Dumitrașcu Radu Ioan este fermier în zona Medeleni, județul Iași, și lucrează o suprafață de aproximativ 300 ha în care predomină cultura de porumb urmată de floarea-soarelui, grâu și rapiță. Ca și pentru alți fermieri din județ, 2020 a fost un an greu, de aceea i-am făcut și noi o vizită pentru a vedea exact cum se prezintă la începutul lunii decembrie culturile sale de toamnă.

Primul îngheț din iarna aceasta

La începutul lunii decembrie, la o vizită în câmp, fermierul ieșean se declara mulțumit de ce semne a dat grâul de toamnă, dovadă că vin vremuri mai bune pentru ferma sa. „Dimineața aceasta am avut un îngheț mai pronunțat în zonă, practic primul îngheț de anul acesta. Mă bucur, pentru mine este bine, chiar discutam cu alți colegi de pe lângă Iași și spuneau că le-a răsărit grâul, se prezintă bine, au întârziat un pic cu semănatul, deoarece au fost câteva ploi care i-au mai încurcat pe unii. Eu unul m-am grăbit, am fost mai harnic, dacă nu venea înghețul acesta trebuia să intervin pe cale chimică, să stopez un pic creșterea aceasta. A fost destul de cald în luna octombrie, s-a dezvoltat foarte bine, după cum vedeți grâul arată extraordinar de bine“, specifică agricultorul ieșean.

Dumitrascu Radu Iasi

Pe o altă parcelă am vizitat cultura de rapiță care arată la fel de bine la momentul respectiv. „Ne aflăm într-o solă în care este semănată rapiță, am semănat-o foarte devreme și pe aceasta, prin luna septembrie. Pe la început, deși era foarte arid atunci, nu era apă deloc, am avut noroc față de alți colegi agronomi care spuneau că s-au înregistrat precipitații mai multe în zonele lor; astfel se umflă bobul și nu reușește să germineze, și practic pierdem sămânța. La mine au fost precipitații neînsemnate de 1,5-2 litri/mp, dar nu m-au afectat cu nimic, iar prin luna octombrie, pe la început au venit ploile; fiind și foarte cald, după cum vedeți, s-au dezvoltat foarte bine până la această oră și sperăm că o să fie bine în continuare“, adaugă Radu Dumitraşcu.

Culturii de rapiță, la momentul vizitei noastre, i-a fost aplicat un graminacid. „Pentru că aici am avut grâu. Acum așteptăm să vină zăpada, este imperios necesar să ningă. Necesarul este foarte mare, deficitul este de peste 300 litri, iar pentru la anul ne trebuie apă, nu glumă, indiferent de starea culturii, dar de preferat este să fie cât mai multă zăpadă să ne poată proteja pe iarnă culturile“, încheie Dumitrașcu Radu Ioan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lumea în care trăim este tot mai afectată de reducerea rezervelor de combustibil convenţional, dar mai ales, de efectul nociv pe care acesta îl are asupra mediului. Consecinţa? Descoperirea şi aplicarea în practică a noi resurse de energie regenerabilă şi cu un nivel de poluare cât mai scăzut, cum ar fi salcia energetică ce creşte zilnic cu 3-3,5 cm şi care poate fi recoltată timp de 30 de ani sau Comelina, o plantă energetică utilizată ca materie primă în obţinerea de biokerosen, combustibil utilizat în aviaţie. Inginerul Aurel Placinschi, directorul Societăţii agricole „Moldova“ din Ţigănaşi, judeţul Iaşi, s-a oprit asupra altei resurse energetice: Miscathus sau Iarba elefantului.

– Cum aţi ajuns la această plantă?

– În diverse expoziţii de profil din Germania, ţară cu rezultate deosebite în această direcţie, ne spune Aurel Placinschi, am văzut această cultură, asemănătoare cu stuful sau papura de la noi, care are capacitatea de a da o producţie de masă vegetală uscată, celuloză în special, ce depăşeşte 30 de tone pe an şi care se poate cultiva pe terenurile mai puţin productive pentru celelalte culturi agricole. Am procurat rizomii, i-am plantat şi doar în primul an a fost nevoie de întreţinere. În anul al doilea am efectuat o oarecare fertilizare. În rest, planta se apără singură de buruieni. În 2013, al treilea an, am recoltat 40 tone la hectar. Într-un cuvânt, această plantă poate înmagazina energie foarte mare pe unitatea de suprafaţă, regenerată în fiecare an.

- Cum se utilizează?

- Uscată, planta se peletează şi poate fi folosită cu foarte bune rezultate la centralele termice de diverse capacităţi. Peleţii se pun într-un buncăr ce alimentează centrala care, dotată cu senzori, îşi ia doar atâta combustibil cât are nevoie pentru a menţine o temperatură dinainte stabilită. Centrala elimină automat puţina cenuşă care rezultă şi nu este nevoie de intervenţia omului. Puterea calorică ridicată a acestui nou – să-i spunem aşa – combustibil este de circa 1.800-1.900 Kj/ kg (4.300-4.500 kcal/kg).

- Aţi realizat şi peleţii?

- Nu, deocamdată. Această operaţiune presupune o investiţie destul de mare, ca de altfel şi achiziţia centralei despre care vorbeam. Problema este însă alta: desfa­cerea acestor peleţi. De aceea prospectăm piaţa şi, în măsura în care vom găsi beneficiari, ne vom ocupa şi de acest aspect. Totul depinde de cei care diriguiesc politica energetică în ţară pentru că, este un lucru ştiut, pădurile se taie legal şi mai ales ilegal. Este un proces care, din păcate, se intensifică ori apariţia acestui tip de combustibil ar apăra „plămânul verde“, pădurea, tot mai redusă an de an, mai ales în zona în care locuim noi, unde din codrii de altădată n-a mai rămas decât amintirea.

Apoi, dacă obţinem 30-40 tone de masă vegetală pe hectar, cu potenţial energetic destul de mare, cu investiţii mici, nu văd de ce ar trebui să fim de acord cu explorarea şi exploatarea gazelor de şist despre care nici nu ştim cât sunt şi dacă sunt, proces care ar degrada importante suprafeţe fertile. În ceea ce ne priveşte, noi intenţionăm, dacă piaţa ne va solicita, să ne extindem. Cu ceea ce avem noi ne putem mări suprafaţa de 10-15 ori. Rămâne doar să găsim clienţi şi înţelegere la cei de care depinde politica energetică a ţării.

Stelian CIOCOIU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti