ipso iulie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 30 Jul 2021

Tehnologia de cultivare a inului de fibră

Fiind o plantă de climat răcoros, zonele favorabile pentru cultura inului de fibră din țara noastră sunt reprezentate de depresiunile intra și submontane. Zona foarte favorabilă o reprezintă depresiunile Gheorghienilor, Ciucului și Topliței din Transilvania, depresiunile Dornelor, Rădăuților din N-V a Moldovei. Favorabile sunt zonele colinare din vecinătatea Carpaților Orientali și Meridionali.

Pentru a realiza o cultură reușită de in de fibră trebuie să acordăm o atenție deosebită uniformității  densității plantelor pe unitatea de suprafață, precum și a uniformității lungimii și maturării plantelor.

Amplasarea culturii

Datorită sistemului radicular slab dezvoltat, inul trebuie amplasat pe soluri suficient de profunde, permeabile, cu capacitate bună de reținere a apei pe cât posibil pe terenuri mai plane sau cu o pantă redusă neafectată de eroziune. Se vor evita solurile grele cu exces de umiditate. Solurile trebuie să fie neutre sau slab acide (pH 6-7). Rotația culturii pe aceeași suprafață nu trebuie să revină mai devreme de 6 ani. Se va ține cont de remanența și fitotoxicitatea erbicidelor aplicate plantei premergătoare. Ca premergătoare sunt preferabile cerealele de toamnă. De asemenea, se vor evita terenurile îmburuienate cu loliun, pir și costrei.

Lucrările solului

Arătura de bază trebuie făcută cât mai timpuriu și cât mai uniform. Adâncimea arăturii variază în funcție de profilul solului și panta premergătoare și poate fi de 20 cm pe solurile puțin profunde și de 25-30 cm pe solele înierbate (pajiști). Nivelarea arăturii înainte de venirea iernii constituie un avantaj pentru pregătirea patului germinativ mai timpuriu în primăvară.

Pregătirea patului germinativ în cele mai bune condiții pentru o sămânță mică este o condiție esențială pentru reușita culturii (densitate, uniformitate). Prin folosirea combinatorului patul germinativ va avea un „pat tare“ și o „plapumă moale“, favorabile semințelor de in și pentru o răsărire uniformă.

Aplicarea îngrășămintelor

Pretențiile inului de fibră față de azot sunt reduse, dar poate suferi atât de lipsa, cât și de excesul acestuia și de aceea trebuie aplicat în doză moderată și într-un raport echilibrat față de fosfor și potasiu. Raporturile de fertilizare N:P:K sunt în funcție de însușirile solului. Astfel, pe solurile slab acide (pH 6-6,5 ) și cu fertilitate mijlocie se vor aplica 40 kg azot substanță activă /ha,fosfor 60 kg.s.a./ha și potasiu 40 kg s.a./ha. Cantitățile de azot pot varia de la 30 kg s.a./ha la 70 kg.s.a./ha, în funcție de fertilitatea solului (mai mici pe cele cu fertilitate ridicată și crescute pe solurile cu fertilitate scăzută), dar respectând un raport  N:P:K cât mai echilibrat. Îngrășarea unilaterală, cu exces de azot duce la atacul de boli ale inului, adeseori la căderea plantelor și la un conținut de fibră scăzut și de slabă calitate. Respectarea unei distribuiri uniforme a îngrășămintelor este foarte importantă deoarece inul este cea mai pretențioasă plantă la uniformitatea administrării îngrășămintelor. De aceea este foarte importantă această lucrare pentru a avea o cultură uniformă ca talie și ca maturare.

Sămânța și semănatul

Se va folosi numai sămânță certificată din soiurile Codruța, Cosmin, Elan FD, Star FD. Pentru prevenirea apariției bolilor criptogamice (antracnoza, fuzarioza) semințele se tratează cu Orius 2 WS în doză de 1,5 kg/t și care poate fi utilizat în amestec cu Seedoprid 600 FS, insecticid, ce asigură o protecție destul de îndelungată împotriva puricilor.

Epoca de semănat este primăvara cât mai timpuriu, când solul atinge 5°C la adâncimea de 5 cm și care manifestă timp de 4-5 zile tendințe de creștere. Fiind o plantă de zi lungă prin semănatul timpuriu, beneficiază de mai multe zile scurte care sunt importante pentru creșterea ei în lungime. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm, iar distanța dintre rânduri este de 12,5 cm însă semănatul la 6,5-7 cm prezintă avantajul unei repartizări mai uniforme a plantelor.

Lucrările de întreținere

Dacă între semănat și răsărire s-a format crusta vom folosi grapa cu colți reglabili sau tăvălugi ușori cu cuie, perpendicular pe direcția rândurilor. Dacă sămânța a fost tratată cu un insecticid pentru combaterea puricilor nu mai este necesar un nou tratament după ce plantele au răsărit. În cazul în care sămânța nu a fost tratată și avem atac de purici vom face stropiri cu Decis 0.5 l/ha sau Fastac 0,1 l/ha.

