reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022

Aura Essențial, plantația cu lavandă de lângă Delta Moldovei

De curând am vizitat-o pe Monica Balla, de la Aura Essențial, în Movileni, județul Iași, lângă Delta Moldovei, unde m-au așteptat 6 hectare de lavandă ecologică pline de parfum, muzică, voie bună, mâncare. Totul a fost organizat în cadrul unui festival pentru întreaga comunitate din zonă, iar pentru noi a fost un bun prilej de a cunoaște povestioara miresmaticei plantații care îți fură privirea de îndată ce ajungi acolo.

„Avem două soiuri în cultură“

Totul a început inițial cu o plantație de nuci, ne spune ieșeanca. „Între timp, visul nostru cu nucile s-a transformat într-unul cu lavandă și ne-am decis să rămânem la această cultură pentru că este o plantă care nu necesită foarte multă apă, nu are mulți dăunători. În plus, ne place foarte mult. Pe cele 6 hectare cultivăm cca 30.000 de butași, dar mai avem încă 5.000 de butași separați care sunt comestibili. Distanța de plantare dintre rânduri este de 1,4 m și între plante de 70-80 cm. Cultivăm două soiuri, respectiv soiul Angustifolia și Vera. Soiul Angustifolia nu este comestibil, este mai mult dermatologic și farmaceutic, iar celălat, Vera, este comestibil. Pot să vă spun că lavada nu este o cultură pretențioasă în sistem ecologic. În schimb, buruienile care cresc trebuie prășite de 5-6 ori pe an. Noi facem acest lucru atât manual, cât și mecanizat, încercăm să le combinăm astfel încât să nu provocăm daune plantei.“

30 de tone de floare de pe șase ha

Plantația se află în anul patru de producție, iar rezultatele răsplătesc eforturile, adaugă tânăra antreprenoare. „Suntem mulțumiți, a fost o producție bună pentru că au fost și ploi, chiar dacă au mai și dăunat plantației. Anul trecut am avut o producție de 30 de tone de floare de pe suprafața totală de șase hectare. Producția obținută o procesăm în ulei esențial și apă florală, dar mai realizăm și produse precum: sarea de baie de Himalaya, lumânări cu ceară de soia, mai avem ulei de masaj, siropul de lavandă cu miere de salcâm ecologică și alte produse.“

Familia Balla are și o secție specială pentru a distila o cantitate atât de mare de floare, iar pe viitor intenționează să acceseze fonduri europene pentru a moderniza distilăria.


„M-am născut fermier. Tatăl meu este tractorist, sunt născută la țară și ne place aici pentru că e frumos, chiar dacă este muncă multă. Am ales să facem un business în această localitate pentru a fi mai aproape de copii, de familie, să avem mai mult timp pentru noi!“

Beatrice Alexandra MODIGA

lavanda 2 site

Plantațiile de lavandă, „modele“ în sesiunile foto

Moda pozelor în lanul de rapiță e deja istorie. Dacă în anii trecuți astfel de poze făceau ravagii pe rețelele de socializare, acum peisajele se diversifică. Fotografiile în plantațiile de lavandă sunt acum cea mai arzătoare dorință a celor care vor să impresioneze pe rețelele de socializare. Ba mai mult decât atât, acum nu mai ajunge un simplu selfie sau o poză făcută de un prieten cu telefonul mobil, ci se organizează evenimente de amploare, cu sesiuni foto complexe, iar uneori se percep taxe de intrare în lan.

Un lan pe harta turistică a Iașului

Astfel, doi tineri antreprenori din comuna Hărmănești, județul Iași, au pus bazele unei afaceri parfumate ce a încântat mulți ieșeni. Andrei și Lavinia sunt cei care au dat viață evenimentului „Lavanda Hărmănești“. Prin multă muncă și sacrificiu, cei doi au pus regiunea unde cultivă lavandă pe harta turistică, promovând astfel produsul, dar și localitatea.

În lanul de lavandă de la Hărmănești poți ajunge foarte ușor. Trebuie să te deplasezi spre comuna Todirești dinspre Hărmănești, iar la ieșirea din localitate, pe partea stângă, sunt amplasate indicatoare.

„Avem în jur de 20.000 de butași, pe o suprafață de 12.500 mp. Am avut foarte mulți vizitatori din toată regiunea Moldovei. Nu am privit cultivarea lavandei ca pe o afacere din care să scoatem bani, ci mai degrabă ne-am gândit să oferim tuturor celor interesați posibilitatea să vadă plantația, să se bucure de lavandă. Așa a apărut evenimentul Lavanda Hărmănești – Iași, la care au participat foarte multe persoane. Toți ne-au încurajat și din acest motiv noi continuăm să organizăm evenimentul. Am dori să ne extindem și sperăm să reușim. În acest an am avut mulți vizitatori care s-au plimbat prin lanul de lavandă, au făcut fotografii și au cumpărat produsele realizate de noi. În urma procesului de distilare realizăm ulei esențial de lavandă și apă florală de lavandă. După distilare uleiul îl folosim pentru a confecționa lumânări, avem sare de baie de Himalaya cu ulei esențial. Lavanda uscată o folosim în săculețe ce pot fi folosite împotriva moliilor, apoi avem buchete și coronițe pe care le vindem la festival“, povestesc soții Andrei și Lavinia Bocan.

Activități interactive în plantația mov

Câmpul cu lavandă de la Stornești, județul Iași, a fost, de asemenea, vizitat de mulți ieșeni care și-au imortalizat momentele alături de cei dragi. Sute de persoane au făcut fotografii și le-au postat pe rețelele de socializare, iar plantația de 5 ha a atras ca un magnet persoane de toate vârstele. Proprietarii lanului au realizat cadrul perfect pentru ca vizitatorii să rămână cu o amintire frumoasă, dar și să încerce produse locale de la producătorii din Iași.

Gabriel Zubcu, Veronica și Andrei Drăghici, proprietarii lanului de la Stornești, nu s-au așteptat ca inițiativa lor să aibă succes, însă le-au fost întrecute așteptările. „Cei care au vizitat plantația au consumat numai produse locale, de la producătorii înscriși în asociația «Produs în Iași», s-au relaxat, copiii au participat la ateliere de modelat lutul, au făcut poze în câmpul cu lavandă, au băut limonadă cu lavandă“, spune Gabriel Zubcu. Acesta, împreună cu cei doi prieteni, Veronica și Andrei Drăghici, a înființat plantația cu lavandă în urmă cu șapte ani și de atunci a dezvoltat constant afacerea cu flori mov.

Veronica Drăghici se ocupă de partea creativă a afacerii cu lavandă, fiind cosmeticiana care creează produsele în laboratorul din satul Stornești, iar Andrei, soțul său, se ocupă de plantație. Gabriel Zubcu este cel care se asigură că produsele sunt promovate și astfel au clienți noi an de an.

„În viitor vom dubla suprafața cultivată și vom cultiva și alte specii“

„Povestea Veera a început în 2015, odată cu plantarea primilor 10.000 de butași. Am fost entuziasmați și încântați de frumusețea lanului înflorit, de parfumul special al florii de lavandă și de compoziția perfectă a uleiului esențial. Să te plimbi într-un lan de lavandă înflorită, la apus, este terapie pentru suflet. Cum acest lucru este posibil doar câteva săptămâni pe an, am creat produsele Veera. Metaforic vorbind, am oferit experiența pășirii într-un lan de lavandă de acasă, în orice moment“, specifică Veronica Drăghici.

Inițial a fost obținut uleiul esențial și apa florală rezultată în cadrul procesului de distilare, produse care au fost apoi comercializate. În paralel a fost dezvoltat laboratorul Veera, acolo unde sunt preparate toate produsele pe bază de lavandă. „Inițial ne-am dorit fabricarea unui săpun natural. A fost un drum lung, am cercetat și am făcut diverse combinații până când am reușit să formulăm rețeta perfectă a săpunului care nu doar curăță, ci și protejează pielea. Aprecierile primite ne-au încurajat să continuăm și astfel a luat naștere sarea de baie Veera. De la an la an, am reușit să extindem suprafața cultivată, dar și să îmbogățim portofoliul de produse. În prezent, avem plantate 10 ha în Iași și Bacău, iar pe viitor ne-am propus să dublăm suprafața și chiar să începem să cultivăm și alte specii vegetale“, adaugă Veronica Drăghici.

Ingredientele principale ale produselor VEERA sunt uleiurile esențiale de lavandă și de lavandin, pe care cei trei producători locali le extrag din cele două soiuri plantate, Lavandula Augustifolia și Lavandula Intermedia.

Beatrice Alexandra MODIGA

Soiul românesc de lavandă Codreanca, cultivat la Vărăști

Dana și Lucian Ștefan, doi tineri din Vărăști, județul Giurgiu, au pornit afacerea Anne’s Lavender în anul 2019 din dorința de a face altceva pe lângă jobul actual. După câțiva ani de discuții și căutări, s-au oprit la cultura de lavandă deoarece a fost cea mai apropiată de dorințele lor.

O cultură frumoasă necesită tăieri la timp, mult soare și o atentă îngrijire

„Ideea numelui a venit de la fiica noastră, Anne-Marie; ne-am gândit să fie o afacere pe care să o continue când va crește. De ce lavandă!? Pentru aspect, miros și toate beneficiile pe care le aduce. După părerea noastră, este cea mai frumoasă plantație pe care o poate înființa cineva, dar care, în ciuda frumuseții, se întreține foarte greu. Ne-am oprit la un soi aclimatizat pentru România, mai exact Codreanca. Soiul acesta se pretează atât pentru obținerea de ulei esențial cât și, pentru aranjamente. Avem plantați aproximativ 3.500 mp și în jur de 4.000 fire. Totul se face manual. De la plantare până la îngrijire. În primul an le-am prășit de cinci ori pentru a le feri de buruieni. Din anul 2 am început să folosim și o motosapă printre rânduri. Nu știu dacă este un secret, dar o plantație de lavandă necesită multă muncă, mai ales dacă nu se folosesc erbicide. Mulți spun că nu există dăunători și că rezistă perioadelor secetoase, dar în primii doi ani am folosit sistemul de picurare din lipsa precipitațiilor; din cauza culturilor din jur, a fost afectată și de păianjenul roșu“, adaugă Dana.

lavanda Varasti

Distribuția, cea mai problematică parte

Inițial au început cu buchețele și săculeți parfumați, apoi s-au extins încet-încet la siropuri, ulei esențial, apă de lavandă, ulei de masaj, lumânări parfumate, sare de baie, ceai și body scrub. „Distribuția se face prin intermediul Internetului sau prin recomandări. Asta este cea mai problematică parte! Mulți se plâng de o piață de desfacere aproape inexistentă.“

Pe lângă costul inițial al butașilor și al terenului pe care se înființează plantația, principalul cost este timpul, adaugă tânăra. „Necesită o atenție deosebită pentru îngrijire și întreținere, dar și pentru fabricarea produselor. Recomandarea noastră pentru cei care vor să înființeze o astfel de plantație este să nu o facă! Sau, dacă într-adevar își doresc, să se înarmeze cu multă răbdare și putere de muncă! Și să ia în calcul că vânzarea este cea mai importantă în valorificarea plantației“, încheie Dana Ștefan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Parfumul de Rai din Pogonești, Vaslui

Terre Mauve – Parfum de Rai este o afacere mică, de familie, cu produse făcute manual și de serie. Povestea Dianei Markovic, din comuna Pogonești, județul Vaslui, a început în anul 2015, când, la dorința tatălui, a plantat 1 ha de lavandă.

20.000 de butași din soiul Sevtopolis

„El de mult visa la o plantație de lavandă, dar niciodată nu găsea timp să o înființeze. Astfel că, după ce s-a pensionat, a început să-și dezvolte visul. Am căutat o pepinieră de lavandă, de unde am cumpărat 20.000 de butași (soiul Sevtopolis/ numit și Sevastopolis). Toate fondurile le-am investit în achiziționarea de butași, așa că nu am mai putut investi în utilaje agricole. Plantarea și recoltarea le facem manual. Lavanda a crescut atât de mult încât, dacă am băga utilaje pentru recoltare, am distruge o bună parte din ea. Printre secretele cultivării lavandei aș specifica multă perseverență și dragoste. În primul an de la plantare am pierdut aproape jumătate din recoltă (ori eroare umană la plantat, ori natura nu a fost de partea noastră), dar asta nu ne-a împiedicat să mergem mai departe. Am plantat și restul de butași ca să umplem golurile… și de acolo am pornit la drum cu adevărat. La început a fost foarte greu pentru că nu știam de unde să începem, dar prin multă muncă și mult citit am ajuns unde suntem acum“, specifică cultivatoarea vasluiancă.

Produse unicate de lavandă, făcute manual

O plantație de 1 ha se ridică la 15.000 de lei doar plantele, la care se adaugă transportul și mâna de lucru, iar ulterior recoltatul și distilatul, mai spune Diana. „Dacă ar fi să estimăm, cred că am ajunge undeva la 35-40.000 de lei. Distribuția o facem personal. Avem următoarele produse: ulei esențial pur de lavandă, odorizante de mașină cu ulei de lavandă și miere de lavandă, apă de lavandă, săpun hidratant cu apă și ulei de lavandă, lumânări din ceară vegetală cu ulei de lavandă (pentru Aromaterapie), săculeți cu flori de lavandă, buchete ornamentale de lavandă (proaspete și uscate), butași și plante adulte de lavandă pentru grădină și ghiveci. De cele mai multe ori comercializăm în diferite orașe la evenimente (festivaluri, sărbători, expoziții) organizate de primării și de alți organizatori. Momentan avem produsele plasate și într-un Plafar din Vaslui.“

Beatrice Alexandra MODIGA

11 ha de lavandă bio la Lehliu Gară

Povestea Marilenei Ghioca, din Lehliu Gară, a început în anul 2013, când și-a dorit să facă ceva nou, să își investească ideile, timpul și pasiunea într-o afacere. A avut în plan o livadă de nuci, apoi o cultură de cătină, dar a analizat bine la rece și parcă nu era ceea ce își dorea. A tot căutat idei, apoi s-a întors la dragostea pentru flori și plante ornamentale, la aurul mov.

Câmpurile de lavandă din Provence, sursă de inspirație

„Asta ne-am dorit! O «mare mov» pe care să o cultivăm noi și să crească din pământ reavăn. Să facem ceva ce ne aduce bucurie și să dăm mai departe bucuria aceasta tuturor celor care iubesc lavanda. Am mers în Luberon, la poalele munților Ventoux și Lure. Am fost pe câmpurile întinse de lavandă. Flori mici și parfumate, cât poți cuprinde cu inima. Am fost impresionați și, cu fiecare câmp vizitat, simțeam tot mai mult că asta ne dorim și noi să facem. Aici am căutat fermieri care cultivă lavandă, am stat de vorbă cu ei și am reușit să aflăm câte ceva despre ce înseamnă această afacere. Ne doream să facem ceva de calitate, tocmai de aceea am zis să nu ne grăbim. Să învățăm ceva de la plantele pe care le îngrijim cu dragoste. Cu timp și atenție, cresc frumos. Cu timp și atenție ne-am crescut și noi afacerea. Am decis să facem o călătorie în Bulgaria. Nu au o tradiție la fel de veche precum cei din Provence, dar în ultimii ani au fost cotați cei mai mari producători de lavandă din lume. Am ajuns la festivalul lavandei din Karlovo și am cules, pe lângă flori minunate și parfumate, informații despre înființarea unei culturi de lavandă, despre procesarea florilor și comercializarea produselor obținute din lavandă. După această călătorie, la întoarcerea în țară, ne-am apucat cu încredere de afacerea noastră. Aveam 2 hectare moștenite de la mama și am mai cumpărat încă 9 ha de teren, am comandat butașii de lavandă de la o pepinieră certificată ecologic din Bulgaria și în toamna anului 2015 am ajuns să înființăm cultura de lavandă pe o suprafață de 11 ha. În anul 2018 ne-am certificat ecologic cultura, iar în 2019 ne-am certificat și uleiul de lavandă, cu Austrien Bio Garanție (organismul de certificare). Nu ne-am oprit din investiții, având speranța că în viitor vom putea să transformăm investiția noastră într-o afacere de succes“, ne spune cultivatoarea.

Fabrică de distilat ulei esențial de lavandă și trandafir

Activitatea nu s-a oprit aici; astfel, în anul 2019 aceasta a deschis și o fabrică de distilat ulei esențial de lavandă și trandafir cu o capacitate de 30 tone floare verde/zi, mai ales că activitatea este una intensă, adaugă Marilena. „Tot în 2019 am extins cultura cu încă 2,5 hectare pe care o întreținem cu utilajele agricole achiziționate de când am pornit afacerea. Avem prășitor, plantator butași de lavandă, mașină de recoltat lavandă, motocultor și multe alte utilaje profesionale de întreținere a culturii de lavandă. Începând cu 2020 ne dorim să dezvoltăm pepiniera proprie, unde vom obține material săditor certificat ecologic specia Angustifolia, soiurile Sevtopolis, Hemus și Yubileina. Avem în proiect să ne dezvoltăm partea de producție și marketing. Cu pasiune și aceeași dăruire de la început, ne dorim să obținem produse din lavandă de cea mai bună calitate și să nu ne abatem de la crezul nostru: să facem ceva ce ne aduce bucurie și să dăm mai departe bucuria aceasta tuturor celor care iubesc lavanda.“

Distribuție a produselor business to business

În prezent, familia Ghioca deține 15 ha de lavandă și o distilerie cu o capacitate industrială, astfel încât reușește să plece de la materia primă până la produsul finit. „Printre produsele pe care le comercializăm se numără uleiul esențial de lavandă BIO, apa de lavandă (hidrosol), odorizante, produse pentru ambient, produse pentru relaxare și lavanda decorativă pentru grădină. Distribuția o facem la acest moment prin parteneriate business to business. Costurile sunt diferite în funcție de suprafața plantată și soiurile dorite; pot fi influențate de mâna de lucru și utilajele necesare. Când am plecat pe acest drum nu ne-am gândit la profit, ci din pasiune pentru mov. Acum, când afacerea noastră este în plină dezvoltare, ne bucurăm că putem oferi o calitate ridicată“, încheie Marilena Ghioca, cultivatoare de lavandă din Lehliu Gară.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cultura de lavandă - lumea în mov

Angela și Petrică Deznan, din localitatea Zimandcuz, județul Arad, pot spune că au propria lor lume în mov, începând cu anul 2015... Atunci au înființat o cultură de lavandă, Lavandula angustifolia, pe o suprafață nedefinită a unei grădini de țară, totul însumând 1.000 de butași.

Pasiunea pentru frumos, utilitate, beneficii

Angela Deznan are 50 de ani, iar soțul Petrică 53 ani. Amândoi sunt licențiați în sociologie și, cu toate că au locuit în Arad, în urmă cu 10 ani s-au mutat în proximitatea Aradului, la Zimandcuz.

„Cu toate că la bază avem o altă calificare, nu ne-a fost greu să ne orientăm și spre altceva, în cazul nostru spre cultura de lavandă. Desigur că, pentru îndeplinirea acestui mic deziderat, a fost determinantă pentru noi pasiunea pentru frumos. Așadar, acesta a fost punctul de greutate primordial pentru înființarea unei mici culturi de lavandă, neexcluzând apoi rostul și utilitatea culturii și, spre surprinderea multora, abia în al treilea rând ne-am gândit la beneficii. Regula de aur pentru un antreprenor sau om de afaceri este axată pe beneficii. Nu uitați, noi suntem sociologi și ne-am permis să inversăm polii, iar pe parcurs alături de noi se bucură de „frumos și utilitate“ și alții care știu, prin mulțumirea lor sufletească, să ne recompenseze munca. Așadar, împreună cu soțul în anul 2015 am înființat o cultură de lavandă pe suprafața nedefinită al unei grădini de țară, totul însumând 1.000 de butași. Cultura de lavandă deținută de noi face parte din specia True Lavander (lavanda englezească – Lavandula angustifolia). Această specie se numără printre principalele specii de lavandă din Europa și se pare că domină și în România“, nu spune cultivatoarea arădeancă.

Lavanda angustifolia este o plantă perenă considerată semiarbust cu un prognostic longeviv la noi în țară de aproximativ 18 ani. Ajunge la maturitate în anul patru de la înființare. Are rădăcina pivotantă, masă lemnoasă ce susține o coroană bogată ale cărei tije florale sunt lungi și drepte pe axul central, iar la capătul lor, aidoma spicului de grâu, sunt florile de culoare mov. Desigur că aceste flori pot fi și de alte culori (albastre, galbene, albe, roze), în funcție de specie și varietate, adaugă Angela Deznan. „Cei 1.000 de butași de lavandă i-am cultivat manual. Desigur că, pentru suprafețe întinse, se folosește tehnologie mixtă: mecanizată și manuală. Întreținerea culturii este foarte importantă, de aceea acordăm o mare atenție prășitului, pe care de regulă îl realizăm cu motosapa. În cazul ivirii inerentelor defecțiuni tehnice, folosim la propriu sapa! Este încă o unealtă sigură în combaterea buruienilor. Nu erbicidăm solul și nici nu tratăm planta, în pofida atitudinii altor deținători de culturi de lavandă care au ales aceste opțiuni. Pentru noi contează ca produsele rezultate ulterior să aibă o calitate cât mai bună.“

Sfaturi practice

În opinia familiei Deznan, cultivarea lavandei nu este un secret și nimeni nu trebuie să privească acest aspect ca fiind unul dificil, chiar dacă nu există la îndemână o bază de date informative. „Logica ne spune că pentru flori în general este nevoie de soare, iar în cazul lavandei de mult soare. Pe de altă parte, pentru aproape orice floare – plantată într-un loc în care băltește apa timp îndelungat, acest lucru duce la putrezirea rădăcinii și ca atare la moartea plantei. Așadar, pentru cultura de lavandă trebuie să rămânem în logica gândirii primare. Adică soare, fără multă apă și o prășire eficientă. În aceeași logică nu este recomandată o fasonare drastică în timpul vegetației, după recoltarea florilor. Riscăm să lezăm masa lemnoasă și să aducem o pagubă majoră plantei. De asemenea, nu este indicată fasonarea înaintea unui îngheț. Avem în vedere o plantare a butașilor în luna octombrie sau în lunile martie-aprilie. Astfel, evităm ca butașii să nu înghețe și nici să nu se usuce“, specifică cultivatoare.

Din lavandă se poate face o gamă impresionantă de produse. Dar pentru că în cazul familiei din Zimandcuz este mai mult pasiune și nu o industrie, se limitează la buchete de flori proaspete sau uscate, aranjamente florale, săculeți umpluți cu flori de lavandă, ulei, apă florală și altele. „La baza unei bune distribuții sau valorificări a produselor noastre de lavandă stă o bună comunicare și promovare. Este foarte important acest lucru. Distribuim direct de la cultură prin intermediul evenimentelor de sezon sau ne deplasăm în piețe de desfacere cu mult trafic public. Livrăm produsele noastre la florării sau alte puncte de desfacere.“

Costurile reale pentru înființarea unei culturi de lavandă sunt definite în procente financiare care țin cont în primul rând de mărimea suprafeței de cultivare. „Cu cât este mai mare suprafața de teren cu atât este mai mare investiția în butașii de lavandă. Apoi, costurile achiziționării de butași diferă atât de la producători la producători, cât și în funcție de specie. Adăugăm lucrările mecanizate sau cele manuale. Sunt costuri care diferă de la o zonă la alta. Avem în vedere, de asemenea, înlocuirea butașilor care s-au uscat. Putem vorbi de teren propriu pe care îl valorificăm, ceea ce reprezintă un foarte mare avantaj, sau de terenul achiziționat. Așadar, sunt costuri în funcție și de cele amintite mai sus. De aceea, recomandăm pentru această afacere pașii mărunți, dar siguri! Un plan bine gândit și, de ce nu, o analiză de risc. Cert este că se poate reuși în acest domeniu și noi considerăm că pe acest segment oricine poate avea o afacere de succes“, încheie Angela Deznan, cultivatoare de lavandă din Zimandcuz, județul Arad.


„Lumea în mov nu reprezintă doar o sintagmă ca indicator al unei afaceri. Reprezintă mult mai mult, un aspect relevant al frumosului care ne înconjoară, frumosul regăsit în simțuri olfactive și vizuale, parfum și culoare. Lumea în mov reprezintă un motiv în plus pentru socializare și reîntâlnire a celor rămași „în vatră“ cu cei plecați în „rosturile lumii“. A celor care transpiră sub soare și care au mâinile lipite de sapă, dar și a celor care transpiră sub sacou și au mâinile lipite de calculator. Lumea în mov este a tuturor, trăiește prin oamenii minunați care îi calcă pragul, sau care de departe îi urează numai bine... Astfel, Lumea în mov își transmite mai departe poezia și povestea izvorâtă din pasiune și dragoste față de această plantă, lavanda.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Epureni, județul Vaslui: Lavandă în sistem ecologic pe o suprafață de 10 ha

Povestea culturii de lavandă în sistem ecologic a lui Radu Bîlbîe din comuna Epureni, județul Vaslui, care se întinde în acest moment pe suprafață de 10 ha, a început în anul 2014. Încă de la bun început a optat pentru producerea prețiosului ulei esențial de lavandă. Ca noutate, începând de anul trecut tehnologia de extragere pe care o folosește familia Bîlbîe este cu totul diferită față de alte tehnologii clasice deoarece uleiul de lavandă se obține prin presiune de aburi.

Soiul este unul bulgăresc, Sevtopolis

„Pe acest teren ar fi trebuit să fie înființată o cultură de nuci, dar din cauza pH-ului solului am renunțat și m-am reorientat către o plantă care nu mai era la acea vreme în județul Vaslui, respectiv lavanda. În prezent, suprafața cultivată este de 10 hectare, dar nu a fost înființată toată odată din cauze obiective, în special din lipsa terenului și a banilor. Soiul este unul bulgăresc, se cheamă Sevtopolis și s-a aclimatizat extraordinar de bine la noi în țară, fiind comercializat de mai multe firme în România. Noi nu am optat de la început pentru o cultură ecologică pentru că nici nu știam că este posibil, ca să fiu foarte cinstit. Combaterea buruienilor am văzut că nu se poate face decât în două moduri: mecanizat, lucru pe care nu mi-l permiteam la acel moment când am înființat cultura, și cu sapa, efectiv. După doi ani ne-am dat seama că este mai bine să cultivăm ecologic, cu toate că este greu din cauza costurilor care sunt extrem de mari: se face cu forță manuală, iar muncitorii sunt greu de găsit în ziua de astăzi“, ne spune cultivatorul vasluian.

Distilerie după o tehnologie italiană, prin presiune cu aburi

Producătorul vasluian a optat de la început pentru producerea prețiosului ulei esențial de lavandă care este pe locul doi, după uleiul de trandafiri în ceea ce privește producția mondială, adaugă Radu Bîlbîe. „Acesta este scump pentru că se produce puțin, cu atât mai mult cel bio. Procesul tehnologic este unul complicat, practic din momentul recoltării până când plantele trebuie puse în distilator trebuie să treacă cât mai puțin timp pentru a nu se evapora uleiul esențial. Povestea distileriei noastre are un specific aparte; am luat legătura pe Internet cu un producător italian, am mers în Italia, am bătut palma, am făcut un contract. Tehnologia pe care o folosim noi este cu totul diferită față de alte tehnologii clasice, uleiul de lavandă fiind obținut prin presiune cu aburi. Se diferențiază de metodele clasice prin faptul că această tehnologie a distileriei noastre nu folosește presiune, ci un abur ușor, practic este ca un capac pe o oală la fiert în care se folosește tehnologia de 6 bari la abur. Am negociat cu producătorul italian, am luat două distilerii și am obținut un preț de 23.000 euro/ bucată, fiind de dimensiune medie, 1.500 litri/ cazan.“

Piața de desfacere este o junglă

În ultimii doi ani, uleiul de lavandă, din păcate, a avut un preț descendent, precizează producătorul. „În anul 2018 a avut un preț mulțumitor, a pornit de la 80 euro/kg și s-a ajuns și la 110 euro/kg. În comparație cu anul 2018, când prețul a fost de 85 euro/kg, anul trecut a fost 25-30 euro/kg. 2020 a fost un an groaznic din punctul de vedere al pandemiei, a fost și secetă, producția de ulei a fost mai mică, nu ne-am plâns pentru că este pasiune și nu am să renunț la această cultură, chiar am de gând să ne mărim suprafețele. În legătură cu piața de desfacere, aici este destul de complicat deoarece realmente este o junglă, fiecare își comercializează producția, produsul final, cum poate și unde poate, nu există o asociație, chiar dacă au fost încercări timide de a ne cunoaște între noi. În realitate este foarte greu să îi aduni pe toți la masă, să faci o asociație așa cum este în celelalte țări, să punem toți produsele, să le vindem cu același brand, este aproape imposibil. Cine spune că se poate îmbogăți din această cultură să ne dea și nouă formula. Pot spune că, în cazul meu, nu neapărat a fost o ambiție personală, dar am fost fascinat când plecam în concedii de câmpurile de zeci de hectare din Bulgaria și m-am întrebat de ce noi nu putem face la fel. Răspunsul este... pentru că nu avem o tradiție în cultivarea acestei plante și din cauza costurilor; este foarte important să ne calculăm foarte bine pașii.“

În primii 5 ani nu există venituri

Pentru că tot mai mulți tineri se îndreaptă spre „aurul mov“; cum mai este cunoscută lavanda, cultivatorul vasluian ne-a făcut și un calcul al costurilor legate de tehnologia pe care acesta o folosește. „De exemplu, noi folosim o tehnologie de 1,40 m între rânduri și 25-30 cm între plante/rând, la plantare mă refer. Asta înseamnă că pe o suprafață de 1 ha avem aproximativ 20.000 de plante. Rata de prindere în sezonul de toamnă este undeva la 90-95%. Am avut și eșecuri, greșeli pe care le-am învățat din mers; de exemplu, am plantat primăvara, dar a fost o primăvară secetoasă și am avut pierderi de aproximativ 90%. Dar să presupunem că avem terenul nostru că altfel nu putem să ne apucăm de acest business deoarece este o plantă care poate fi cultivată pentru 13-15 ani, ea trebuie reînnoită după un timp.

Materialul săditor certificat pe care îl folosim noi îl aducem din Bulgaria, de la un producător cu care colaborăm de 7 ani și care ni-l vinde cu 0,15-0,18 eurocenți/bucată. Așadar ca să aflăm cât ne costă doar materialul săditor certificat, spre exemplu 20.000 de plante/ha, trebuie să facem acest calcul: 0,15-0,18 x 20.000 plante. Celor care cred că fac ușor bani cu această cultură le spun doar atât: timp de 5 ani să își ia gândul de la partea de venituri pentru că este destul de complicat. Trebuie pasiune, timp, răbdare și suport financiar“, a încheiat Radu Bîlbîe.

Beatrice Alexandra MODIGA

Plantaţia de lavandă Botez de pe dealurile Bogdăneştiului

Elena Botez este o tânără antreprenoare care împreună cu familia sa este o mare iubitoare a speciilor de lavandă. De aceea, în anul 2017 au achiziţionat împreună o suprafaţă de teren, au făcut prima achiziție de butași și au început să se ocupe de o plantație de lavandă pe o suprafaţă de teren de 4.400 mp în Bogdăneşti, județul Bacău. În prezent, familia Botez are cca 6.000 de butaşi cu Lavandula angustifolia, varietatea Sevtopolis, Blue Scent, dar şi lavandă de culoare albă.

Lavanda, planta minune a familiei Botez

Se consideră o familie căreia îi place să muncească şi să investească în ceea ce înseamnă viitorul pentru ei, de aceea au luat-o de la zero fără să stea prea mult pe gânduri. „După câţiva ani buni de când soţul lucrează în străinătate, ne-am gândit să facem ceva stabil pentru copiii noştri, ca să nu fie nevoiţi să plece departe de familie, precum şi un mod frumos de a câştiga un nume şi un venit decent în ţară. Astfel, în 2017 am achiziţionat terenul de lângă casă, unde am şi plantat lavandă, iar în 2018 ia naştere «Botez & Lavanda». Numele reprezintă în totalitate ideea de la care am plecat pentru că «Botez» este numele familiei noastre şi «lavanda» este planta noastră minune“, ne spune antreprenoarea Elena Botez.

Iniţial, au fost multe idei, se gândeau la ceva în agricultură, dar nu erau siguri ce anume. Ideea de lavandă a pornit întâmplător de la fata acestora care folosea la acel moment uleiuri esenţiale. „Văzând cât de versatilă este, diferitele sale utilizări, dar şi gingăşia şi rezistenţa plantei, ne-am gândit că aceasta este ceea ce trebuie. O plantă nu foarte pretenţioasă, rezistentă în timp şi care rezonează oarecum cu ceea ce suntem şi ne place nouă. Mare parte din plantaţie este cu Lavandula angustifolia, varietatea Sevtopolis, însă cu timpul am descoperit şi câteva tufe de Lavandula angustifolia, varietatea Blue Scent, dar şi lavanda de culoare albă. La început este greu să deosebeşti fiecare specie în parte, dar cu timpul, când tufele se formează, se pot observa diferite varietăţi sau diferenţe între tufele de flori“, mai adaugă băcăuanca.

Este nevoie de cunoştinţe tehnice şi practice

Familia Botez are o suprafaţă de teren de 4.400 mp, aproximativ ½ ha plantat cu 6.000 de butaşi de lavandă, iar cultivarea plantelor se realizează manual, fără erbicid sau alte chimicale. „Avem stupi în lanul cu lavandă şi nu am putea folosi alte tehnici decât cele clasice: sapa, plivitul, secera şi foarfeca. Anul acesta am încercat să înfoliem unele rânduri pentru a scăpa de iarbă, dar să vedem dacă şi funcţionează. Singurul secret este să ai curaj, dar şi multe ajutoare. Să nu mai spunem de educaţie şi documentare deoarece cultura de lavanda necesită foarte multe cunoştinţe, atât tehnice cât şi practice, mereu apar noi metode. De exemplu, există peste 47 de specii de lavandă, fiecare cu beneficiile ei, metodele ei de cultivare, mereu trebuie să fim la zi cu ceea ce se întâmplă atât în exterior cât şi cu plantaţia noastră“, mai specifică Elena.

Distilerie proprie

Ţinând cont că lavanda este o plantă versatilă, ce poate fi folosită pentru orice şi în totalitate, în toate formele, anul trecut Elena împreună cu familia sa a investit într-o mică distilerie proprie. „Aşa am început să producem ulei esenţial de lavandă, hidrolat de lavandă, miere de lavandă, lichior de lavandă, odorizante de maşină cu lavandă, buchete de lavandă, aranjamente cu lavandă, mărturii, lumânări parfumate, săculeţi cu lavandă, perne cu lavandă, ulei pentru corp cu lavandă, săruri de baie cu lavandă, bombe de baie cu lavandă, balsam cu lavandă, săpun şi în curând sirop de lavandă. Idei avem, punem bazele teoretice şi testăm, încercăm mereu să venim cu idei noi, produse fresh, autentice, artizanale şi cât mai calitative pentru clienţii noştri“.

Investiţie de la zero de 50.000 euro

Plantaţia acestora de lavandă, precum şi întregul concept a plecat de la zero, la acel moment nu aveau nici teren, nici plante şi nici cunoştinţe în domeniu, însă aveau o idee care a costat în jur de 50.000 euro să o pună în practică, doar partea de lavandă, mărturiseşte aceasta. „Noi am continuat să investim în zonă şi vrem să cultivăm în continuare şi alte plante medicinale. Primul pas a fost să cumpărăm terenul care a costat în jur de 32.500 euro, toţi butaşii ne-au costat 2.000 euro cu tot cu transportul de la Alba Iulia, mica distilerie tot în jur de 2.000 euro şi în jur de 1.000 euro partea legală (dosare, acte, autorizaţii), apoi vin costurile pentru munca fizica, familiile de albine, căsuţa de la lavandă, aranjarea trerenului şi îngrădirea lui. În plus, investim constant în calitatea produselor noastre, în imagine şi mediul de promovare. Momentan nu avem un spațiu fizic, un magazin sau altceva. Distribuţia produselor noastre se realizează în mediul online, pe Facebook sau în mici Marketplace-uri online cu produse locale, româneşti. Clienţii locali ne pot găsi direct la lan pentru produse sau venim noi la ei, în rest livrăm oriunde în ţară“, încheie Elena Botez, cultivatoare de lavandă din judeţul Bacău.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lavandă cu suflet de la Tritenii de Jos

După 30 de ani de locuit la oraș, în Cluj-Napoca, părinții, Gavril și Susana Tămaş, au urmat glasul pământului și s-au mutat la țară, în localitatea Tritenii de Jos, județul Cluj. Copiii, Mihaela și Mihai, având de mici o legătură specială cu lumea satului, și-au urmat părinții și, împreună cu aceștia, au pus bazele a ceea ce este azi Lavanda Triteni.

Unitatea familiei, întâi de toate...

produse lavanda2

Din dragoste pentru flori, familia Tămaş a înființat o cultură de lavandă în anul 2014, la 70 km de Cluj-Napoca și 20 km de Turda. „Lavandă Triteni este o plantație mică, pornind ca o afacere de familie, care în prezent se întinde pe mai bine de 30 de ari. În acești 6 ani ne-am dezvoltat treptat, bucurându-ne, în primul rând, de unitatea familiei. Am ales lavanda din dorința de a face ceva nou, de a porni într-o călătorie pe un drum pe care nu îl cunoșteam. Am început să cultivăm lavanda în familie, fără a avea cunoștințe speciale în acest domeniu. Ne-am documentat, dar am învățat multe lucruri din propriile greșeli“, povestește Mihaela Tămaş.

Au început cu Lavandula Angustifolia Blue Scent, soiul care se comportă foarte bine la condițiile climatice din țara noastră. În acest moment, cultura constă în aproximativ 7.000 de tufe de lavandă și 6.000 de butași, pentru extinderea propriei culturi, dar și pentru comercializare, în scopul înființării de noi culturi, adaugă cultivatoarea. „În prezent, avem și câțiva butași de lavandă galbenă și lavandin, pe care plănuim să îi înmulțim și cultivăm în număr mai mare, pe viitor, pentru realizarea unor produse cum ar fi decorațiuni, aranjamente etc. Aceștia se pot planta din această primăvară. În primii ani am realizat totul manual, de la plantare, toaletare, plivire, săpare, la tăierea florilor. Inițial, am primit ajutor din partea rudelor pentru plantarea și tăierea florilor. Anul trecut am achiziționat o motosapă pentru prelucrarea solului plantației și o motofoarfecă cu care toaletăm tufele și tăiem florile. În acest fel, cu ajutorul tehnologiei, am reușit să realizăm singuri întreținerea plantației.“

Lipsa experienţei şi-a făcut simţită prezenţa

produse lavanda

Familia Tămaş a început în primăvara anului 2014 cu plantarea a 300 de butași mici, iar în toamna aceluiași an a achiziționat încă 11.000 de tulpini de lavandă (fără rădăcină). „Le-am pregătit și le-am pus la înrădăcinat pe straturi, urmând să le plantăm în primăvara anului 2015. Din lipsă de experiență, am rămas cu aproximativ jumătate din tulpini pentru că le-am plantat prea înghesuite și nu s-au dezvoltat suficient. În cazul nostru, popularea unei suprafețe de 10 ari a costat aproximativ 2.000 lei (strict costul de achiziție a plantelor). În următorii ani am pregătit butași din cultura proprie, fapt care a redus în mod semnificativ costurile, iar în anul 2018 am ajuns la suprafața de aproximativ 30 de ari“, mai mărturiseşte clujeanca.

Producţie valorificată în diverse feluri

Lavanda este o plantă perenă, aceeași plantație putându-se exploata, în medie, 15 ani. Această cultură nu este pretențioasă şi suportă atât seceta, cât și temperaturile scăzute. Nu necesită lucrări de îngrijire deosebite; odată pregătit terenul, se poate planta și primăvara, și toamna, precizează Mihaela Tămaş. „Investiția se poate recupera în 2-3 ani, începând cu al doilea an. Producția se poate valorifica în multe feluri: flori proaspete, flori uscate, butași, decorațiuni, săculeți cu floare, ulei de lavandă şi apă de lavandă. Toate produsele sunt realizate manual de către noi, sunt unicate și conțin floare de lavandă din cultura noastră. Astfel, comercializăm: săculeți din diferite materiale, de forme și mărimi diferite, care conțin floare de lavandă; figurine, pernițe, perne și păpuși din materiale textile și fetru, umplute cu floare de lavandă, ulei esențial și apă de lavandă, aranjamente florale; diferite decorațiuni realizate cu tehnica șervețelului și decorațiuni din rășină epoxidică; mărturii pentru diferite evenimente. În viitor, vom produce și sirop de lavandă, sare de baie cu lavandă, săpun natural cu lavandă și miere de lavandă.“


În primii ani, aceştia au livrat floarea proaspătă unor florării și au început să participe la târguri și la diverse serbări ale orașelor din Transilvania, unde au comercializat și restul produselor, inclusiv butași. Ulterior, au apelat și la Internet și, cu ajutorul rețelelor de socializare, au început să primească și comenzi online. În prezent, continuă să participe și la târguri, însă, de la sfârșitul anului 2019, îşi comercializează produsele prin intermediul magazinului de la Salina Turda. Pe viitor, plănuiesc să creeze și un website pentru ca produsele lor să poată fi achiziționate și de cei care nu se pot întâlni fizic.

Beatrice Alexandra MODIGA

Elixir pentru zilele toride de vară

Folosită încă din cele mai vechi timpuri datorită proprietăților sale vindecătoare, lavanda are numeroase întrebuințări și beneficii atât în scopuri culinare, cât și medicinale. Terapiile din lavandă au proprietăți calmante și sunt indicate în stări de isterie, în afecțiuni cauzate de situații tensionate, stres, melancolie sau de anxietate. Lavanda stimulează mobilitatea intestinală, fiind ideală în cazurile de indigestie, crampe stomacale, vomă și diaree.

Preparatele din această plantă sunt de mare ajutor în caz de balonări sau migrene. În plus, grație proprie­tăților sale antiseptice, lavanda este perfectă și pentru regenerarea pielii. Este recomandată în cazurile de acnee, eczeme și piele uscată. De asemenea, lavanda este ideală în tratamentul zgârie­turilor sau a rănilor care se vindecă greu. Aceasta grăbește vindecarea țesuturilor și creșterea celulelor noi, ajutând la cicatrizarea rănilor sau chiar a arsurilor provocate de expunerea la soare. Masajul cu ulei de lavandă ameliorează durerile încheieturilor și a mușchilor și conferă relaxare și flexibilitate persoanelor care se confruntă cu dureri de spate, gât sau reumatism.

Pentru a beneficia de proprietățile lavandei, Elena Broușteanu ne propune o rețetă cu acest minunat rod al naturii. Este vorba despre un sirop de lavandă, ideal pentru înghețată, tarte cu fructe, limonadă, ceaiuri sau cocktailuri.

Ingrediente

  • Apă – 1 l
  • Flori de lavandă – 200 g
  • Zahăr – 750 g
  • Lămâie – 1 buc

Mod de preparare:

Se taie mărunt florile lavandei și se adaugă la fiert timp de 40 de minute într-o oală cu apă. Apoi se lasă preparatul la răcit, după care se adăugă zahărul și zeama de lămâie. Conținutul obținut se amestecă și se pune la foc mic timp de 10 minute.

Siropul de lavandă este util în tratamentul migrenelor, reumatismului, cefaleei, stărilor de anxietate, în afecțiuni dureroase și dureri articulare. Se poate consuma dizolvat în apă, ca suc răcoritor ori câte 3 linguri pe zi ca medicament.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Social

Drumul lavandei… bătut de gheață

Așa arată de obicei un lan cu lavandă! Mov, cu multe flori frumos mirositoare, încântător pentru minte, corp și suflet. Așa arăta de obicei și dealul din Fetindia, dar nu și în acest an. Vremea capricioasă din primăvară, „încununată“ de gheața care a căzut la finalul lunii mai, ne oferă astăzi un rezultat mai puțin încântător și chiar usturător pentru familia Dîrjan, care a pus bazele unui afaceri ce are la bază lavanda.

