Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Îngrăşământul natural medaliat la Geneva

Dobre Puținelu din comuna Izbiceni a devenit cunoscut după ce a inventat un îngrăşământ natural care creşte recolta şi cu 30%. Cei peste 20 de ani dedicați cercetării l-au plasat pe domnul Puţinelu în galeria inventatorilor de top din lume, cu recunoaştere internaţională, fiind premiat la Salonul de Inventică de la Geneva. Folarex 2, un îngrăşământ natural lichid şi concentrat, obţinut din dejecţii animale, este căutat de agricultorii din toată ţară, iar vânzările se ridică anual la aproximativ 100 de tone.

Dobre Puținelu a lucrat o viață la catedră, dar și în grădină. Dorința de a avea legume sănătoase, mari și frumoase l-a făcut să acorde mai multă atenție tratamentelor pentru plante. Pentru că banii erau puțini și îngrășămintele scumpe a ales să se folosească de îngrășământul de grajd din gospodărie. Așa a experimentat diverse combinații, ajungând la un îngrășământ lichid pe care l-a brevetat.

În ciuda faptului că acest produs a fost privit cu neîncredere chiar și de cei din familia inventatorului, în anul 2011 Dobre Puținelu a început să creeze produsul şi, timp de 3 ani, a căutat cele mai bune metode pentru a-l inventa. A început investind suma de 10.000 de lei pentru a-şi vedea visul cu ochii. Cultiva legume în propria gospodărie de la Izbiceni şi, pentru a obţine o recoltă sănătoasă, i-a venit ideea îngrăşământului natural. A început să se documenteze şi să facă experimente pentru a ajunge la un produs optim care să-i dea posibilitatea creşterii unor legume sănătoase şi să reducă investiţia în îngrăşăminte chimice.

Îngrășământul produs şi testat în solarul său de la Izbiceni a fost brevetat în anul 2014. Românul a participat, în anul 2013, cu produsul său la primul târg din Bucureşti. De atunci, diplomele pentru produsul conceput de el au curs, fiind obţinute la Iaşi, Timişoara şi Alexandria. Cele mai valoroase sunt însă diplomele obţinute la Salonul Internaţional de la Generva şi de la Bruxelles, din anul 2015, unde Dobre Puținelu a primit medalia de argint.

Protejează solul

Acest îngrășământ este o sinteză a tuturor dejecțiilor animale, de la taurine la porumbei. Este obținut prin fermentare naturală. Poate că mulți se întreabă dacă este bun pentru ardei, vinete, porumb etc. Răspunsul este unul scurt și elocvent: „Este bun pentru tot ce are rădăcini sub pământ“.

Dobre Putinelu

Îngrășământul domnului Puținelu se utilizează și înainte de însămânțare sau de plantare, dar și în timpul vegetației. Românul produce două sortimente de îngrășământ: unul care este special pentru întrebuințarea până la înflorire, îmbobocire, și un altul pentru utilizarea de după această primă fază. Primul sortiment conține o cantitate mai mare de azot, iar al doilea are în compoziția sa mai mult fosfor și potasiu. Îngrășământul „minune“ ajută foarte mult la dezvoltarea coroanei florale și a fructului și la grăbirea maturizării fructelor.

Dând rezultate vizibile, îngrășământul a început să fie tot mai comandat și folosit de tot mai mulți oameni din comună și din împrejurimi. Agricultorii au confirmat faptul că acest îngrășământ mai are un foarte mare avantaj, acela de a proteja plantele împotriva manei. Acest îngrășământ natural protejează solul, deci nu-l erbicidează sau nu-i mărește aciditatea. Așadar, menține PH-ul pământului în limitele normale.

Legumicultorii care au utilizat deja acest îngrășământ spun că au redus cheltuielile cu aproximativ 50%. Ei au renunțat la vechiul obicei de folosire a îngrășămintelor chimice, a tratamentelor, pentru că plantele sunt procesate.

Administrat cu grijă

Pentru a putea da randament maxim, îngrășământul trebuie să fie administrat conform rețetei, instrucțiuni care se regăsesc și pe etichetă. Prof. Puținelu spune că un legumicultor din Cluj, crezând că acest îngrășământ este o farsă, a pus cantitatea dublă recomandată și astfel frunzele plantelor au fost afectate. Ca orice medicament, dacă îl administrezi într-o cantitate mică nu are efect imediat, dacă îl dai optim, are efect, iar dacă iei prea mult, devine otravă.

Pentru legume, pomi și viță-de-vie modul de utilizare este următorul: se pun 200 ml la 15 l de apă, tratamentul repetându-se la 7 zile. Se poate stropi de la 4 frunze și este compatibil cu fungicide și insecticide. Temperatura de păstrare: 5-20°C. Termen de valabilitate: 2 ani de la data îmbutelierii.

Pentru cereale și plante tehnice administrarea se face astfel: se pun 3-5 l la hectar în mașina de erbicidat și se fac 3-4 tratamente pe recoltă, fiind de asemenea compatibil cu fungicide și insecticide. Temperatura de păstrare: 5-20°C. Termen de valabilitate: 2 ani de la data îmbutelierii.

Dobre Puţinelu a primit un atestat în baza căruia poate vinde Folarex, îngrăşământ natural creat şi testat la Izbiceni, atât în Europa, cât şi în America. Inventatorul se află în discuţii avansate cu un american interesat să cumpere formula îngrăşământului bio. Investitorul din California este aşteptat în gospodăria de la Izbiceni pentru a se discuta termenii afacerii.

Anca LĂPUȘNEANU

Protecţia şi îmbunătăţirea fertilităţii solului prin acţiunea „permanent verde“

Însușirea de bază a solului este fertilitatea, care este asigurată de conținutul în humus, iar humusul provine din materia organică transformată în sol de către microorganisme.

Rezultă că pentru a avea soluri fertile trebuie să le asigurăm cu cantităţi corespunzătoare de materie organică.

Materia organică provine din plante verzi în urma procesului de fotosinteză. Prin urmare, pentru a avea cât mai multă materie organică trebuie să fie valorificată la maximum energia solară prin plante.

Se apreciază că limita rodniciei pământului este determinată, în primul rând, de coeficientul folosirii energiei solare prin plantele verzi în fenomenul de fotosinteză.

Energia solară furnizată în principalele zone agricole ajunge la 3.800-4.100°C, din care plantele valorifică, în cultura principală, 2.500-3.000°C. Rămân peste 1.000°C din vară până cade bruma nevalorificate. Din acest motiv solul trebuie să fie permanent verde. Asigurarea cu materie vegetală se poate realiza prin:

  • cultura de plante leguminoase folosite ca îngrăşământ verde fie în cultura principală, fie cultură în mirişte;
  • din resturile vegetale rămase după recoltarea culturilor;
  • din masa de buruieni rezultată în urma dezmiriştirii;
  • din acţiunea de „înverzire“ devenită obligatorie în ţările UE, pe anumite suprafeţe.

În perimetrele irigate terenul se poate menţine permanent verde prin cultivarea de soiuri (hibrizi) extratimpurii de porumb, floarea-soarelui, soia, fasole, în miriştea de orz, grâu, rapiţă. Acestea pot ajunge la maturitate până cade bruma folosind foarte eficient energia solară, prin producţiile obţinute sub formă de boabe sau pentru siloz. După recoltarea acestora resturile vegetale se adaugă la cele din cultura principală, îmbogăţind solul în materia organică. În zonele neirigate, după culturile recoltate în vară, este obligatorie lucrarea de dezmiriştit care prezintă multiple avantaje, printre care şi acela că forţează germinarea seminţelor de buruieni care acoperă terenul pe perioada de vară-toamnă folosind energia solară, iar după tocarea masei de buruieni se asigură cantităţi importante de materie organică pentru sol.

În mod asemănător se procedează la acţiunea de înverzire care se realizează după recoltarea culturilor principale. Se folosesc seminţe de diferite plante precum: ovăz, muştar, facelia, rapiţă, latir, măzăriche, mazăre, secară, triticale, lupin, trifoi, bob, camelină, care se însămânţează două câte două, în funcţie de condiţiile climatice din zonă.

Se foloseşte utilajul tip APV care asigură pregătirea solului şi însămânţarea. Culturile verzi se înfiinţează în vară sau toamna, până la 1 octombrie, şi rămân pe teren peste iarnă.

În primăvară, culturile respective se desfiinţează până la 31 martie fie putrezind singure în sol, fie prin erbicidare.

Principalele avantaje ale menţinerii terenului permanent verde sunt:

  • reţine şi conservă apa din precipitaţii, evitând eroziunea solului;
  • se valorifică îngrăşămintele neconsumate de cultura principală;
  • este evitată levigarea nitraţilor care se întorc în sol cu masa vegetală;
  • se reduce rezerva de seminţe de buruieni şi agenţi fitogeni, dăunători;
  • se valorifică energia solară, cresc biodiversitatea şi agenţii polenizatori;
  • protejează agregatele structurale ale solului de lovirea picăturilor de ploaie;
  • prezenţa covorului vegetal fereşte solul de arşiţă, menţinând o temperatură mai mică cu 4-6°C, favorabilă microorganismelor din sol;
  • rădăcinile acestor plante afânează straturile compactate ale solului, solubilizează substanţele greu solubile din sol şi contribuie la îmbunătăţirea structurii solului.

Considerăm că sunt suficiente motive pentru a milita pentru menţinerea terenului permanent verde.


Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Aportul îngrășămintelor foliare la creșterea cantității și calității recoltelor

Dacă analizăm compoziția plantelor constatăm că cca. 90% o reprezintă C, O, H care sunt preluate din aceeași apă și doar 4% celelalte elemente, din care 3,4% o reprezintă N, P, K, Ca și Mg și numai 0,6% celelalte microelemente.

Îngrășămintele foliare sunt substanțe fertilizatoare aplicate pe frunze sub formă lichidă. Ele sunt soluții concentrate care folosesc elemente de înaltă puritate tehnică printre care N, P, K și elemente, precum și acizii humici, aditivii, hormonii, vitaminele etc. care sunt combinate într-un echilibru dorit, ușor accesibil plantelor. Acestea nu înlocuiesc fertilizarea de bază și cea aplicată în perioada de vegetație care se administrează pe sol, dar sporesc eficiența acestora.

Îngrășămintele solide aplicate pe sol trebuie să fie dizolvate, să ajungă în soluția solului pentru a fi absorbite de sistemul radicular al plantelor. La aplicarea îngrășămintelor foliare, prin frunze se asimilează 3-5% din totalul nutrienților, dar aduc sporuri de producție de 20-35% și mai mult deoarece sporesc capacitatea de asimilație radiculară prin efectul ionilor și al moleculelor asimilate prin frunze.

Se aplică în doze reduse, de 2-3 litri/ha dizolvate în cantități corespunzătoare de apă. Fiecare produs are rețeta sa recomandată de producător pe baza testelor efectuate și care trebuie respectate de fermieri. Îngrășămintele foliare sporesc coeficientul de valorificare a azotului cu 6-18% și a fosforului cu 6-9%.

Rezumând rolul îngrășămintelor foliare constatăm că:

  • au un grad înalt de asimilare;
  • au efect rapid care se simte imediat după aplicare;
  • influențează pozitiv capacitatea de absorbție a rădăcinilor;
  • pot reduce necesarul de îngrășăminte cu 15-25%;
  • reprezintă o soluție rapidă de corectare a carențelor;
  • contribuie la îmbunătățirea calității recoltelor.

Piața românească cunoaște o gamă foarte variată de îngrășăminte foliare, atât produse în țară, cât și din import.

Vom prezenta câteva dintre ele:

  • TERRA-SORB conține aminoacizi care stimulează creșterea rădăcinilor, concentrația sucului celular, sporesc rezistența la iernare;
  • LITHOVIT, obținut din dolomită măcinată, accelerează metabolismul, fotosinteza și încetinește respirația prin închiderea stomatelor. Aplicat la porumb, reduce necesarul de apă cu 50%.
  • SUN GUARA contribuie la reducerea evapotranspirației cu 35% și deci a consumului de apă.
  • AZO SPEE conține sulf și magneziu, componenți ai clorofilei. Aplicat la grâu, îmbunătățește indicii de panificație prin creșterea conținutului în proteină, gluten și a masei hectolitrice.
  • CROPMAX este un biostimulator, regulator de creștere și sporește nivelul producției cu cca 15-25%, precum și calitatea.
  • ROMAGROBIOFERTIL, produs de Romvac, este un amestec de bacterii care fixează azotul și fosforul din sol. Conține bacteriile:

– Azospirillum Lipoferum care metabolizează celuloza, lignina;

– Azobacter Chroococum care fixează azotul atmosferic și materializează fosfații;

– Bacillus Megaterium care transformă fosfații insolubili în solubili. Se aplică pe sol și se încorporează în sol.

  • ECOFOL conține inhibitoare care reduc volatilizarea NH3 și denitrificarea;
  • ASFAC BCO-4, produs la Filipești-Bacău, este un biostimulator pe bază de auxine. Asigură imunitate crescută la boli, secetă și sporește producția cu 1.900 kg/ha de grâu și 970 kg/ha la porumb;
  • POLIRIZ S, produs la Sirezeni Târgu-Mureș, conține simbionți BRADYRHIZOBIUM, fiind aplicat la soia;
  • FOLIAR 1 AGROBOR (11% Bor) și Tiofill, de la Năvodari, care crește rezistența la iernare a rapiței;
  • FOLIAR 2 ERGONFILL pentru porumb, de la Năvodari. Conține 3,4% N + 10 carbon organic + 2 MgO + Fe + Mo și aminoacizi 24.
  • LEBOSOL-NUTRIFOS (450 g/l P2O5, 105 g/l Zn);
  • Din Polonia, dr. ing. Muscă a aplicat foliarul Dr. GREN la rapiță și a obținut o bună înrădăcinare. Față de martorul cu rădăcini de 20 cm, prin tratament a obținut plante cu rădăcina de 35 cm, bogată în perișori absorbanți;
  • Din Anglia s-a folosit OMEX KINGFOL Zn cu 70% Zn care a adus un spor de 350 kg la floarea-soarelui și de 650 kg/ha la porumb;
  • SC KEM CRISTAL SRL Fundulea produce o gamă largă de îngrășăminte foliare care în urma testarii au adus sporuri de 33-45% la grâu și de 30-42% la floarea-soarelui.

Am enumerat o parte din îngrășămintele foliare existente, unele cu aplicare la toate culturile, altele specializate pentru anumite culturi, important este ca agricultorii să știe că există o gamă variată, cu efecte pozitive privind nivelul și calitatea recoltelor.

Prof. ing. Vasile POPESCU

Ecofol aduce pe piața din România noile îngrășăminte granulare ale companiei

Cu prilejul aniversării a 30 de ani de activitate a companiei, Ecofol a lansat pe piața din România o gamă complet nouă de îngrășăminte granulare. Ecofol este o companie de familie, fondată în 1989 în Bulgaria, iar în prezent este liderul în producția și vânzarea de îngrășăminte foliare în Bulgaria și Balcani. Compania are experiență în întregul ciclu de activități, de la producție până la comercializare.

Ecofol în cifre:

Producem peste 5 mil. de litri anual, fertilizăm peste 850 mii de ha (din totalul de 2,5 mil. ha în Bulgaria), deținem peste 250 de produse specifice, 80% dintre clienții Ecofol sunt clienți fideli și avem o echipă formată din peste 100 de angajați.

Cinci categorii de produse

Produsele Ecofol se încadrează în 5 categorii, și anume îngrășăminte foliare EC – pe bază de EDTA și sulfați, cu sau fără macroelemente, îngrășăminte foliare biominerale – tehnologia brevetată pe bază de acid lactic, biostimulatori și adjuvanți, îngrășămintele granulare de specialitate – tratate cu inhibitori și, nu în ultimul rând, gama de hobby cu îngrășăminte lichide sau solide destinate utilizării pentru plantele din grădină sau balcon. Patronul companiei, Radoslav Mihaylov, ne-a declarat cu prilejul sărbătoririi celor 30 de ani de business că are încredere în piața românească: „Pentru noi, această aniversare reprezintă 30 de ani de muncă susținută, 30 de ani de inovație... Nu în ultimul rând reprezintă 30 de ani de parteneriate cu fermierii din Bulgaria, dar și din alte țări unde ne comercializăm produsele. Putem vorbi deja de o poveste de succes a companiei Ecofol, succes datorat în mare parte noilor tehnologii pe care le-a promovat în agricultură. Credem că și afacerea din România  va fi una de succes, având în vedere apropierea țărilor noastre – Bulgaria și România – și a fermierilor de aici. Tocmai de aceea cred că avem interese comune, cel puțin în agricultură, și mai cred că progresele pe care le-am înregistrat în Bulgaria le vom putea regăsi și în România.“

Ecofol se adaptează schimbărilor climatice

Ecofol a depășit în ultimii ani granițele Bulgariei exportând produse în Ungaria, România, Lituania, Ucraina, Japonia, Vietnam, Grecia și Maroc. În România are o rețea de distribuție în tot Sudul României, peste 200 de clienți finali, iar produsele companiei au fertilizat deja peste 40.000 ha.

Stelian Folică, fondatorul Agro Excel Balkans, în calitate de reprezentant comercial al Ecofol în România din anul 2017, a adus în discuție un subiect fierbinte cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult: schimbările climatice și efectele lor asupra agriculturii. „Oamenii de știință previzionează că încălzirea globală va duce la scăderi ale productivității în agricultură. Pe de altă parte, FAO a calculat că nu mai e mult teren disponibil pentru agricultură. Asta înseamnă că în viitor va trebui să recoltăm mai mult, mult mai mult pe hectar, pentru a compensa lipsa pământului, schimbarea climei și nevoia crescută de hrană. Deci ce avem de făcut este să ne adaptăm la schimbările climatice și la noile realități. Agricultura contribuie cu 10% din toate emisiile de gaze cu efect de seră. Amoniacul, metanul și oxidul de azot sunt cele mai nocive. Una dintre soluții este dată de biostimulatori complecși, iar cealaltă este o categorie de substanțe chimice numite inhibitori, care pot reduce volatilizarea amoniacului și denitrificarea îngrășămintelor, crescând în acest fel randamentul și fiind sigure pentru mediu“, spune Stelian Folică.

Soluții tehnologice

Ecofol a lansat și în România trei soluții tehnologice, prezentate de către directorul regional Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Laurențiu Trentea, după cum urmează:

FTehnologia NPro® – Gamă specială de îngrășăminte granulate pentru protecția azotului și limitarea pierderilor cauzate de levigare și denitrificare. Tehnologia NPro® urmărește protecția formei de azot amoniacal. NPro® folosește cel mai eficient inhibitor al nitrificării (DMPP), care încetinește activitatea bacteriilor Nitrosomonas și asigură mult mai mult azot disponibil pentru culturi. Tehnologia prelungește disponibilitatea azotului pentru plantă până la 70 de zile. Rezultatul este creșterea randamentului cu emisii mai mici de oxid de azot, ceea ce face ca această tehnologie să fie mult mai potrivită pentru viitor.

