reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2019

Ministerul Agriculturii verifică permanent producția și comerțul cu legume și fructe

Inspectorii MADR iau toate măsurile care se impun în această perioadă pentru ca loturile de legume și fructe de proveniență autohtonă, expuse la vânzare, să îndeplinească cerințele standardelor de comercializare, referitoare la calitate, la încadrarea în nivelurile admisibile de reziduuri de pesticide și la etichetare.

Până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, au fost verificate 294 de piețe agroalimentare și 102 depozite en-gros de legume și fructe. Au fost verificați, de asemenea, 3410 operatori din care 1820 persoane fizice și 1590 persoane juridice. Au fost prelevate 52 de probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi.

Principalele obiective urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat corespunzător pentru minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli, organizați conform OUG 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine - documentele sunt emise de către depozitari pentru comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această  perioadă la comercializare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, aduce asigurări că toate legumele și fructele autohtone sunt sigure pentru consumatori. Consumul de legume și fructe din producția autohtonă contribuie major la sprijinul și dezvoltarea sectorului legumicol și pomicol românesc.

Se constată faptul că fenomenul de substituire a legumelor și fructelor este încă prezent, în sensul că produsele provenite din import sau comerț intracomunitar sunt comercializate ca produse românești, practică la care mai apelează comercianții din piețele agroalimentare. De asemenea, nu toți comercianții respectă trasabilitatea produselor, prin neprezentarea documentelor  de proveniență.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 63.500 lei și un număr de 239 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În continuare, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume obținute, în raport cu suprafețele cultivate, sunt ridicate în copie, în vederea verificării de către Direcțiile pentru Agricultură Județene la primăriile emitente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de celelalte instituții abilitate în domeniu, prin măsurile de monitorizare și control, asigură în permanență respectarea prevederilor legale pentru reglementarea pieței produselor agricole, precum și pentru prelevarea probelor din plante și produse vegetale, în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Sursa: madr.ro

Solar pentru legume îngropat, o idee excentrică, dar lăudabilă

Dacă pentru mulți fermieri ideea unui solar îngropat pare un lucru imposibil, pentru soții Enescu din Buhuși, județul Bacău, a reprezentat o provocare la care au răspuns cu multă trudă și curaj. Astfel, Elvis și Manuela, foști emigranți, cu cei doi fii ai lor Eduard și Manuel așteaptă sfârșitul anului pentru a lua o decizie: să se extindă, să facă reconversie sau să se întoarcă în a doua patrie a lor, Italia.

Solarul îngropat de la Buhuși, viitor al legumiculturii bio

Povestea unui astfel de solar îngropat are rădăcini adânci, dar a luat viață anul trecut și pare a fi o provocare pentru familia Enescu, care a lăsat pentru moment țara adoptivă, Italia, pentru țara mamă. Iată ce spune Elvis, „stâlpul de rezistență“ al acestui solar: „În anul 2004, pe când eram în Italia, am cumpărat o casă cu teren și o livadă de cireș și vișin; acest colțișor a devenit pe zi ce trece locul unde visele noastre începeau să se materializeze. Mult mai târziu, în anul 2014, când casa era aproape gata, am hotărât să renunț la munca din Italia și să mă întorc în România fără soție pentru a mă extinde în sectorul agricol cu un solar, pe care l-am construit singur după un proiect propriu, pe care l-am studiat mult, iar singurul ajutor la proiectare a fost al unui inginer din Italia, care m-a ajutat la calcularea rezistenței la greutate a zăpezii pe timp de iarnă, dar și la alegerea materialelor.

solar legume 2

În România consumul de roșii este aproape dublu față de țările UE

De altfel, având în vedere că la acea vreme România intrase în UE, familia Enescu și-a făcut multe planuri cu fondurile europene, dar realitatea din România a fost alta: „Văzând asta, am început construcția solarului pe bani proprii. Astfel, ne-am pus pe treabă! În anul 2016 am terminat solarul și am avut prima producție, care nu a fost pe măsura așteptărilor deoarece, recunosc, am făcut și multe greșeli. În următorul an am adus-o și pe soția mea în țară pentru a avea un sprijin valoros și un ajutor pentru a putea vinde produsele noastre pe piața orașului. De aici a început totul. În acest an am făcut toate studiile de piață, din toate punctele de vedere: client, preferințe, putere de cumpărare și am avut un real succes cu produsele noastre gustoase deoarece nu am folosit fertilizanți de sinteză chimică și ne-am încăpățânat să mergem înainte pe această idee. Știam că într-o zi foștii prieteni și vecini, care ne știau de copii sau adolescenți, ne vor descoperi și că vom avea succes. Dar toți acești ani de studii de piață i-am făcut pe banii aduși din Italia, fără a avea profituri. Anul acesta am renunțat la hibrizi aproape de tot și am cultivat doar soiuri de roșii care conform studiilor făcute de mine, sunt cele mai dorite legume din România. De altfel, sunt studii care arată că țara noastră, față de UE, consumă roșii aproape dublu. De aici și ideea de a cultiva soiuri vechi de roșii românești și din alte zone ale regiunii balca­nice. Solarul nostru are un mare potențial datorită faptului că este îngropat și acest lucru îl descopăr de la un an la altul. De altfel, putem cultiva soiuri de roșii mai sensibile în solar cu o timpurietate ridicată. Să nu uităm că pământul este un acumulator termic care te ajută și toamna târziu.“

Investiție de peste 30.000 de euro pusă la încercare

solar legume 3

Solarul îngropat de la Buhuși este o afacere de familie care a ajuns la o investiție de peste 30.000 euro, fiind posibil doar din fonduri proprii. Munca depusă începe să fie răsplătită greu, dar sigur cu culturi fel de fel, doar bio: „Reușim să menținem o astfel de afacere prosperă cu foarte multă muncă, seriozitate și calitate, dar și datorită terenului pe care nu l-am ales, ci doar a fost o coincidență că se potrivea pentru solar. Astfel, în acest an am ajuns să cultivăm roșii, ardei galben, roșu și kapia, varză, ceapă verde, salată și spanac italian, cu care am avut mare succes anul trecut. De altfel, mai avem: pătrunjel, leuștean, țelină, mărar, bietole, cicorino, busuioc, cimbru, cartof, măr și pe viitor avem în gând și căpșuni, zmeur, mur, cais și prun. Despre solar pot să vă spun că are o deschidere de 14 m, un util de 10 m și o lungime de 100 m.“

Produse bio doar pentru cei cu buzunarul mare

Valorificarea produsele se face în piața orașului Buhuși și uneori în târgurile săptămânale din împrejurimi. Elvis ne spune că produsele bio sunt costisitoare și nu oricine ajunge să-și permită legume sănătoase, ținând cont de salariile din țară. Sfaturile și nemulțumirile se contopesc deopotrivă! Astfel, munca devine cheia succesului, iar lipsa muncitorilor în zonă dă probleme de cap fermierului nostru, la început de drum: „Menționez că în primul an nu am ieșit pe plus, dar mă declar mulțumit că am studiat piața. Acest tip de afacere ar merita dacă românii ar câștiga mai mult. Din acest motiv noi vrem să vindem celor care își permit astfel de produse bio. Celor care doresc să pornească de la zero acest tip de afacere le recomand să fie pregătiți pentru multă muncă și sacrificiul de a nu fi tot timpul cu familia. Printre altele, sunt întristat de faptul că în zonă nu avem cu cine munci deoarece oamenii se mulțumesc cu ajutoarele de la stat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Piața legumelor bio din România, o piață în așteptare

Viorel Piperea, fermier de 43 ani din Singureni, județul Giurgiu, se ocupă de 8 ani cu legumicultura bio. A început cu producerea de legume bio direct în câmp, iar de trei ani o face și în sistem protejat, în solarii. Dar, în România, piața de legume produse natural nu este prea ofertantă deocamdată.

Din păcate nu a amortizat nici jumătate din investiție

Ca să ajung în Singureni, la circa 35 de km de centrul Bucureștilor, am trecut prin Jilava și 1 Decembrie, apoi am luat-o la dreapta, la ieșirea din Călugăreni, pe DJ 411. Ferma este chiar la intrarea în localitate, pe partea dreaptă. Viorel Pipera are pregătire de tehnician zootehnist, iar acum este student la Horticultură. Asta pentru că e greu să găsească consultanță eficientă pentru ceea ce face el. A înțeles că informația este vitală pentru activitatea de legumicultor ecologic. Dar greutățile întâmpinate se înmulțesc și din cauza schimbărilor climatice majore din ultimii ani. Ba secetă, ba inundații, ba iarnă fără zăpadă, ba vijelii și grindină. A investit în spații protejate pentru a securiza într-un fel producția. Dar anul trecut, când inundațiile le-au creat mari probleme, aproape că a fost la un pas să renunțe definitiv. Chiar a avut atunci senzația de zădărnicie. Dar a luat-o de la capăt. Cei aproape 3.000 mp de solarii i-a mutat mai sus, terenul fiind pe un plan înclinat. Un alt dezavantaj a fost și pierderea forței de muncă permanente. Dar și greutatea de a găsi zilieri atunci când are nevoie. Într-o asemenea întreprindere munca manuală este de neînlocuit. „Din păcate localnicii nu vor să muncească, mai bine stau pe ajutorul de la primărie“, spune vădit supărat fermierul. Dar prin venirea celor 2 angajați pe care îi are acum, speră la vremuri mai bune. Le asigură și cazare + masă pentru că sunt din Moldova.