O afacere de familie

Pe membrii familiei Dîrjan îi considerăm prietenii revistei noastre. Am scris despre ei atunci când erau la început de drum, i-am întâlnit la târgurile agricole sau apicole din toată țara, deci putem spune că le-am urmărit evoluția. Știm despre Adrian și Cristina că au lucrat peste hotare, s-au întors acasă și au investit într-o cultură de nișă, puțin valorificată la acea vreme. Cu determinare și ambiție au reușit să creeze tot mai multe produse și să se integreze în piață. Au devenit tot mai apreciați și tot mai multe persoane doreau să meargă să se relaxeze în lanul cu lavandă și au organizat și o întâlnire unde toți doritorii au fost invitați să afle mai multe despre beneficiile acestei plante. Au intitulat evenimentul Drumul lavandei tocmai pentru că doreau să expună tocmai drumul florilor – de pe deal până acasă, la distilărie. În acest an ne-am decis să ne alăturăm evenimentului pentru că vrem să fim alături de cei care lucrează în agricultură și atunci când au rezultate foarte bune, dar și atunci când sunt puși la încercare.

„Noi nu am intitulat acest eveniment sărbătoare sau festival, ci i-am spus Drumul lavandei pentru că am vrut să fie un atelier. Aș fi vrut ca și în acest an doar să povestim despre riscuri, nu să vedem rezultatele. Am spus de multe ori, cel mai simplu este să înființezi cultura de lavandă, apoi urmează lucrări pe care nu le poți elimina, și trebuie să te aștepți la orice pentru că lucrând în agricultură clar depinzi de vreme. Ei bine, după 6 săptămâni de ploaie, a venit și gheața, dar gheață de mărimea unui măr, și nu a mai rămas nimic din cultura de lavandă. Și atunci am zis că anulăm evenimentul. Cum să facem un eveniment despre lavandă fără lavandă? E ca și cum s-ar organiza sărbătorile zăpezii fără zăpadă. Dar, mai apoi, ne-am gândit că ne servește ca lecție“, a declarat Adrian Dîrjan.

cosul cu lavanda

Chiar și în condițiile acestui an, la eveniment au participat foarte multe persoane și, așa cum era de așteptat, alături de standul cu produse din lavandă au fost prezenți și alți producători și meșteri populari din zonă. Participanții au putut achiziționa produse din cânepă, costume sau cămăși populare, produse de artizanat sau fel de fel de obiecte tradiționale. Însă conceptul de eveniment gândit de familia Dîrjan a inclus și transmiterea de informații. Ei au invitat medici și specialiști care au punctat beneficiile lavandei, atât pentru sănătate, cât și pentru frumusețe.

Cântec, dans și fotografii

Printre rândurile de lavandă au fost amenajate zone în care cei prezenți au putut face fotografii sau pur și simplu s-au relaxat adulmecând parfumul florilor. Nu a lipsit din acest peisaj nici înghețata, dar nu orice fel de înghețată, ci una preparată în casă de Cristina și al cărei ingredient cheie era chiar lavanda.

Adrian și-ar fi dorit să recolteze flori și apoi să le distileze, pentru ca participanții să afle și cum se obține prețiosul ulei de lavandă. Însă acest lucru nu a fost posibil din cauza producției slabe din acest an, iar recoltatul ar fi durat… câteva ore bune și astfel s-ar fi terminat evenimentul. Cu toate acestea, a intrat în lan și a adunat un rând de flori, tocmai pentru a arăta ce fel de echipament folosește.

De la un astfel de eveniment nu avea cum să lipsească voia bună, iar pentru ca tradițiile sălăjene să meargă mai departe copiii învață încă de mici dansuri și cântece specifice zonei. Astfel, câțiva elevi ai Școlii Gimnaziale „Simion Bărnuțiu“ din Zalău au oferit un mic spectacol. Nu avea cum să lipsească cea mai de preț voce din zonă, Denisa Blaga, o tânără interpretă care, în ciuda căldurii, a reușit să-i provoace la joc pe participanți.

Și tocmai în toiul evenimentului, ca într-un fel film de groază, telefoanele tuturor au început să sune, iar mesajul primit nu avea să fie unul pozitiv – atenționare de cod portocaliu de averse torențiale, descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni. Însă nu avea să se încheie evenimentul atunci; am fost invitați să mergem în sat, acasă la familia Dîrjan, acolo unde lavanda este procesată și unde sunt realizate toate produsele.

Ciocolata cu lavanda

2,5 ha de lavandă și 29 de produse

În curtea casei am observat construită distilăria și o construcție special amenajată pentru prepararea produselor, iar la parterul casei, lângă magazinul mixt al familiei, a fost amenajat un magazin exclusiv pentru produse cu și din lavandă. În acest moment, suprafața cultivată cu lavandă este de 2,5 ha și au înregistrate 29 de produse. Acestea sunt realizate în special de Cristina, care nu se dă bătută până nu obține cel mai bune rezultate.

„După cum bine știți, realizăm produse cosmetice și alimentare cu lavandă. Cu ocazia evenimentului am lansat două noi produse: pâinea cu lavandă și un demachiant natural compus dintr-un amestec natural de ape florale, ulei de jojoba și lavandă. Urmează să facem toată documentația și eticheta, noi spunem că este tocmai potrivit pentru această perioadă cu temperaturi ridicate. Am observat în ultima perioadă faptul că lumea a început să înțeleagă tot mai mult ce beneficii are uleiul de lavandă, iar astăzi pot spune că a fost cel mai achiziționat produs. Noi am vrut de la început să facem produse calitative, nu am mizat pe cantitate. Numărul producătorilor de lavandă este în creștere, sunt tot mai multe standuri cu produse de acest gen la târgurile de specialitate, dar credem noi că ne diferențiem prin calitate, iar clienții fideli ne demonstrează acest lucru“, a precizat Cristina.

Din coșul cu lavandă mai fac parte: ciocolata cu lavandă, pâinea, biscuiții, mierea, siropul, dulceața ori ceaiul. Nu lipsesc, așa cum spuneam, produsele cosmetice – uleiul esențial, deodorantul, parfumurile, balsamul de mâini, săpunul, demachiantul, exfoliantul pentru corp, gelul de duș, uleiul pentru masaj, gelul de ras, balsamul pentru buze și lista poate continua.

Levănțica și… ciocolata

Unul dintre expozanții care au participat la acest eveniment a fost și doamna Leotina Prodan, probabil cel mai mare promotor al cânepii. La stand avea expuse mai multe produs, dar și două… păpuși realizate pe bățul de cânepă, Zâna Cânepii și Levănțica, după cum le numește. Dumneaei realizează și ateliere cu copii pe care îi învață să confecționeze astfel de păpuși. De această dată ei și-au realizat propria păpușă Levănțica.

Și pentru că unul dintre cele mai apreciate produse cu lavandă este ciocolata, Cristina ne-a invitat și în atelier pentru a vedea cum se prepară.

Una peste alta, activitatea familiei Dîrjan continuă, chiar dacă în acest an producția va fi mai mică. „Ne gândim să reducem producția anumitor produse și să facem mai multe produse care se vând mai bine. Nu ne permitem să lipsim de la târguri, poate doar în primăvara anului viitor, pentru a ne încărca bateriile și a începe cu o nouă campanie“, a conchis Cristina Dîrjan.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

„Aurul mov“ a poposit la Negrești

„Aurul mov“ al agriculturii, cum mai este cunoscută lavanda, reprezintă un interes tot mai crescut pentru agricultori în ultimii ani. Astfel în Negrești, județul Vaslui, o familie tânără și muncitoare dorește să aducă lavanda, această plantă minune, în casele multor oameni. De această dată aflăm povestea lui Ignatoaie Andrei, care a înființat în luna mai a anului 2015 o cultură de lavandă, pe o suprafață de 1.000 mp, plantând aproximativ 1.500 de butași. După trei ani, roadele muncii se găsesc pe rafturile Lavandei Laurei, fiind produse 100% românești.

Grijă mare la plantare!

lavanda IMG 20180606 181645

Plantarea primilor butași s-a realizat în luna mai a anului 2015, iar cultura familiei Ignatoaie a început să prindă și mai mult contur în anul următor deoarece plantele au crescut mai bine, iar recolta a fost foarte productivă: „Auzisem despre lavandă cu un an înainte de a înființa cultura. Am început să ne documentăm cu privire la îngrijire, cultivare și beneficiile ei. Așa am descoperit că lavanda are o multitudine de întrebuințări: de la alungarea insectelor până la scopuri terapeutice: alungarea stresului, combaterea oboselii, anxietate, relaxarea mușchilor, dar și rol antiseptic.“ Ca tehnologie de cultivare s-a folosit metoda tradițională, cultivarea și recoltarea făcându-se manual. Cu toate acestea, trebuie avută o mare grijă în respectarea unor anumite etape: „De altfel, lavanda nu este o plantă pretențioasă din punctul de vedere al îngrijirii, numai că trebuie respectați anumiți pași, începând de la plantare (distanța între rânduri și între plante, precum și umiditatea scăzută a solului) pentru a obține o producție cât mai eficientă.“

lavanda IMG 20180606 183232

Primii litri de ulei esențial…

2017 s-a dovedit a fi un an productiv din punctul de vedere al producției, fiind și anul în care aceștia au obținut primii litri de ulei esențial. Faptul că au reușit să producă un astfel de ulei din cultura proprie i-a determinat să creeze produse care au la bază uleiul esențial, apa florală de lavandă, precum și floare uscată de lavandă. Ideile au început să se materializeze în și mai multe produse. Astfel, pe rafturile Lavandei Laurei apar acum o multitudine de produse încântătoare: „Inițial am avut buchete și săculeți cu floare din lavandă. Ulterior, din lavandă am obținut produsele principale, uleiul esențial de lavandă și apa florală de lavandă, care stau la baza altor produse: săpun (home made), sare de baie, lumânări cu ceară naturală și ulei de lavandă, bile efervescente de baie, odorizant auto (poate fi folosit și în dulapuri) și odorizant lichid de birou.“ Costurile înființării unei astfel de culturi de lavandă nu sunt foarte mari, ne spun acestea: „Noi am investit aproximativ 2.000 lei pentru suprafața inițială. Mulți sunt aceea care cred că o suprafață așa mică ca a noastră poate fi considerată neprofitabilă (asta dacă dorești să vinzi doar floarea de lavandă propiu-zisă). În schimb, în momentul în care transformi lavanda în produs (ulei, apă, săpun etc.) putem vorbi de o muncă în plus, dar și de un profit considerabil chiar și la suprafețe mici.“

Preț/calitate

lavanda IMG 6505

Pentru a ajunge la un miros de lavandă 100% natural trebuie să te confrunți cu multe piedici ce apar odată cu comercializarea produselor, dar perspectivele par a fi încântătoare când ajungi să treci peste anumite bariere: „Fiind o societate de consum, pentru majoritatea persoanelor primează prețul și nu calitatea produselor. În momentul în care realizezi un produs natural, produsul finit nu poate avea un preț mic sau competitiv cu al produselor din supermarket, care sunt produse en gros. Pe viitor, dorim să ne extindem atât din punctul de vedere al culturii, cât și să facem ca produsele noastre să fie mai accesibile (prezente în supermarket, mediul on-line, sau la diferite târguri) și să informăm potențialii clienți cu privire la beneficiile lavandei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fișă tehnologică pentru cultura lavandei

Lavanda face parte din familia Laminaceae ordinul Lamiales, îşi are originea în SV-SE Europei, este un subarbust, termofil care creşte sub formă de tufă înaltă de 40-1,60 cm cu diametrul de 100-150 cm, iar frunzele sunt persistente, liniare, lungi de 2-6 cm şi au culoarea gri-argintii pe timpul rece și argintiu-verzui în timpul cald. În lunile mai-iunie-iulie, în funcţie de atmosfera climatului, emite tije florale de 40-60 cm, terminate cu spice de flori albăstrui-violet de ± 8-10 cm, foarte plăcut parfumate, cu o cantitate de flori tăiate în anul III de ±2,5 kg/plantă verde.