Din gama de produse NPro fac parte:

  • DURASOL ASN + Mg, NPro® (24-0-0 + 10S + 6MgO + DMPP)
  • DURASOL NP 20-20, NPro® (20-20-0 + 13S + DMPP)
  • DURASOL NPK 10-20-10, NPro®  (10-20-10 + 6S + DMPP)
  • DURASOL NPK 15-15-15, NPro® (15-15-15 + 12S + DMPP)         

- Tehnologia NCode® – Uree pentru protecția azotului împotriva volatilizării, tratată cu ultima generație de inhibitori de urează NBPT. Ureea tratată cu NBPT este economică și ușor de utilizat ca înlocuitor pentru ureea standard, dar este și benefică mediului prin reducerea emisiilor de azot amoniacal. Inhibitorul de urează NBPT a fost descoperit de peste 30 de ani și este folosit cu foarte mult succes în practicile agricole din multe țări. Acesta este motivul pentru care face parte din inhibitorii aleși de UE și incluși în Regulamentul 2003/2003 pentru utilizare oficială. De remarcat că inhibitorul NBPT este biodegradabil, foarte sigur pentru mediu și nu afectează viața bacteriilor din sol.

- GrowFactor Evolution – Gamă specială de produse cu efect de bistimulare pentru dezvoltarea plantelor și creșterea rezistenței la factorii de stres. Asigură creșterea randamentului cu o rezistență mai mare la schimbările climatice.


Celebrarea a 30 de ani de activitate a fost prilejul potrivit pentru a comunica cea mai nouă și atractivă ofertă cu care Ecofol vine în întâmpinarea fermierilor români. 5 + 1 GRATIS! este oferta pentru achizitionarea produsului GrowFactor Evolution și va fi menținută activă până în februarie 2020.

Bogdan PANȚURU

Obiceiuri care îți distrug plantele

Fără să-ți dai seama, poți să faci mai mult rău plantelor tale decât bine. Ce-i drept, nimeni nu cumpără o plantă gândindu-se: „Ar fi perfect să o distrug în această lună!“ Cei mai mulți dintre noi vrem să avem grijă de florile noastre și să le ajutăm să se dezvolte frumos. Însă această îngrijire a plantelor este mult mai complicată decât credeți. Unele metode de întreținere a plantelor le pot distruge dacă sunt făcute incorect sau în exces. Păstrarea în viață a unei plante de interior este de fapt un dans mult mai elegant decât am crede. Dar nu vă temeți! Urmărind rândurile de mai jos veți afla cum să evitați greșelile care vă pot ucide plantele preferate.

Udați prea des

Este greșeala numărul 1 și cel mai des întâlnită. Bineînțeles, plantele au nevoie de apă, dar nu în exces! Udând mereu, planta devine vulnerabilă și este predispusă la boli și dăunători, iar rădăcinile vor putrezi. Odată ce aceste rădăcini încep să putrezească, poate fi cu adevărat dificil să le recuperăm. Pentru a evita o asemenea situație neplăcută vă recomandăm un mic exercițiu: obișnuiți să vă verificați plantele cu regularitate. Dacă aveți doar câteva plante, le puteți verifica o dată sau de două ori pe săptămână. Puneți degetul în sol până la prima articulație. Dacă este uscat, micuța plantă este pregătită pentru o nouă porție de hidratare. Dar dacă solul se lipește de deget, amânați irigarea plantei pentru o altă zi.

Expunerea lor direct în razele soarelui

Bineînțeles, toate plantele au nevoie de lumina soarelui pentru a se dezvolta, dar nu prea mult. Majoritatea plantelor doresc lumina indirectă, ceea ce înseamnă că plantele vor să se afle într-o cameră luminoasă, dar nu vor să obțină prea multe raze direct pe frunzele lor. Dacă le aveți așezate lângă o fereastră, de exemplu, o perdea albă va difuza suficientă lumină.

Rețineți, dacă planta primește prea multă lumină s-ar putea să descoperiți că se usucă repede, frunzele ei devin maro, iar floarea se va veșteji. Așadar, încercați să o deplasați undeva unde se poate bucura de soare fără a fi arsă.

Transplantați floarea într-un vas mult mai mare

Transplantarea este o parte importantă a îngrijirii plantelor. Nu numai că oferă plantei un aspect frumos și proaspăt în care să prospere, dar oferă și rădăcinile sale o dezvoltare pe măsură. Cu toate acestea, atunci când treceți la această etapă este important să mergeți doar pe o mărime mai mare. Motivul pentru această alegere este legat de apă și umiditate. Când vasul este mare pentru o plantă, rădăcinile nu pot absorbi umezeala din acel pământ. Asta înseamnă că solul rămâne mai umed, putând expune planta la putregaiul de rădăcini sau dăunători care se dezvoltă în umiditate.

gradina ARCADE Vases Pots 35

Nu le tăiați

Tăierea, în special în primăvară, încurajează creșterea nouă și menține planta sănătoasă pe tot parcursul anului. De asemenea, dacă pe plantă există părți moarte pe care nu le-ați eliminat încă, aceasta încearcă să o hrănească. Așadar, nu lăsați să-și piardă energia într-o parte care a dispărut deja! Îndepărtați frunzele ofilite astfel încât să se poată concentra asupra regenerării.

O mulțime de îngrășăminte

Îngrășământul este minunat – oferă plantelor substanțele nutritive de care au nevoie să crească! Suprafertilizarea poate duce la acumularea de săruri și alți nutrienți neabsorbiți în sol, care pot modifica pH-ul solului și îngreunează absorbția apei de către plante. Acest lucru poate duce la „arderea îngrășământului“. Vă puteți da seama de acest lucru când vârfurile frunzelor devin maro și crocante deoarece apa nu le poate ajunge.

Cantitatea de îngrășăminte de care planta are nevoie se schimbă în funcție de sezon. Cele mai multe plante au nevoie de fertilizare mai mult în primăvară și vară – atunci când acestea cresc – și mai puțin sau chiar deloc în timpul iernii, moment când se odihnesc.

