării oului, a infecțiilor oviductului sau/și contaminării cojii oului, ȋnainte și/sau după ouat, cu materii fecale infectate. Infecțiile cauzate de materiile fecale penetrează coaja oului ȋn cursul pasajului oului, prin cloacă sau după ce oul a fost depus în cuib.

Paleta de microorganisme ce se poate găsi ȋn ou este largă: virusuri (tabelul nr. 1), bacterii (tabelul nr. 2), micoplasme (tabelul nr. 3), chlamydia (tabelul nr. 4) și fungi (tabelul nr. 5), care pot conduce la moarte embrionară sau la moartea prematură a puilor.

Tabelul nr. 1 – Virusuri prezente în ou

tabel 1

Tabelul nr. 2 – Bacterii prezente în ou

tabel 2

Tabelul nr. 3 – Mycoplasme prezente în ou

tabel 3

Tabelul nr. 4 – Chlamydii prezente în ou

tabel 4

Tabelul nr. 5 – Fungi prezenți în ou

tabel 5

Controlul acestor microorganisme se poate realiza prin dezinfecții profilactice ale volierelor (cu DECONTAMINOL, CATIOROM, PURSEPT etc.) și prin evaluarea stării de sănătate a părinților efectuată prin examen de laborator, ȋnainte de sezonul de ouat.

În cazul infecțiilor bacteriene patogene decelate după examene de laborator se vor administra antibiotice cu spectru larg și efect sistemic, inclusiv micoplasmocid conform antibiogramei (FOSFOTILROM, ENROFLOXAROM, DOXIROM, AVIANPROTECT TEN), care se pot regăsi la nivelul ovarului, respectiv oului ȋn concentrații terapeutice.

Pentru controlul bolilor produse de virusuri, se poate administra antiviralul din plante ANTI-AI (1-2 ml/litru de apă, dimineața și seara, timp de 5 zile), urmat de imunostimulatorul natural IMMUNO PLUS (1-2 ml/litru de apă/zi, 3-4 zile).

Recomandările medicului veterinar

Ȋn concluzie: la debutul și în timpul sezonului de ouat, păsările reproducătoare trebuie să fie ȋn cea mai bună stare de sănătate pentru ca progenii lor să se dezvolte armonios și să fie apți de performanță.

Ȋn cazul apariției unor afecțiuni patologice la puii tineri, pȃnă la efectuarea unor analize de laborator, puii pot fi tratați individual cu ENROFLOXAROM comprimate sau AVIANPROTECT TEN de la vârstă fragedă sau vor fi tratați părinții cu doze mărite de FOSFOTILROM, ENROFLOXAROM etc.

Ȋncepȃnd cu vȃrsta de 10-15 zile, dacă apar probleme de sănătate, se poate administra individual ENTEROGUARD (1/4-1/2 comprimate/zi, 2-3 zile) sau ENTEROTRAT (antidiareic natural, 0,2-0,3 ml/zi, 2-3 zile) asociat cu polivitamine (COMPLEX POLIVITAMINIC BUVA­BIL, NUTRI VITA-MIN-AMINO etc.).

Puii vor fi hidratați oral sau pe cale subcutanată cu lichide electrolitice (spre exemplu PERFUZOL, preparat steril administrat oral/injectabil subcutanat, care conține vitamine, glucoză, electroliți sau chiar banalul SER FIZIOLOGIC, 1-3 zile, după caz).

Dr. Cătălin TUDORAN Romvac Company SA