Recoltarea

Momentul optim de recoltare a inului de fibră coincide cu faza de maturitate galbenă, când frunzele de pe tulpină sunt căzute, rămânând doar cele de pe treimea superioară, iar capsulele sunt în majoritate galbene. Această fază este numită maturitatea tehnică, când fibra și-a terminat structura fascicolelor, neîncepând procesul de lignificare. Recoltarea manuală înseamnă un consum mare de forță de muncă și cheltuieli care determină un cost mare de producție și beneficii scăzute. Recoltarea mecanizată este rentabilă și recomandată pentru revigorarea acestei culturi. Mecanizarea se poate face în mai multe variante:

  • smulgere – decapsulare – legare snopi – așezarea manuală a snopilor în clăi pentru uscare;
  • smulgere – decapsulare și așezarea tulpinilor în pale pentru uscare, strângerea și legarea manuală în snopi;
  • aceleași operațiuni, doar strângerea și legarea în snopi se face cu mașini speciale de ridicare și legare în snopi;
  • smuls mecanizat și lăsarea tulpinilor în pale la uscat – ridicarea și legarea în snopi se face manual sau mecanizat – operațiunea de decapsulare a tulpinilor se execută în topitorii.

Pentru combaterea buruienilor vom folosi:

  • Dual Gold pentru erbicidarea preemergentă, pentru combaterea monocotiledonatelor (mohor, iarba bărboasă, meișor, costrei) și dicotiledonatelor (știr, zămoșiță) în doză de 2 l/ha.
  • Tender ca preemergent pentru combaterea monocotiledonatelor și dico- anuale în doză de 1-1,5 l/ha.
  • La erbicidarea postemergentă se folosesc Basagran Forte, pentru combaterea dicotiledonatelor (zârna, cornuți, căpriță, știr) în doză de 2 l/ha, iar pentru combaterea pirului și costreiului din rizomi, Agil 100 EC, în doză de 1-1,5 l/ha.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Opinie de specialist. Inul de fibră, o plantă de cultură nedreptățită în actuala conjunctură

Inul și cânepa reprezintă zestrea poporului român din cele mai îndepărtate timpuri. Acestea se cultivau și se prelucrau în sistem gospodăresc când aproape fiecare familie țărănească își confecționa straiele necesare din in și cânepă.

Dacă avem în vedere cum au evoluat suprafețele ocupate cu inul de fibră, acestea au crescut de la 13.800 ha în anul 1938 ha la 70.000 ha în perioada 1975-1989, când valoarea plantelor textile a fost reconsiderată. Concomitent cu sporirea suprafețelor cultivate cu inul de fibră, s-au dezvoltat și capacitățile de prelucrare primară (topitoriile) care puteau produce 75.000 tone fibre/an, din care 45.000 t. fibră de in și 30.000 t fibră de cânepă.

La creșterea necesarului de fibre naturale au fost luate în considerare și cerințele tot mai mari pe piața externă pentru țesăturile din fibre naturale, România având asigurat un debușeu excelent la export în Canada, SUA și în unele țări din Europa Occidentală.

Producția menționată mai sus la inul de fibră nu a putut fi realizată anual decât în proporție de 40-60%. Pot fi enumerate mai multe cauze: producții scăzute la ha, calitatea tulpinilor de in de calitate mediocră sau submediocră, prelucrarea tulpinilor în topitorii cu utilaje uzate fizic și moral, cu randamente scăzute pentru fuioare, în schimbul creșterii cantităților de fibră scurtă (câlți)

Ce s-a întâmplat între timp?

planta de in

Fibrele de in și cânepă și-au pierdut importanța economică odată cu prăbușirea industriei textile. Cele 28 de topitorii au dispărut și ele odată cu darea utilajelor la fier vechi. Cultivatorul neavând unde să predea producția de tulpini de in, a dispărut și el. Dispariția celor 3 agenți economici a condus la situația actuală în care se găsește inul de fibră.

Prezența acestuia este cunoscută doar ca exponat de muzeu.

Care ar fi căile de relansare a producției de fibră de in?

  • Pentru cultivatori (fermieri) relansarea inului de fibră să se facă în zona de cultură a inului cea mai favorabilă (județele Suceava, Neamț, Harghita).

Acordarea de credite avantajoase pentru dotarea cu utilaje performante și cu mașini de recoltat tulpini (cu operațiunile de smuls și legat tulpini în snopi).

  • Pentru sectorul de prelucrare – renunțarea la tehnologia clasică prin excluderea topitului tulpinilor în bazine, care necesită un volum mare de forță de muncă, consum mare de apă, existența unei stații de epurare cu pericolul ca apele uzate să polueze mediul înconjurător.

Obținerea fibrelor prin decorticarea mecanică a tulpinilor. Un exemplu în acest sens îl constituie firma olandeză Hemp Flax la cânepă, dar și unele încercări în țara noastră la topitoria de in Joseni – Harghita care dispunea de un asemenea utilaj.

  • În al treilea rând, producerea fibrelor de in este strâns dependentă de producția industrială și de volumul necesarului de fibre naturale care se solicită de către aceasta.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Abonează-te la acest feed RSS