Le înghesuiți

Distanța mică între plante păstrează umiditatea din jurul lor, ceea ce este excelent pentru majoritatea plantelor, în special pentru cele care cresc în junglă. Dar dacă acest lucru este foarte benefic pentru unele specii, poate fi în detrimentul altora. De exemplu, violetele africane urăsc să fie înghesuite. Rezultatul? Micile plante vor obține puncte permanente maro pe frunze, apoi vor cădea. Așa că asigurați-vă că florile voastre din ghiveci au suficient loc ca să respire.

Ruxandra HĂBEANU

Factorii de care se ține seama la stabilirea dozelor de îngrășăminte

Realizarea de recolte bogate, de calitate superioară și cu eficiență maximă presupune aplicarea rațională a îngrășămintelor, în doze optime și bine echilibrate.

La stabilirea dozelor se ține seama, pe de o parte, de plantele cultivate, cu cerințele acestora în funcție de producția prognozată, iar pe de altă parte, de sol, cu proprietățile sale privind starea de fertilitate.

În situația când se cultivă porumb, de exemplu, și se prognozează o producție de 10 t/ha se are în vedere că pentru 1 t porumbul consumă, în medie, 25 kg N, 10 kg P2O5 și 20 kg K2O, ceea ce înseamnă un necesar de 250 kg N, 100 kg P2O5 și 200 kg K2O pentru realizarea celor 10 t/hectar.

Pe de altă parte, avem buletinul cu analiza agro­chimică a solului care ne indică un sol fertil având indicele de azot (IN) 3, cu 12 mg P2O5/100 g sol și 22 mg K2O/100 g sol. Se știe că 1 mg P2O5/100 g sol echivalează cu 7 kg/ha P2O5 și 1 mg K2O/100 g sol echivalează cu 13 kg K2O/hectar.

Asta înseamnă că solul poate furniza: IN3 este echivalent cu 50 kg N/ha, 12 mg P2O5 x 7 = 84 kg/ha și 22 mg K2O x 13 = 282 kg/hectar.

Prin urmare, sunt necesare:

  • 250 kg N/ha – solul oferă 50 kg/ha;
  • 100 kg P2O5/ha – solul oferă 84 kg/ha;
  • 200 kg K2O/ha – solul oferă 282 kg/ha.

Rezultă că ar mai trebui aplicate 200 kg N/ha și 16 kg P2O5/hectar.

Aceasta ar fi o apreciere simplistă privind stabilirea dozelor de îngrășăminte deoarece, dacă ne referim la buletinul de analiză agrochimică a solului, datele înscrise în acest buletin reprezintă situația existentă în sol în momentul ridicării probelor. La scurt timp, situația se schimbă deoarece solul este un organism viu, cu activitate dinamică și o parte din elementele nutritive sunt consumate de buruieni, sunt levigate, se volatilizează sau intră în diferite combinații insolubile. În același timp, prin activitatea microbiologică și biochimică din sol se produc noi cantități de elemente nutritive.

De aceea, calculele de mai sus sunt cu totul orientative.

Trebuie să se țină seama de dinamica modificărilor din sol care se referă la:

  • În anul de aplicare a îngrășămintelor chimice se consumă 40% din N, 18% din P2O5 și 40% din K2O. Dacă se aplică și gunoi de grajd în anul I se consumă 0,35% N, 0,45% P2O5 și 0,654 K2O.
  • În funcție de pH-ul solului:
    • la pH 4,5 se valorifică 30% din N, 23% din P2O5 și 33% din K2O;
    • la pH 5,5 se valorifică 77% din N, 48% din P2O5 și 77% din K2O;
    • la pH 6,5 se valorifică 100% din N, 100% din P2O5 și 100% din K2O;
  • În funcție de cantitatea de precipitații acumulate în perioada de toamnă-iarnă:
    • se adaugă 3 kg/ha N pentru fiecare 10 mm acumulați în plus;
    • se scad 5 kg/ha N pentru fiecare 10 mm acumulați în minus.
  • Doza de azot se corectează și în funcție de adâncimea la care a ajuns umiditatea în sol:
    • până la 60 cm se aplică 50% din doza calculată;
    • la 90 cm – 75%;
    • la 120 cm – 100%:
    • la 150 cm – 125-150%.
  • Dacă se cultivă într-un asolament cu graminee și leguminoase perene:
    • se reduce cu 30-50% doza de azot;
    • se reduce cu 20-40% doza de fosfor și potasiu.
  • Prin activitatea microbiologică din sol se realizează cantități importante de azot de care se va ține seama:
    • 10-30 kg/ha prin fixare liberă;
    • 70-90 kg/ha prin fixare asociativă și
    • 60-300 kg/ha prin fixare simbiotică.
  • Prin valorificarea resturilor vegetale tratate cu Bacto-Fil 10 se reduce doza N cu 30-50%.
  • Fertilizarea foliară crește coeficientul de valorificare a N cu 6-18% și a fosforului cu 6-9%.
  • Se apreciază că în sistemul clasic de fertilizare se valorifică 30-50% din îngrășăminte, când se aplică îngrășăminte cu eliberare controlată – 50-60%, iar când se asociază cu fertilizarea foliară și biostimulatori se valorifică 80-90% din îngrășăminte.
  • La aplicarea îngrășămintelor microgranulate cu efect de starter asupra germinației, răsăririi și creșterii plantelor, se poate reduce doza de îngrășăminte cu 20-40%.
  • Folosirea inhibitorului N. LOCK de descompunere a azotului face ca atunci când se administrează uree, la pregătirea patului germinativ, aceasta este transformată în azot amoniacal care rămâne 3 luni la dispoziția plantelor.
  • Prin folosirea îngrășămintelor de la Năvodari:
    • când se aplică tehnologia NG aceasta cuprinde îngrășăminte pe bază de N și S pelicularizate cu inhibitor N Guard care are la bază uleiuri vegetale care împiedică levigarea și asigură azot 70-90 zile la dispoziția plantelor.
    • când se aplică tehnologia Amesal pentru îngrășămintele cu fosfor. Acesta este un polimer de sinteză cu capacitate de schimb cationic mare care blochează ionii de Fe, Al și Ca și împiedică formarea de fosfați insolubili.
  • La stabilirea dozelor de îngrășăminte se mai ține seama de speciile cultivate care au consum specific diferit. De exemplu, necesarul de K la grâu și porumb este de 16 kg/t, iar la floarea-soarelui de 50 kg/t.
  • În cadrul speciilor se ține seama de capacitatea de valorificare a soiurilor (hibrizilor) care este diferită.
  • Se au în vedere plantele premergătoare și cum acestea au fost fertilizate.
  • În egală măsură se ține seama de factorii care reduc din eficiența îngrășămintelor:
  • soiuri (hibrizi) greșit raionate;
  • întârzierea semănatului și densitatea culturii neadecvată;
    • atacul de boli, dăunători și buruieni;
    • administrarea neuniformă și neechilibrată a îngrășămintelor.