Lavanda este o specie termofilă, sensibilă la excesul de apă, deci pretenţioasă faţă de căldură, iubitoare de lumină solară directă, soluri calde, pietroase şi calcaroase, dar bogate în macroelemente. În ţara noastră, datorită solurilor bogate în macro-microelemente şi minerale, lavanda s-a adaptat perfect chiar şi la condiţiile meteo vitrege din timpul iernii.

Din punctul de vedere al bolilor şi dăunătorilor, lavanda este o plantă minune, aceasta nu are dăunătorii care să-i producă probleme şi nici boli, dar în schimb este foarte sensibilă la excesul de apă care poate provoca daune considerabile (putrezirea rădăcinilor).

Fertilizarea se face numai cu gunoi de grajd sub formă de mraniţă direct la baza tufei. Este o plantă ce iubeşte azotul, dar, fiind vorba de o plantă medicinală, nu recomandăm folosirea azotatului NO3.

Schema de plantare pe care noi o recomandăm pentru acest soi este de minimum 100 cm între rânduri şi de 70/80 cm dispunerea între plante pe rând, iar densitatea ajunge la 12.250-14.300 plante/ha.

Schema de plantare a lavandei

lavanda schema de plantare

Lucrări de plantare și întreținere

lavanda lucrari de plantare

Ing. Ionuț Georgică MARCHIDAN

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august – pag. 16

Bilonarea şi mulcirea solului în cultura de lavandă

Progresul vine şi din curajul de a experimenta lucruri noi. Este o teorie care se confirmă şi în agricultură.

Iar pentru noi, ziariştii cu misiunea de a vă conecta la ultimele noutăţi din domeniul agricol, este plăcut să descoperim fermieri care renunţă la canoanele tradiţionale pentru a implementa tehnologii noi, cel puţin pentru România. George Marchidan, cultivator de lavandă şi preşedinte al singurei asociaţii de acest fel din ţară, şi-a propus să testeze o nouă metodă de cultivare a acestei plante. Este vorba despre bilonarea şi mulcirea solului în cultura de lavandă. Deşi pentru România este o noutate, această tehnologie, apărută prima oară în nordul Americii, este intens folosită pe continentul american şi, mai nou, în Croaţia.

George Marchidan este pionierul acestei tehnologii în România, însă este pe deplin încrezător că va avea succes pentru că, spune el, este în primul rând o tehnologie care reduce foarte mult costurile. Potrivit domniei sale, în cultura de lavandă principala problemă o constituie buruienile, de aceea îngrijirea lor presupune uneori şi cinci săpări. Pentru a reduce costurile cu întreţinerea a căutat şi alte tehnologii de cultivare a levănţicii decât cele convenţionale. A descoperit această tehnologie de bilonare şi mulcire a solului şi a constatat că prin aplicarea ei este rezolvată problema buruienilor. Practic, nu mai este nevoie decât ca iarba să fie tunsă o singură dată.

Ce presupune această modalitate de cultivare? George Marchidan spune că pentru a avea succes a fost nevoit să conceapă, după o schiţă proprie, un utilaj special, fără de care tehnologia nu poate fi implementată şi care să fie cuplat la un tractor. Cu ajutorul lui se face iniţial bilonarea şi apoi mulcirea, ultima fază fiind plantarea.

Pentru înfiinţarea culturilor prin această tehnologie cultivatorul foloseşte o folie concepută de o companie israeliană, cu 180 de metri lungime şi 80 cm lăţime, care costă 360 de lei rola. Această folie este tratată UV, permite solului să respire şi asigură o umiditate ridicată care este benefică plantei. În plus, folia are o garanţie de trei ani, exact perioada necesară dezvoltării plantei.

Despre această tehnologie, dl Marchidan mai spune că se pretează foarte bine pentru cultura ecologică pentru că, odată plantată lavanda, nu se mai fac alte lucrări. Practic, solul nu mai este răscolit, ci doar se tunde iarba. Ulterior pot fi administrate manual îngrăşămintele, iar avantajul foliei este că astfel substanţele nu mai sunt distribuite pe tot solul şi, implicit, nu mai hrănesc şi buruienile.

Din nefericire, nu toate solurile din România permit folosirea acestei tehnologii. Se poate folosi cu succes pe solurile nisipoase, afânate, însă se obţin mai greu rezultate pe cernoziomuri.

Până în momentul de faţă echipa dlui Marchidan a înfiinţat şase hectare cu lavandă prin această tehnologie nouă, în diferite regiuni ale ţării, iar rezultatele se vor vedea în primăvara şi începutul verii 2017. Cei care doresc să experimenteze această nouă tehnologie trebuie să ştie că, pe lângă achiziţionarea foliei de mulcire, închirierea utilajului presupune achitarea unei taxe de 300 de euro pentru fiecare hectar înfiinţat.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 20-21

Cultura lavandei, o afacere gândită pentru vremea pensionării

„Pensionarea nu înseamnă lene“, așa am putea rezuma povestea lavandei cultivate în comuna Bogdana din județul Vaslui. Despre ideea începerii unei astfel de afaceri la vremea pensionării, despre provocările domeniului și despre planurile de viitor ne-a vorbit doamna Lenuța Palici.

Plantație tânără de 10 hectare

Multe dintre afacerile ce au luat naștere în ultimii ani au la bază ideea de familie. De aici a pornit și ideea Lenuței Palici, cea care alături de soțul, sora și cumnatul ei s-a hotărât să cultive pământul pe care îl moștenesc împreună de la părinți. „Totul a început în anul 2013, atunci când unul dintre personajele din povestea lavandei, fiind la o vârstă la care urmează pensionarea, a hotărât să cultivăm pământul, să avem ceva de făcut. Pensionarea nu înseamnă lene. A căutat pe Internet idei de culturi agricole și s-a oprit la cultura lavandei. Apoi ne-am informat despre modul în care se pregătește pământul, despre soiuri și modalitatea de plantare. Am cumpărat primii butași de Lavandula Angustiflora-Iubileina din Bulgaria. După aceea ne-am reorientat și am ales să cultivam soiul K90 pe care l-am achiziționat din Republica Moldova“, ne-a declarat aceasta.

Despre lavandă doamna Palici spune că nu este o plantă pretențioasă și nu a avut probleme cu dăunătorii, tocmai de aceea deține și certificare bio. Chiar dacă este o afacere de familie, cei 4 membri implicați au apelat și la alte persoane care să îi ajute cu lucrările, chiar de la plantare și până la recoltare. „Suntem implicate două familii. Eu și sora mea, împreună cu soții noștri. Nu avem stabilite responsabilități precise. Toți ne implicam în egală măsură. Toți am fost pe câmp atunci când a fost nevoie, am umplut săculeți, am aplicat etichete, am fost și la târguri împreună. Nu este ușor, pentru că fiecare dintre noi încă are serviciu, iar cel puțin la început lavanda nu este o afacere atât de profitabilă pe cât se spune. Este o pasiune transformată în afacere, deocamdată încă investim, dar considerăm că vor apărea și banii care înseamnă mai întâi amortizare și apoi profit. Cred că atunci vom renunța la ceea ce facem în prezent“, a mai adăugat dumneaei.

Recoltare, valorificare și vânzare

În anul 2014 lavanda obținută a fost comercializată sub formă de săculeți, iar în 2015 a fost produsă prima cantitate de ulei de lavandă. În cel de al 3-lea an, lucrurile au evoluat așa cum era de așteptat, iar cantitatea distilată a fost mai mare. „Nu avem deocamdată distilerie, am împrumutat-o în ultimii 2 ani, dar de la anul vom avea distileria noastră. Considerăm că avem o suprafață suficient de mare și nu putem depinde de altcineva pentru a produce uleiul. Trebuie spus că și realizarea acestuia se face într-un anumit fel. Florile trebuie să aibă un anumit stadiu de înflorire, nu trebuie culese nici prea devreme, dar nici prea târziu. Produsele sunt de calitate foarte bună și suntem mulțumiți pentru că avem deja cumpărători care ne apreciază și ne caută produsele“, a continuat doamna Palici.

Cele 10 hectare sunt recoltate cu un utilaj special care a fost importat din China, dar adaptat, pentru că inițial rolul acestuia era de a recolta plante pentru ceai.

Produse diverse…, dar cu iz românesc

Cumpărătorii au la dispoziție o gamă variată de produse: ulei de lavandă, apă florală, odorizante pentru mașină, săculeți cu flori sau miere de lavandă care este un alt produs comercializat în cantități mici și asta pentru că părinții doamnei Palici au câțiva stupi de albine. Maniera de prezentare te trimite cu gândul la specificul național, pur românesc. Mai toate produsele prezintă ceva specific: tricolorul, broderii sau materiale naturale – cum ar fi pânza de casă – ce erau cândva utilizate în gospodărie. „Lucrăm cu multă bucurie, pentru că iubim munca pe care o prestăm, iubim calitatea produselor și atunci încercăm să îi convingem și pe ceilalți să iubească ceea ce facem. De aceea ne-am gândit că ar fi frumos să realizăm cumva și un cadou care să fie ușor de oferit, dar care să spună și o poveste. Într-o cutie am așezat produsele noastre, am adăugat și un buchețel de flori. Ideea a fost foarte apreciată, iar cumpărătorii sunt tot mai interesați, pentru că poate lua locul clasicului buchet de flori“, a completat doamna Palici.

Unul dintre produsele pe care le-am îndrăgit instantaneu a fost biscuitele cu lavandă. Din acest motiv am întrebat-o rețeta și, bineînțeles, dacă pot achiziționa și pentru acasă. „Deocamdată biscuiții cu lavanda nu sunt preparați pentru a fi comercializați, ci reprezintă o recompensă pentru cei care ne vizitează standul la diverse târguri și expoziții la care participăm. Sunt preparați din unt, zahăr, ouă, făină și infuzie din flori de lavandă. Cred că pe viitor vom lansa mai multe produse alimentare, așa cum ne dorim să lansăm și o linie de cosmetice naturale“, a mai specificat Lenuța Palici.

Beneficiile utilizării produselor din lavandă

„Uleiul de lavandă este notificat pentru a fi folosit ca supliment alimentar, dar și pentru diverse probleme ale pielii. Pentru uz intern se poate folosi pentru iritabilitate, spasme, insomnii, febre eruptive, boli infecțioase, melancolie, neurastenie, afecțiuni ale căilor respiratorii (astm, tuse convulsivă, gripă, bronșită, tuberculoză), oligurii, debilitate infantilă, migrene, amețeli, isterie, sechele ale paraliziei, hipertensiune, afecțiuni pulmonare, boli psihice, probleme digestive. Pentru uz extern se recomandă pentru plăgi de orice natură, eczeme, arsuri, afecțiuni pulmonare, acnee, cuperoză, înțepături de insecte, pediculoză și căderea părului. Iar apa florală de lavandă este certificată pentru a fi folosită ca produs igieno-cosmetic.“

GALERIE FOTO


Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 16-17

Cu un lan dintr-o mie nu salvăm recoltele de porumb și floarea-soarelui

Sc Agroprovens Bărăganul este una dintre primele societăți agricole create în județul Brăila, la numai câteva luni de la evenimentele din decembrie 1989. Ca să ajungi la „ferma“ ing. Gheorghe Gutium, nume de referință în agricultura din sud-estul României, ai posibilitatea să parcurgi mai multe drumuri. Drumurile de Bărăgan, fără umbră, unde se întâlnesc județele Ialomița, Brăila și Buzău, cu cele 1.350 de hectare, reprezintă o adevărată școală ce promovează o agricultură pe cât de bine organizată, pe atât de bine pusă în coordonatele unei tehnici moderne.

Solele de grâu și rapiță, soia și fasole, porumb și floarea-soarelui se prezintă precum câmpurile experimentale din fostele stațiuni de cercetări agricole. Acestor culturi specifice Bărăganului, în ultimii ani li s-au alăturat câteva plante tehnice și medicinale, cum sunt coriandrul și lavanda, care s-au comportat mai mult decât mulțumitor încă de la debut. De altfel, urmărind comportarea acestora, suprafețele au crescut de la un an la altul, fiind pe o verticală promițătoare, semn că sunt solicitate pentru industriile medicală, cosmetică și alimentară. Mai mult, ing. Gheorghe Gutium, pasionat ca un mare specialist în aducerea de adaptări și îmbunătățiri utilajelor agricole și nu numai, a reușit să realizeze o minirafinărie, producând ulei de lavandă și coriandru. Prin procesarea acestor culturi în cadrul instalațiilor cu un bun randament, dar mai ales printr-o valorificare eficientă și atestată din punctul de vedere al calității de laboratoarele autorizate la nivel național, au fost pozitiv certificate și tot mai mult solicitate.

În cadrul societății Agroprovens peste 70% dintre suprafețele cultivate sunt producătoare de soiuri și hibrizi de mare productivitate, de origine autohtonă, loturile semincere ale Bărăganului bucurându-se de un bun prestigiu în rândul producătorilor agricoli din această zonă. De altfel, societatea și-a creat instalații performante pentru selectarea, tratarea și pregătirea pentru livrare către beneficiari a produselor în condiții maxime de siguranță.

lucrari lavanda

Ce m-a frapat însă în acest mijloc de august torid pe drumurile străbătute din zonă sunt diferențele ca de la cer la pământ între culturile de la ferma administrată de ing. Gheorghe Gutium și parcelele micilor producători agricoli. Pârjolite de seceta „lacomă“ ce mușcă din ele de aproape două luni, plantele s-au transformat într-un adevărat cimitir natural. La SC Agroprovens SA, la mijlocul lunii august, solele de porumb și floarea-soarelui erau de un verde închis, cu știuleții ca pe mână și pălăriile precum sombrero-urile mexicane, în timp ce în imediata vecinătate eram martorii dezastrului pricinuit de seceta care a făcut adevărate ravagii de la Roșiori și Ciocile, Traianu și Nicolești, Rușețu, Padina și până hăt departe către Glodeanu Sărat.

Peste tot, aceleași cimitire de plante în care în urmă cu două luni pulsa viața. Acum erau „executate“ de secetă, creând imaginea tragediei prin care trec satele din sudul României. Am întrebat de câte udări au beneficiat culturile de prășitoare atât de viguroase în această perioadă, când zile, săptămâni și luni temperaturile au fost mereu între 33 și 37 grade Celsius. „Nu am irigat pentru că nu am avut de unde“, mi-a spus ing. Gutium, continuând: „Am făcut în schimb tot ce a depins de noi și a fost prevăzut în tehnologia fiecărei culturi. Toate culturile însămânțate în primăvară au avut suprafețele cu ogoare de toamnă și o bună parte dintre ele au fost pregătite pentru semănat din zilele prielnice din februarie. Mai mult, având în vedere datele meteorologice furnizate de administrația națională de resort, care ne-a asigurat că martie, aprilie și mai se vor bucura de precipitații suficiente, am început semănatul înainte de datele convenționale de care am ținut seama până în acest an. Practic, la sfârșitul lunii martie reușisem să însămânțăm toate suprafețele prevăzute cu floarea-soarelui, fasole și imediat am trecut la înființarea culturilor de porumb din hibrizi românești, testați de noi, și care ne-au asigurat recolte din cele mai mari. Cutezanța noastră a fost răsplătită cu răsărirea culturilor spontan și uniform în intervale foarte scurte. În ferestrele dintre ploi nu am avut altceva de făcut decât să executăm la timp și de calitate lucrările de întreținere, combaterea dăună­torilor și fertilizările faziale.

La sfârșitul lunii mai, culturile de porumb și floarea-soarelui erau temeinic dezvoltate, iar plantele legaseră în majoritatea lor. Seceta declanșată în a doua jumătate a lunii iunie a găsit lanurile consolidate, trecute în etapele de coacere. În aceste condiții, sperăm ca și în acest an producțiile pe care le vom obține să ne răsplătească eforturile.

lucrari lavanda privire de sus

Pe drumul de întoarcere, trecând prin zonele pârjolite de secetă, îmi puneam întrebarea: de ce micii producători nu își adună forțele, nu-și unesc suprafețele agricole pentru a putea realiza lucrări mecanizate și să beneficieze de cuceririle cercetării românești care, chiar dacă este văduvită de fondurile necesare, pune la dispoziția agriculturii hibrizi, linii și soiuri rezistente la secetă, adaptabile la cele mai vitrege intemperii?

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 20-21

Lavandă la ghiveci

Marin Constantin, fermierul din Mogoșoaia care a dat o altă perspectivă afacerii cu material săditor din plante și arbuști exotici sau oricum rari în România (goji, aronia, afin siberian, ginkgo biloba, arbore de stafide, merișor, trandafir de dulceață etc.), a trecut, de câțiva ani, și la producerea răsadurilor de lavandă la ghiveci.

Sfaturi practice: „Răsadul de lavandă se obține din sămânță sau din butași. Noi folosim butașii, metoda fiind mai simplă și mult mai eficientă. Avem plante mamă de calitate din care selecționăm butașii, îi punem la înrădăcinat fie în tăvițe alveolare, fie în alt substrat. Noi folosim tăvițe alveolare fiindcă sunt mai ușor de manipulat, putem extrage răsadul mai lejer și fără pierderi. Dar la fel de bine, pentru cine nu are condiții, butașii pot fi puși la înrădăcinat afară, din toamnă, într-un pat germinativ care să aibă și nisip. În ambele variante, substratul trebuie menținut sterilizat, lucru care se obține prin acoperirea cu folie. După trei săptămâni, când butașii fac rădăcini și muguri, îi repicăm la ghiveci. Până iarna ei cresc 15-20 cm, astfel că facem și 2-3 tăieri. Fiindcă noi avem spații protejate încălzite, producem răsadul fără probleme în ianuarie-februarie. Ca lucrări de îngrijire, în afară de udare, aplicăm fertilizare cu Cropmax, îngrășământ foliar care ajută și rădăcinile, și aparatul foliar, prin multitudinea de substanțe conținute: azot, fosfor, potasiu, magneziu, fier, cupru, zinc, calciu, aminoacizi etc. Lavanda nu este atacată de boli și dăunători ori se întâmplă acest lucru extrem de rar. De aceea este utilizată ca plantă protectoare pentru alte culturi; parfumul ei îndepărtează potențialii dăunători. Fiindcă noi ne ocupăm de comerț, ducem lavanda numai până în stadiul de răsad la ghiveci. Mai departe, cumpărătorul o poate păstra așa ori o poate muta la un ghiveci mai mare sau o plantează în grădină.“

Maria BOGDAN

Cinci plante care resping țânțarii

Gălbenelele

Aceste flori minunate au, pe lângă aspect, culoare, proprietăți medicinale, și o calitate deosebită – țin țânțarii la distanță. Prezența lor în grădină vă va feri familia și animalele de țânțari. Ceea ce este interesant este faptul că ele pot fi plantate atât primăvara, cât și toamna. Tot ce trebuie să faceți este să le asigurați o zonă însorită și un sol fertil. Pentru a vă păzi cât mai eficient plantați-le cât mai aproape de zona de luat masa sau unde stați mai mult în grădină. În acest sens, puteți folosi spațiul din grădină sau, și mai bine, le plantați într-un recipient, ghiveci, coș pe care să-l puteți muta apoi când și unde doriți.

planta galbenele

Roinița

Melisa sau „floarea stupului“, așa cum mai este numită această plantă, are o serie întreagă de proprietăți, nu doar curative, ci și repelente pentru fluturi și păsări, dacă doriți ca acestea să nu vă viziteze grădina. Plantați câteva tufe de roiniță pentru că vă poate oferi extrem de multe beneficii. Sub formă de ceai, tinctură băi sau chiar ca umplu­tură în realizarea unei pernițe aromatice, ea poate face minuni. Grație uleiurilor volatile, frunzele au efect ușor sedativ, oferind un somn liniștitor, o acțiune antivirală și antibiotică, dar este considerată și cea mai bună plantă împotriva bolilor de inimă. Nu are nevoie de prea multă îngrijire, în schimb mirosul ei va debusola țânțarii atunci când vor încerca să găsească gazdele lor obișnuite în grădină.

planta roinita

Busuiocul

Considerat la indieni planta lui Krishna și a lui Vishnu, iar la romani planta dragostei și a fertilității, busuiocul a avut întotdeauna o aură sacră. Dincolo de această dimensiune spirituală, busuiocul are incredibile proprietăți vindecătoare. El poate fi recoltat din iunie până toamna târziu și folosit proaspăt, sub formă de tinctură, ceai, băi sau ulei volatil. Pentru efectul repelent împotriva țânțarilor acesta se plantează în ghivece individuale pentru a fi mutate în spațiile unde doriți să aveți protecție împotriva insectelor înțepătoare.

planta busuioc

Lavanda

Dacă vreți să renunțați la spray-urile din comerț pline de chimicale, aflați că lavanda poate fi o soluție naturală, plăcut mirositoare și eficientă în a ține țânțarii departe de familie. De altfel, acest ulei este de multe ori folosit ca ingredient în substanțele repelente de pe piață, doar că în compoziția acestora mai apare și DEET (dietil toluamida), o substanță chimică despre care cercetările spun că până la 15% este absorbită prin piele direct în fluxul sanguin, afectând celulele nervoase și determinând schimbări comportamentale. De aceea, mult mai sănătos ar fi să apelăm la uleiul de lavandă pe care să îl diluăm într-un alt ulei cum ar fi cel din migdale dulci, nucă de cocos sau uleiul organic de soia care și el, aplicat pe piele, va avea același efect împotriva țânțarilor. Lavanda vă poate apăra înveselind totodată grădina sau poate fi o bună santinelă plantată într-un ghiveci și ținută în preajma membrilor familiei.

planta lavanda

Usturoiul

Dacă stați mai mult prin grădină și aveți zone umbroase sau mai umede în care știți că sălășluiesc țânțarii, vă puteți feri de ei cu ajutorul usturoiului. Pregătiți într-un blender un amestec din 4 căței de usturoi și câteva linguri de apă, treceți mujdeiul obținut printr-o strecurătoare, pentru că veți avea nevoie doar de uleiul din usturoi, nu și de pulpă, apoi amestecați totul cu 3,5 litri de apă. Turnați lichidul într-un recipient cu pulverizator și stropiți zonele în care își fac veacul țânțarii. În felul acesta veți scăpa nu doar de țânțari, ci prin efectul antibacterian al usturoiului veți feri și plantele de multe boli. Din păcate, metoda poate fi aplicată doar în grădină, pentru că în casă mirosul v-ar ține și pe dumneavoastră la distanță. În schimb, puteți folosi atât în casă cât și pe piele ulei de mentă. Va avea același efect împotriva țânțarilor.

usturoi capatana

Patricia Alexandra POP

Ce promite prima cooperativă a cultivatorilor de lavandă

Lavanda. Aurul mov. Un supranume legat de câștigurile fabuloase pe care se spune că le aduce această cultură alternativă. Teoria este confirmată în parte și de fermierii români care au „adoptat-o“. „Există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere.“ Afirmația aparține unui cultivator cu zece ani de experiență pe această nișă de piață. În completare spune că individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață și că valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Pornind de la această premisă, a înființat prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Ce și-a propus prin acest proiect aflăm chiar de la președintele ei, George Marchidan.

Societatea pe care o manageriază George Marchidan a fost printre primele din țară care s-au axat pe cultivarea lavandei. În cei zece ani în care a produs răsad a reușit să se impună în topul liderilor pe acest segment. A fost o perioadă de practică și ascensiune în care afacerea s-a extins de la 500 mp la 4.000 mp și care va culmina anul acesta prin înființarea cu lavandă a încă 1.300 mp în Buftea. Toate aceste acțiuni sunt preambulul inaugurării unui tărâm al lavandei, Lavanda Land, unde vor fi cultivate aproximativ 50 de soiuri din toată lumea. O parte din acest proiect ambițios este și înființarea Cooperativei Agricole Lavandine Oil.

„Suntem pionieri, dacă pot spune așa, pentru că este prima cooperativă din țară dedicată cultivatorilor de lavandă. Deși suntem la început de drum, proiectul prefigurat ca o soluție pe termen lung a valorificării are deja succes. Într-un timp relativ scurt de la înființare în cooperativă s-au înscris 12 cultivatori de lavandă. Alți 18 producători urmează să ne devină parteneri. În plus, a început deja negocierea unor contracte de valorificare a producției de lavandă.“

În momentul de față, la nivel național sunt aproximativ 80 de hectare înființate cu lavandă, dintre care 33 ha cultivate cu același soi, L-MIG 1, obținut de societatea din Buftea, aclimatizat la condițiile pedoclimatice din România și aflat în curs de omologare la ISTIS. Potențialul unei producții mari există însă, cel puțin până acum, fiecare producător și-a valorificat marfa individual.

„Primul și cel mai important proiect al cooperativei pe anul acesta este găsirea unei piețe sigure pentru desfacere producției de plantă verde, uscată sau a extractului de ulei. Practic, toți vom fi angrenați în căutarea unei piețe. În plus, prin înființarea acestei cooperative se va forma un grup de producători care vor putea onora cererea de pe piață printr-o cantitate mare de lavandă. Sunt situații în care se solicită 10 tone de plantă, cantitate pe care doar doi sau trei producători nu o pot acoperi. În schimb, un grup poate acționa foarte ușor. Momentan nu am stabilit direcția de valorificare a producției obținute de către membrii cooperativei, dar urmează să discutăm acest aspect.“

Cooperativa Agricolă Lavandine Oil are ambiții mari. Președintele ei și-a propus ca anul viitor să acceseze și fonduri europene. Speră astfel să închidă circuitul de producție prin recoltare procesare și, în final, să obțină produsul finit.

Planta verde – tija florală de 8-11 cm plus 30 cm tija verde – preț 8-20 lei/kg.

Anul I – 0,125 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 1.787,5 kg.

Anul II – 0,5 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 7.150 kg.

Anul III – 1,5-2 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 21.450 kg.

Anul IV – 2-3 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 28.600 kg.

Planta uscată – preț 40-55 lei/kg în perioada de iarnă.

Ulei volatil – 15-18 l/tona de floare proaspătă (floarea folosită în procesul de extracție reprezintă 1/3 din planta verde ) – preț 70-120 euro/l.

După anul IV producția rămâne constantă, iar perioada medie de viață a lavandei este de peste 40 ani.

Lavanda mai poate da o recoltă secundară la sfârșitul lunii septembrie – raportul de producție este 1/6. Din anul III de cultură, lavanda nu mai necesită lucrări de întreținere.

Pentru a încuraja acest segment de producție, președintele cooperativei, ing. George Marchidan, ne-a supus atenției un studiu privind dispunerea producției pe patru ani din punct de vedere economic și productiv. Cifrele menționate sunt valori determinate pe parcursul a 10 ani de studiu personal la condițiile pedoclimatice ale României, în special orașul Buftea.

Cei care doresc să adere la Cooperativa Agricolă Lavandine Oil trebuie să achite o taxă de înscriere de 500 de lei, iar apoi să achite o cotizație lunară de 50 de lei.

Laura ZMARANDA

GALERIE FOTO

Aurul mov, vis sau realitate?

Iubitorii de lavandă tânjesc cu siguranţă după imaginea unor câmpuri nesfârșite, ca o mare vălurită a cărei nuanţe de mov îmbracă haina tainei și a misterului la momentul înfloritului. Mirosul, aspectul, dar mai ales valoarea uleiului obţinut din tijele florifere ale lavandei tentează tot mai mulţi antreprenori care cred că aurul mov le va aduce bunăstarea. Deși culoarea regilor, a pasiunii, a romantismului și a emoţiilor îmbie la meditaţie, ideea unei afaceri profitabile cu lavandă ar putea rămâne un vis dacă cerinţele acestei plante nu ar fi respectate acolo pe câmp, în realitate.

Înființarea culturii

Care sunt nevoile acestei plante cu origini mediteraneene am aflat de la Cătălina Druțu, cercetător în cadrul laboratorului de plante medicinale și aromatice din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare de la Secuieni, județul Neamț. Am pornit discuția noastră în câmp, pentru a ne desfăta privirea cu frumusețea tufelor mov aflate la momentul maxim de înflorire. „Lavanda nu este o cultură atât de grea cum pare pentru începători. Este o cultură ușoară atât timp cât avem material de înmulțire (butași) și un teren protejat față de culturile de cereale. Ea se acomodează bine pe orice tip de sol. Schimbările climatice din ultimii ani au demonstrat că poate fi cultivată chiar și în zone de munte ale țării noastre“, spune Cătălina Druțu. Totuși, sunt de evitat zonele mlăștinoase, foarte bogate în nutrienți, lavanda iubind mai degrabă solul bine drenat și locurile însorite.

Deși înființarea culturii se poate face atât toamna, cât și primăvara, specialiștii spun că plantările făcute toamna permit butașilor să se dezvolte peste iarnă și rădăcinilor să se fixeze mai bine în sol. Pregătirea terenului începe cu o arătură de toamnă, o mărunțire a terenului, o nivelare pentru ca apoi să se planteze. La noi în ţară, unde suprafeţele sunt mici, operaţiunea se face manual, pe când în ţările cu tradiţie, cum este Franţa, totul se execută mecanizat.

Dacă vă gândiţi deja la un hectar de lavandă trebuie să ştiţi că aveţi nevoie de cca 20.000 de butași plantați la o distanță de 1 m între rânduri și 50 cm între butași pe rând. Cei care se gândesc să folosească lavanda ca bordură sau gard viu pot păstra doar 25-40 cm între plante. În funcţie de soiul ales, prove­nienţa şi dimensiunea butaşilor, preţurile pe piaţă diferă mult. Însă soiul Codreanca, creaţie a staţiunii de la Fundulea, pe care l-am avut la picioare pe timpul discuţiei cu Cătălina Druţu, va putea fi disponibil la vânzare din toamnă la preţul de 2 lei-2,5 lei/butaş.

Întreţinere

Lavanda este apreciată de începători mai ales pentru faptul că nu este pretenţioasă, nu are dăunători şi rezistă la secetă. „În primii trei ani, cât nu emite tulpini florifere, se fac doar lucrările de întreţinere a culturii specifice plantelor medicinale prin prășit manual sau mecanic. Când cultura nu este ecologică sau terenul pe care este amplasată cultura nu este certificat ecologic se pot folosi erbicide care combat atât buruienile monocotiledonate cât și cele dicotiledonate chiar din primul an de vegetație. Pentru buruienile dicotiledonate se recomandă erbicidul Bazagran pe vegetație în doză de 2 litri la ha, iar pentru buruienile monocotiledonate se recomandă erbicidul Fusiled în doză de 1 litru la ha. Îngrășămintele complexe se recomandă de obicei la înființarea culturii. În primul an și primăvara se pot aplica îngrășăminte pe bază de azot, iar, înainte de emiterea tulpinilor florifere, ar fi de preferat să facem o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Pe acestea le găsim sub diverse denumiri, produse de multe companii. În varianta ecologică se foloseşte doar gunoi de grajd provenit din ferme ecologice la înființarea plantației în cantitate de 40 tone/ha“, recomandă Cătălina Druţă.

Pentru o rezistenţă crescută pe timpul iernii ar fi de dorit să se facă o tăiere la nivelul solului, o oarecare curăţare a tufei.

Recoltare

Cultura de lavandă nu oferă satisfacţii imediate, însă este extrem de longevivă. „În primul an nu avem producții, ea pornește în vegetație în luna aprilie, dar nu emite tulpini florifere, fie că a fost înființată cultura în toamnă sau în primăvară. Abia din anul 2 de cultură începe să ne bucure cu florile ei. E adevărat că producțiile sunt mai mici în primii ani de cultivare însă, având în vedere că această cultură se menține în viață chiar și peste 20 de ani, fiind foarte longevivă, ne bucurăm un timp destul de îndelungat de frumusețea ei. Maximul de producție se înregistrează din anul 5 până în anul 10. Cultivatorii care ţintesc maximum de ulei volatil din plantă ştiu că momentul optim de recoltare este extrem de important. „Tulpinile florifere se taie atunci când florile de la mijlocul inflorescenţei au început să se deschidă“, ne asigură cercetătorul Cătălina Druţă. O întârziere de câteva zile ar duce la înflorirea vârfului tulpinii florifere, dar se usucă florile de la bază şi acestea s-ar pierde.

Despre Codreanca, soiul pe care l-am admirat la Secuieni, se poate spune că are o talie medie, cu o lungime mai mare a inflorescenței, de circa 10-12 cm, față de soiurile care se găsesc acum pe piață, cu un conținut ridicat de ulei volatil, cu o culoare foarte intensă, un mov destul de închis, și o productivitate de la 1.000 până la 1.800 de plante uscate la hectar.

Valorificare

Aşadar, o cultură încântătoare din toate punctele de vedere dacă doar o admirăm. Când însă totul merge pe ideea de afacere, problema valorificării trebuie rezolvată chiar înainte de înfiinţarea culturii. Altfel veţi simţi pe propria piele cum aurul mov vi se va scurge printre degete. În lipsa unui precontract de livrare şi valorificare a florilor uscate, activitatea dumneavoastră rămâne la stadiul de hobby. Aceeaşi strategie trebuie aplicată şi dacă planificaţi valorificarea uleiului. Doar că, în plus, trebuie să aveţi în vedere investiţia în instalaţia de distilat care se amortizează în câţiva ani, îmbutelierea, etichetarea şi obţinerea autorizaţiilor. Dacă vă asumaţi aceste lucruri, cheia rămâne un cumpărător loial.

Patricia Alexandra POP