Tot terenul fermei este închis cu gard și este destinat în întregime agriculturii bio. Certificat în acest sens. Chiar și zona cultivată cu grâu, lucernă și livadă sunt în aceeași condiție tehnologică. Dar, chiar și așa, e nevoit să vândă de multe ori ca și cum produsele obținute ar fi convenționale pentru că magazinele de specialitate sunt prea pretențioase. Iar dacă ar investi în ambalare, condiționare și etichetare ar distribui marfa în afara țării. Are însă o familie numeroasă care absoarbe o parte din surplusul de producție în majoritatea timpului. Plus câțiva clienți permanenți, mai ales din zona celor cu venituri peste medie, care au înțeles să mănânce sănătos. Mai au un protocol de colaborare cu firma EcoShoping – care deține un site specializat pe vânzarea de legume bio. Dar cel mai mult vinde prin intermediari, care îi oferă prețuri mult prea mici. Dar decât să arunce producția a făcut și asemenea compromisuri. Din fericire, pentru viitor, au bătut palma cu un lanț de restaurante, iar acum există premisa unui câștig ferm și constant.

De la cinci stoloni de căpșuni la peste 3.000 mp

Am gustat cu deosebită plăcere atât din căpșunile din câmp, cât și din cele cultivate în solar. Fiecare în parte cu o aromă de poveste. Chiar și cele albe erau dulci. Ca la bunica în grădină. Am întrebat ce soi sunt și mi-a răspuns că nu știe. A primit cinci stoloni într-o jardinieră și de aici are toată suprafața cultivată acum (peste 3.000 mp). Nu cresc mari dar au un gust și un miros de zici că ai cules fragi la munte. A pus și pomi fructiferi care sunt în ultimul an de conversie. Chiar și viță de vie dar, din păcate, anul trecut au avut un puternic atac de mană, iar iarna a degerat vița. Acum a dat de jos, de parcă ar fi nemuritoare. Semn că anul viitor, când va intra oficial în epoca bio, va avea și struguri de masă altoiți pentru pofticioși.

Viorel Piperea este căsătorit și are doi copii. Un băiat de 14 ani și o fată de 9 ani. Părinții lui locuiesc tot timpul la fermă, iar ei stau în sat pentru că școala este aproape de locuința de acolo.

Am văzut și sectorul zootehnic, apropo de specializarea inițială a fermierului din Singureni, unde erau tot felul de animăluțe. Aproape ca la ferma animalelor. Curci, fazani, găini, porci vietnamezi și de Mangalița, crescuți cu grâu, porumb și lucernă făcute în sistem bio. „Doar cu bălegar și cu sapa“, spune giurgiuveanul. Pentru familia și prietenii lor mai apropiați, subliniază acesta.

Tot în Singureni, Alain Kremeur, un francez care a fost președintele Camerei de Comerț și Industrie Franța - România face o agricultură rustică. Chiar mai mult decât bio. A avut o perioadă și un restaurant în centrul capitalei, chiar foarte vestit, iar acum vrea să facă o pensiune frumoasă din conacul Mociorniță. Clădirea pe care a cumpărat-o de la moștenitorii de drept se află cam la 200 de m pe drumul care duce la Stâlpu. Undeva pe un drum lateral dreapta. Dar trebuie să fii atent pentru că de afară nu se zărește decât ghereta din zid de la poarta conacului Mociorniță, care este înconjurat de o curte din zid, înaltă de aproape 2 m. În sens opus, parcă pentru echilibru, se găsesc alte două conace, de această dată gemene, care au aparținut prințului Nicu Cantacuzino (unul din copiii prințesei Irinei Ghica, născută Cantacuzino, care a fost fiica Nababului, așa cum era supranumit prințul George Grigore Cantacuzino). Într-unul dintre ele a fost sediul CAP, iar acum este stăpânit de Societatea Agricolă Singureni. O societate constituită pe legea 36 /1991, care exploatează 1.300 ha teren agricol. Cele două conace ale Cantacuzinilor sunt leite. Doar felul în care au fost renovate (cel din curtea societății agricole în 2013, iar celălalt anul trecut) le diferențiază cumva. Dar asta e deja o altă poveste.

Tudor CALOTESCU

Abonează-te la acest feed RSS