Starea de fertilitate a solului se poate determina, în timpul vegetației, cu Ferti Drona prevăzută cu senzori care determină necesarul de azot din plante pe baza conținutului de clorofilă. Transmite la calculator și indică doza necesară de aplicat.

De asemenea, cu dispozitivul N. Pilot care are un senzor optic ce măsoară reflectanța luminoasă a culturilor și afișează nivelul de azot.

Prin urmare, acțiunea de fertilizare a culturilor agricole este o activitate de înalt profesionalism și la realizarea ei trebuie să se țină seama de multitudinea factorilor care acționează în sens pozitiv sau negativ asupra valorificării îngrășămintelor de către plante.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

De ce să alegem îngrășăminte cu eliberare controlată

De ce să alegem îngrășăminte cu eliberare controlată

Un uriaș laborator de știință. Asta se află în spatele agriculturii moderne. Aproape cu ritm de cadență, cercetarea trebuie să aducă pe scenă rase noi de animale, noi soiuri de plante și produse care să sporească rodnicia pământului. Subiectul articolului de față este fertilizarea solului cu îngrășăminte cu eliberare controlată. Vă supunem atenției un interviu cu Alexandru Dumitru, reprezentant al companiei ICL Specialty Fertilizer.

Întâi legumicultură și acum cultură mare

– Vă ocupați de perfecționarea tehnologiilor cu eliberare controlată de jumătate de secol. Ce noutăți aveți în acest sens?

– Pentru a ajunge la o creștere a performanței producției obținute din culturi, programul de fertilizare trebuie să fie unul eficient, astfel încât să fie generată constant o afacere profitabilă și sigură. Din acest motiv, compania noastră a creat un produs care înregistrează performanțe superioare, însă este în același timp ușor de utilizat. Îngrășămintele trebuie să acționeze la un nivel optim în fiecare zi din sezon, iar Agromaster combină tehnologia avansată a ICL cu granulele convenționale, special selectate. Această combinație puternică oferă un control al azotului și o performanță de înaltă calitate, într-un singur produs omogen. Practic, Agromaster este un derivat al primului produs cu eliberare controlată din lume, folosit în floricultură. Astfel, beneficiind de experiența acumulată în segmentul floricultură, am creat și pentru cultura mare, legumicultură și pomicultură, un produs bazat pe aceleași tehnologii. Produsul a fost introdus în piață acum câțiva ani în segmentul legumicultură, iar acum încercăm să ne facem simțiți și în cultura mare.

Modalitatea de acțiune

– Ce caracteristici are această tehnologie?

– Îngrășămintele cu eliberare controlată sunt granule de fertilizare acoperite cu o peliculă semipermeabilă (un fel de membrană). După aplicare, apa pătrunde prin pelicula semipermeabilă și începe să dizolve nutrienții prezenți în granulă. Eliberarea nutrienților începe de îndată ce aceștia au fost dizolvați parțial. O acționare tip pompă este inițiată, ca urmare a diferențelor de presiune osmotică. Planta este capabilă să asimileze nutrienții eliberați.

CRF (controlled release fertilizer) are un rol important în îmbunătățirea recoltei, reducând pierderile nutrienților și simplificând procesul de aplicare a îngrășământului. Aceste produse sprijină reglarea nivelelor nutrienților în timpul întregului ciclu de dezvoltare a plantei. Plantele mai tinere nu sunt afectate sau stresate de nivelele de sare în exces, în timp ce plantele mature au parte de nutriție suficientă pentru a rezista până la finalul ciclului de creștere. Tehnologia E-Max de eliberare a nutrienților, cea mai recentă invenție, constă într-un polimer reacționat de peliculare, care îmbunătățește eficacitatea utilizării nutrienților. Eliberarea nutrienților se face în funcție de umiditate și temperatură, oferind longevitate previzibilă. Influențată de temperatură, pelicularea semipermeabilă reglează eliberarea zilnică a nutrienților. La temperaturi mai ridicate, eliberarea nutrienților va fi mai rapidă. La temperaturi mai scăzute, eliberarea nutrienților va fi mai înceată, în conformitate cu nevoile de nutriție ale plantei.

Avantaje

– Fermierii ar trebui să aleagă îngrășăminte cu eliberare controlată pentru că...

– ... pentru că se obțin producţii mai mari sau cel puţin egale, cu aport redus de nutrienţi, sunt uşor de utilizat, necesită mai puţină forţă de muncă, iar gradul de tasare a solului este redus datorită numărului scă­zut de aplicări. În plus, se reduce pierderea nutrienţilor prin levigare, se imprimă uniformitate culturii prin nutriţie controlată și conţine nutrienţi disponibili imediat plantelor, ideal pentru un start rapid. Produsele noastre au fost concepute pentru a fi aplicate în câmp pe spații largi, pe rânduri, local sau pe straturi. Pentru a obține cea mai bună performanță trebuie introduse în primii 5 cm din sol, cu recomandarea ca, ulterior aplicării, să se irige bine. Dacă există o linie pentru picurare, produsele noastre pot fi aplicate aproape de picurători. Dozele sunt următoarele: culturi agricole – 300-500 kg/ha, legume în câmp – 400-600 kg/ha, legume în spaţii protejate – 500-800 kg/ha.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 28-29

Administrarea fazială a îngrășămintelor chimice și minerale în culturi de câmp și pajiști

De câțiva ani s-a elaborat, fără să se știe exact de către cine, un Cod de bune practici agricole care, în loc să reglementeze elementele tehnologice în raport cu cerințele plantelor și relațiile acestora cu condițiile specifice pedoclimatice pentru fiecare specie cultivată și an de cultivare, impune restricții tehnologice legate de anumite intervale de timp pentru aplicarea unor importante verigi tehnologice.

De exemplu, undeva în cod scrie că „floarea-soarelui nu se cultivă după ea însăși mai mult de un an de zile“. Asta în condițiile în care, prin tehnologie, trebuie ținut seama de sensibilitatea plantelor de floarea-soarelui la atacul unor boli (mana) din cauza cărora ea nu revine pe aceeași solă decât după un interval de minimum 4 ani. Acesta nu este decât un aspect.

Mai zilele trecute, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a trimis la ASAS o altă adresă, pentru o exprimare de poziție față de o altă năstrușnicie a așa-zisului Cod de bune practici agricole: intervalele de timp în care se interzice aplicarea fertilizanților cu azot. Iată răspunsul pe care l-am trimis domnului ministru:

„Având în vedere situația excepțională de la începutul anului agricol și condițiile din iarna 2016-2017, precum și starea de vegetație a culturilor de cereale și rapiță, se impune ca intervalele de restricție pentru aplicarea îngrășămintelor chimice și organice legiferate prin măsurile de agromediu pentru anul agricol 2016-2017 să fie modificate, astfel încât fertilizarea minerală pentru cereale, rapiță și alte culturi semănate în toamnă să se poată aplica pe toată perioada de iarnă, cu următoarele excepții:

  • Teren acoperit cu zăpadă;
  • Apă stagnantă, mai ales atunci când aceasta provine din apa freatică ajunsă la suprafață;
  • Dozele mari de elemente fertilizante (cu azot, complexe) aplicate o singură dată. Se impune, pentru a elimina potențialul lor de poluare, aplicarea fracționată (2-3 faze), prima doză fiind la sfârșitul iernii la reluarea vegetației de către plante;
  • Îngrășămintele chimice, în dozele stabilite pentru fiecare cultură, trebuie aplicate cu respectarea condițiilor de mai sus.

Fertilizarea organică – extrem de importantă pentru creșterea nivelului de producție a culturilor, dar și pentru refacerea și îmbunătățirea însușirilor de fertilitate ale solurilor – se aplică ținând seama de următoarele aspecte:

- La culturile agricole, atât partea solidă, cât și cea lichidă din îngrășămintele organice se aplică pe toată durata anului, inclusiv în perioada de iarnă, numai dacă ele se pot încorpora imediat în sol;

- Nu se aplică pe zăpadă;

- Îngrășămintele organice administrate toamna, nici împrăștiate, nici în grămezi, nu se lasă pe sol, sub zăpadă, atât în cazul pajiștilor, fânețelor, dar și în cazul culturilor de câmp.

Important de știut. Stabilirea momentului de aplicare a fertilizanților chimici la cerealele de toamnă (grâu, orz și orzoaică de toamnă), plante furajere și rapiță nu trebuie restricționată de perioada calendaristică. Procedeul, așa cum este folosit acum, constituie o mare eroare tehnologică.

Fertilizarea fazială obligatorie în care se utilizează (în majoritatea cazurilor) fertilizanți cu azot trebuie făcută obligatoriu în funcție de:

- Starea de vegetație a culturilor (a se vedea că atât toamna, cât și condițiile climatice din timpul iernii au fost defavorabile evoluției normale a culturilor enumerate mai sus). În acest moment, o mare parte din culturile cu grâu sunt în curs de răsărire sau chiar nerăsărite, nemaipunând în discuție gradul redus de înfrățire și tipul de înfrățire;

- Necesarul de elemente fertilizante al speciilor cultivate (grâu, orz și orzoaică, ovăz de toamnă, rapiță, altele), în anumite faze de vegetație extrem de importante pentru refacerea plantelor și formarea elementelor de productivitate;

- Evoluția vremii în perioada de iarnă, în special în lunile ianuarie și februarie, când în „ferestre“ se pot aplica îngrășăminte (măcar dozele care să ajute plantele la reluarea vegetației și nu numai). Să nu uităm că fertilizările timpurii (chiar și cele din „ferestrele iernii“), la desprimăvărare (care nu întotdeauna corespunde cu data de 1 martie) și în primăvară contribuie nu numai la relan­sarea vegetației, ci și la formarea și dezvoltarea principalelor elemente de productivitate și de calitate a producției;

- Atragem atenția că obligarea fermierilor de a respecta cu strictețe (cu sancțiuni financiare mari) intervalele de timp cu restricții de aplicare a fertilizării (minerale și organice) impuse prin măsuri de agro­mediu ar putea duce la compromiterea totală a unor culturi (rapiță rărită de condițiile de iernare), la reducerea capacității de producție la grâu, orz și orzoaică, ovăz de toamnă și la pierderi financiare semnificative.

- Pentru o valorificare corespunzătoare a fertilizanților aplicați fazial (azotul, ureea etc.), solul trebuie să aibă un conținut de apă bun. Prin întârzierea aplicării fertilizanților după 1 martie s-ar putea diminua conținutul de apă al solului în multe regiuni, iar efectul fertilizanților aplicați cu întârziere să nu fie cel așteptat.

II. În legătură cu obligativitatea de a nu se depăși doza de 170 kg/ha azot s.a., trebuie avut în vedere că dozele de îngrășăminte la culturile agricole, mai ales pentru condițiile pedoclimatice ale României, se stabilesc în funcție de mai mulți factori:

  • Consumul specific de elemente nutritive și producția estimată a se obține;
  • Fertilitatea naturală a solului (humus, indici de azot, fosfor mobil, potasiu mobil etc.);
  • Soiul sau hibridul cultivat;
  • Reacția solului (pH-ul);
  • Sistemul de fertilizare practicat în asolament (mai ales la planta premergătoare);
  • Sistemul de cultură: neirigat sau irigat;
  • Sistemul de fertilizare aplicat: mineral, organic, organic-mineral etc.;
  • Cantitatea de precipitații înregistrate în anul anterior culturii și în perioada toamnă – iarnă;
  • Situația culturilor (starea de vegetație) în anumite momente (rapița rară, grâu nerăsărit, în curs de răsărire și neînfrățit etc.);
  • Tipul de sol (ca textură: nisipoasă, nisipolutoasă, argiloasă etc.).

Pentru a evita efectele negative ale utilizării unor doze mari de azot asupra mediului ambiant și pentru a evita poluări mai ales ale apelor freatice și a solurilor sunt importante nu dozele, ci momentul când se aplică, cantitatea care se aplică în acel moment și modul cum se aplică elementul fertilizant:

  • distribuire la suprafața solului;
  • aplicarea și încorporarea în sol;
  • aplicarea foliară (uree, alte tipuri de fertilizanți foliari).

Toate acestea, în funcție de necesitățile plantelor în anumite faze de vegetație, dar și cumulat pe întreaga vegetație.

Fac precizarea că la toate cele afirmate mai sus pot aduce numeroase argumente că așa trebuie făcut și că actualul sistem de restricționare impus din laborator și nu din realitatea câmpului este păgubitor pentru producătorii agricoli și riscant pentru multe dintre culturile agricole semănate în toamna anului 2016.

Având în vedere condițiile climatice din toamna și iarna anului 2016/2017 și riscul real pentru culturile agricole semănate în toamnă, cred că acel Cod de bune practici agricole trebuie modificat și adus în concordanță cu realitățile din teren.

Prof. univ. emerit dr. Valeriu TABĂRĂ

Vicepreședinte al ASAS

Factorii care pot diminua eficiența îngrășămintelor

O fertilizare corectă presupune asigurarea plantelor cu elemente nutritive necesare, în sortimentele solicitate și la momentul potrivit. Experienţele demonstrează că o fertilizare corespunzătoare asigură 40-60% din sporul de recoltă.

Ce înseamnă asigurarea cantităților necesare de elemente nutritive și în sortimentele solicitate?

Înseamnă asigurarea macroelementelor de ordin primar (NPK), a celor de ordin secundar (S, Ca, Mg) și a microelementelor pe tot parcursul perioadei de vegetație a plantelor.

Diferitele grupe de plante au nevoie de proporții diferite de macroelemente (NPK). De exemplu, cerealele solicită macroelementele în raport de 1:0,5:1; cartoful 1:0,5:1,5; floarea-soarelui în raport de 1:0,6:5,5 etc.

Consumul specific de îngrășăminte exprimat în kg substanță activă pe tona de recoltă este: (vezi tabel în revistă).

Când se consideră momentul optim de asigurare a elementelor nutritive?

În primul rând, plantele trec printr-o perioadă critică situată, de regulă, la începutul vegetației. Dacă ne referim la cerealele de toamnă, ele au perioada critică la 10-12 zile după răsărire, când au sistemul radicular slab dezvoltat, situat în stratul superficial al solului, unde elementele nutritive au fost levigate. La fel, primăvara timpuriu, când precipitațiile din perioada de toamnă-iarnă au spălat elementele nutritive din stratul superficial al solului iar activitatea microbiologică este redusă, duc lipsă în special de azot. De aceea se recomandă fertilizarea cu azot imediat ce își reiau vegetația în primăvară.

Experiența a demonstrat că fiecare 100 mm de precipitații deplasează nitrații cu 25-35 cm în adâncime.

Perioada critică la porumb este atunci când planta are 4-6 frunze, la sfecla-de-zahăr când are 2-3 perechi de frunze, la soia când are 3-4 frunze etc. Totodată, plantele au o perioadă de consum maxim, care la cerealele păioase este situată în faza de înfrățire-înspicare, la porumb este situată înainte de apariția paniculului, la sfecla-de-zahăr este la începutul îngroșării rădăcinii, la soia este situată după formarea nodozităților etc.

În practică, însă, nu întotdeauna se reușește realizarea acestor condiții, motiv pentru care aplicarea îngrășămintelor nu realizează maximum de eficiență.

l Printr-un asolament corect întocmit și prin respectarea rotației culturilor se pot obține aceleași niveluri de producție chiar la un nivel cu 30-50% mai mic al necesarului de azot și cu 20-40% al necesarului de fosfor și potasiu.

La aplicarea îngrășămintelor cu azot producția de grâu crește cu 93% când urmează după porumb, cu 68% când urmează după floarea-soarelui și cu 28% după fasole.

Sporul cel mai mare se înregistrează după porumb care, având perioada de vegetație lungă și producție ridicată, secătuiește solul în elemente nutritive, iar după fasole sporul de producție este mai mic deoarece după fasole solul rămâne bogat în azot biologic.

l Eficiența îngrășămintelor poate scădea cu 20-40% atunci când se cultivă soiuri sau hibrizi care nu sunt raionaţi pe zona respectivă sau/și când semănatul depășește epoca optimă.

l Densitatea redusă a plantelor scade efectul fertilizării cu 10-25% deoarece plantele nu valorifică întregul spațiu de nutriție din teren, nu se valorifică în întregime energia solară prin fotosinteză, nu se menține o atmosferă umedă în interiorul lanului pentru a reduce transpirația plantelor, iar în spațiile libere (goluri) cresc buruienile care dijmuiesc recolta.

l Atacurile de boală, dăunători și buruieni reduc din eficiența îngrășămintelor cu 20-80% sau chiar pot compromite culturile.

l Eficiența I.C. se reduce cu 20-67% când se aplică o fertilizare neechilibrată și neuniformă.

La calculul dozelor de îngrășăminte trebuie evitată greșeala de a considera că întreaga cantitate aplicată este folosită în anul aplicării.

De asemenea, în cadrul tehnologiilor de cultură, trebuie să se țină seama, pe de o parte, de rezerva de elemente nutritive existente în sol, conform buletinelor de analiză agrochimică, iar pe de altă parte, de cantitățile de elemente nutritive disponibile plantelor din îngrășămintele aplicate, în primul an de folosință.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Îngrăşăminte cu eliberare lentă, produse la CICh Năvodari

N-Guard (NG) este un inhibitor de nitrificare, cu extract de Neem, care constituie o tehnologie a viitorului, în sensul că determină obţinerea unor producţii mai mari cu un consum mai mic de îngrăşământ chimic. Produsele acoperite cu noua substanţă inovatoare, care asigură o eliberare lentă a azotului, sunt uree NG, amosulf (amestec de uree cu sulfat de amoniu) NG şi sulfat de amoniu NG. Acestea sunt obţinute la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice (CICh) Năvodari, unicul producător de superfosfat din România, a declarat Lambrughi.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Ce schemă de fertilizare aplică specialiştii în noul an agricol?

Indiferent de condiţiile în care se desfăşoară un an agricol, fermierii ştiu că verigile tehnologice, începând cu pregătirea solului, trebuie respectate întocmai, pentru a crea premisele unei producţii bune. Din categoria lucrărilor cu impact maxim asupra recoltei face parte şi administrarea îngrăşămintelor chimice de bază. În această toamnă, poate mai mult decât în alţi ani, ştiinţa fermierului de a interveni la momentul potrivit cu cantitatea corectă de îngrăşăminte este decisivă pentru o producţie viitoare profitabilă. La fel de importantă se va dovedi şi cartarea agrochimică, acolo unde ea a fost executată, care arată nevoile exacte ale solului în NPK şi alte macro sau microelemente.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria BOGDAN
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS