Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) are în vedere planificarea începerii lucrărilor pentru 11 noi platforme pentru gunoiul de grajd și pentru o stație de compostare, pe lângă cele 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și cele 27 actualmente în construcție.

Localitățile care vor beneficia de aceste tranșe de finanțare sunt în număr de 12, și anume: Parva - județul Bistrița Năsăud, Unguraș - județul Cluj, Colibași - județul Giurgiu, Șotânga - județul Dâmbovița, Valea Mărului - județul Galați, Vetrișoaia - județul Vaslui, Saraiu - județul Constanța, Tîrgușor - județul Constanța, Dobrosloveni - județul Olt, Vadu Pașii - județul Buzău, Gogoșari - județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani - județul Iași, pentru stația de compostare. Astfel, MMAP, prin proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), a început, în data de 17 septembrie 2020, procedura privind licitația pentru atribuirea lucrărilor de construcții care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd.

Cheltuielile de finanțate sunt suportate de Guvernul României. Sumele provin dintr-un împrumut de la Banca Mondială. România are peste 3 milioane de ferme mici (sub 5 ha), majoritatea practicând  agricultură de subzistență. Mici fermieri, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru gospodărirea corespunzătoare a gunoiului de grajd. De cele mai multe ori acesta este depozitat pe pământ, iar scurgerile ajung direct în prima pânză de apă freatică și, de acolo, în fântânile oamenilor. În acest context, gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UATurile sunt însărcinate cu implementarea  unui serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și din fermele mici. Stația de compostare de la Prisăcani este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniță), fiind utilizat ulterior ca îngrășământ organic de bună calitate. Se obțin astfel, atât beneficiile de mediu, cât și posibilitatea ca fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma și fac dovada predării gunoiului de grajd să fie considerați de către APIA și AFIR conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare, ceea ce le aduce scutrea de investiții proprii în platforme individuale. „Nevoia clară a reducerii poluării apelor cu nutrienți din surse agricole și necesitatea alinierii țării noastre la prevederile Directivei Nitrați sunt motivele pentru care proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este, în acest moment, la faza de finanțare adițională. Având o fază pilot între 2002-2007 și o primă etapă la nivel național între 2008-2017, Proiectul va continua să aibă intervenții până în 2022, în zona finanțării de investiții, a întăririi capacității instituționale și a informării și instruirii fermierilor”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiții este de cca. 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de aproximativ 21.370 tone. Beneficiarii investițiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare.

Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aprox. 95% de către MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aprox. 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de către acestea și monitorizate de către MMAP. Bugetul de investiții pentru perioada 2017-2022 este de 36,32 milioane de euro.

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Proiectul, început în 2008 și încheiat în 2017, a finanțat 86 de platforme de management de gunoi de grajd, iar acum se află în a doua fază, cea de finanțare adițională, alocată pentru cinci ani, până

în martie 2022 și va finanța peste 80 de comunități locale.

Anca Lăpușneanu

Potrivit unui comunicat de presă remis la începutul lunii decembrie 2019 de către  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială se vor face investiții în sisteme integrate de management al gunoiului de grajd pe teritoriul a încă nouă comune.

Platformele se vor construi la nivel comunal, urmând să deservească fermierii mici și gospodăriile de subzistență care cresc animale, asigurând colectarea și managementul gunoiului de grajd în comunele respective.

„Din cauza specificului ei, România are peste 3 milioane de ferme mici și gospodării de subzistență, care cresc animale. Mare parte din acestea nu au capacitatea de a gestiona corespunzător dejecțiile de la animale. Acestea ajung să polueze cu nitrați apele de suprafață și, mai grav, apele freatice, respectiv fântânile din curțile oamenilor. Platformele pe care le finanțăm rezolvă problema poluării la nivel de comunitate, asigurând, în plus, și conformarea fermierilor la cerințele de plată ale APIA, legate de capacitățile de stocare a gunoiului de grajd“, a declarat Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Beneficiarii investițiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare. Pe lângă construirea platformelor, MMAP finanțează pentru fiecare din acestea un set de utilaje necesare colectării de la populație și manipulării gunoiului de grajd, constând în: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă.

Comunele beneficiare ale acestei tranșe de investiții sunt: Vinderei, jud. Vaslui, Coarnele Caprei, jud. Iași, Dumbrăveni și Horodnic de Sus, jud. Suceava, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița Năsăud, Slătioara și Fârtățești, jud. Vâlcea, Turburea, jud. Gorj, și Bistreț, jud. Dolj.

Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aproximativ 95% de MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aproximativ 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de acestea și monitorizate de MMAP.

Unul dintre obiectivele cele mai importante pe care autoritățile din domeniul Mediului și le-au fixat este acela de control și combatere a poluării cu azot a apelor. În acest context, studiile au evidențiat că agricultura este una dintre cele mai importante activități poluante. Sursele de nitrați sunt, în principal, două. Prima o constituie îngrășămintele aplicate în exces sau atunci când nu trebuie, iar a doua o reprezintă gunoiul de grajd depozitat necorespunzător.

Pentru managementul acestei delicate probleme și în spiritul Directivei „Nitrați“ a Comisiei Europene a luat naștere Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nitrați“, pe scurt CIPN.

În scopul unui management cu adevărat eficient al gunoiului de grajd, CIPN a cuprins și construirea unor platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd, unde acesta este transformat din deșeu poluant într-un îngrășământ prețios.

Prima investiție se va finaliza în decembrie

Tranșa I cuprinde 12 investiții la care studiile de fezabilitate sunt aprobate, contractele de finanțare semnate, la fel ca și proiectele tehnice. La opt dintre ele sunt deja începute și lucrările. Astfel, la platforma de colectare şi management al gunoiului de grajd din localitatea Ciochina, judeţul Ialomița, lucrările au fost demarate încă din luna august, iar acum se apropie de final. Darea în folosință este planificată pentru luna aceasta.

Construirea platformei comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din satul Ulmet, comuna Dobrun, județul Olt, a început la jumătatea lunii septembrie, iar finalizarea este prevăzută pentru luna aprilie a anului viitor. Tot atunci ar trebui să fie gata și platforma comunală de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din comuna Gherăseni, județul Buzău. Aceasta urmează inclusiv să fie dotată cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea amenajărilor destinate depozitării gunoiului. Menționăm că Gherăseni este o localitate din apropierea orașului Buzău, renumită pentru fermele zootehnice aflate pe teritoriul său.

Tot lângă Buzău, la Mărăcineni, se află în construcție o altă platformă. Și aceasta va fi finalizată în aceeași lună, aprilie 2020, ca și cea de la Gherăseni.

Mai la nord, în județul Iași, în localitatea Comarna, începutul lunii octombrie a însemnat și debutul șantierului platformei de colectare a gunoiului de grajd. Lucrările se vor încheia înainte de Paște dacă totul va merge conform planurilor.

În județul Vâlcea, la Galicea și la Lungești, se lucrează pentru înființarea a alte două utilități de colectare și compostare a gunoiului provenit de la animalele din comunele respective. Platformele vor fi terminate aproximativ în același timp cu cele din județul vecin, Olt, unde în satul Trepteni al comunei Vitomirești se construiește încă o platformă. Astfel, în luna aprilie a anului viitor locuitorii din comunele enumerate mai sus vor beneficia de condiții mai bune de depozitare a gunoiului de grajd.

Majoritatea platformelor vor fi gata la anul

În tranșa a doua au fost incluse 22 de investiții. Pentru acestea au fost aprobate studiile de fezabilitate și s-au semnat contractele de finanțare. La 14 dintre proiecte au fost finalizate și planurile tehnice. Numai că la acest ultim punct lucrurile nu au mai mers chiar atât de ușor. La nouă dintre investiții indicatorii au trebuit reaprobați. Cu toate acestea, la șase deja s-a realizat și adjudecarea contractelor de execuție. Pentru celelalte trei licitația se va lansa până la sfârșitul acestui an. Termenul de finalizare a lucrărilor este toamna anului 2020.

Alte opt investiții au fost depuse la comisiile de specialitate pentru reactualizarea indicatorilor cuprinși în proiectele inițiale. Acest lucru s-a petrecut în urma dorinței de a adapta cât mai mult parametrii viitoarelor platforme la realitatea din teren. În sfârșit, ultimele cinci investiții cuprinse în această tranșă a Proiectului întâmpină încă dificultăți în finalizarea planurilor tehnice. Cea mai mare parte a piedicilor de care se lovesc proiectanții este lipsa unei documentații complete.

Cea de-a treia tranșă cuprinde doar cinci investiții. Studiile de fezabilitate sunt aprobate, iar contractele de finanțare au fost și ele semnate. Până la sfârșitul anului ar trebui ca toate planurile tehnice să fie depuse. De asemenea, și licitațiile pentru lucrări vor fi încheiate. Dacă toate lucrurile se vor desfășura conform planurilor, în toamna anului 2020 cele cinci investiții ar trebui să se adauge celor deja existente pe harta platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd din întreaga țară.

Doar trei subproiecte se mai află încă în analiză

În fine, în ultimele două tranșe mai sunt cuprinse 47 de subproiecte. Trei dintre ele, cele mai întârziate, se află încă în analiză în cadrul Unității de Management a Proiectului. Până acum, comunele care și-ar dori să beneficieze de proiect nu au depus toată documentația necesară întocmirii studiilor de fezabilitate. Alte 44 de investiții au fost aprobate de către Comisia Tehnico-Economică. Pentru 30 dintre ele contractele de finanțare au fost semnate. Termenele de depunere a proiectelor tehnice au fost stabilite pentru luna ianuarie. Pentru ultimele 14 subproiecte se așteaptă semnarea ordinelor de aprobare a indicatorilor stabiliți în cadrul CTE, după care vor fi semnate contractele de finanțare.

O mai bună monitorizare a pânzei freatice

O altă veste bună legată de creșterea calității apei din fântâni sau, cel puțin, de îmbunătățirea monitorizării calității ei vine de la Administrația Națională „Apele Române“. Aceasta va primi o nouă instalație de foraj, autoportantă,  care poate fora puțuri adânci de până la 200 de metri. În afară de aceasta, poate instala coloane de separare a straturilor acvifere atinse în același punct de foraj. Rezultatul este că fiecare strat poate fi monitorizat separat, atât cantitativ, cât și calitativ. În cazul descoperirii unei poluări, se poate ști exact în care strat a avut loc, iar sursa poate fi identificată cu mai mare ușurință.

Acest utilaj înseamnă că la cele cca 1.300 de foraje de monitorizare a rețelelor de apă subterane din zonele agricole se vor adăuga altele noi, ceea ce va însemna un plus de control al calității apelor din fântâni.

Instalația va intra în dotarea ABA Crișuri, o zonă sensibilă la poluarea apelor din pânza freatică.

Alexandru GRIGORIEV

În data de 10 octombrie, la Pitești, a avut loc reuniunea de informare intitulată ”Gunoiul de grajd – bunăstare pentru fermieri! Măsuri locale pentru dezvoltarea agriculturii și protecția apelor”. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN), sub deviza ”Agricultura, un domeniu care poate ridica nivelul de trai în comunitățile locale. Fermieri bogați înseamnă comune bogate!“

Reuniunea și-a propus să ofere informații concrete despre modul în care gunoiul de grajd poate fi transformat într-o resursă pentru agricultură, în același timp diminuându-se nivelul poluării apelor cu nitrați. Au susținut intervenții specialiști ai APIA Argeș, ai Administrațiilor Bazinale
Argeș-Vedea și Olt, Direcțiilor de Sănătate Publică, alături de fermieri și asociații agricole, reprezentanți ai grupurilor de acțiune locală.

Cod de Bune Practici Agricole

În partea a doua a reuniunii au avut loc dezbateri legate despre proiectul noului Cod de Bune Practici Agricole aflat în consultare publică, modul în care gestionarea gunoiului de grajd condiționează plățile din partea UE, în cadrul noii Politici Agricole Comune, precum și despre provocările cu care se confruntă fermierii pentru respectarea prevederilor Directivei Nitrați.

Evenimentul a fost util și important, pentru că în județele Argeș și Vâlcea creșterea animalelor este o activitate cu o pondere însemnată, precizează Ion Meţiu. Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a declarat Ion Meţiu, Coordonator Instituțional UMP ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”.

Beatrice Alexandra MODIGA

Gunoiul de grajd, ca și cel provenit de la păsări, constituie pentru mulți fermieri o bătaie de cap. Pe de altă parte, și facturile pentru energia electrică și combustibilul pentru încălzire reprezintă o problemă. Ei bine, aceste probleme s-ar putea anula una pe alta dacă sunt abordate așa cum trebuie.

O metodă cu tradiție în utilizare

Utilizarea biogazului nu este o noutate nici la nivel mondial, nici în țara noastră. În anii ’80, numeroase ferme fuseseră dotate cu instalații de producere a biogazului. Ulterior, acesta era folosit pentru încălzire și, uneori, pentru producerea de energie electrică. După 1990, pe măsură ce marile ferme au căzut în paragină, și instalațiile de producere a biogazului au fost neglijate, până când au ajuns să fie vândute la fier vechi.

În alte țări precum Germania, de exemplu, instalații similare au fost conservate și menținute în exploatare. Ulterior, cei care au preluat fermele dotate cu instalații de biogaz au ajuns să asigure și încălzirea și gazul pentru localitățile învecinate.

Ca principiu, o astfel de instalație nu este una complicată. Practic, este vorba despre unul sau mai multe rezervoare în care fermentează materia primă. În aceste rezervoare trebuie să fie menținută o anumită temperatură, astfel încât bacteriile care descompun materia primă să se poată înmulți în mod optim. Gazele de fermentație sunt apoi captate și pompate într-un rezervor, de unde sunt apoi dirijate către locul de utilizare. Biogazul rezultat conține în proporție de 60-70% metan și 25-28% dioxid de carbon.

Metoda ideală de a scăpa de gunoi

Materia principală folosită poate fi deosebit de variată. Gunoiul de grajd, găinațul, materia provenind din canalizare, resturile vegetale, resturi provenind din abatoare sau din instalațiile de procesare a laptelui sau alimentelor sunt la fel de bune ca surse de biogaz. Prin fermentarea acestora, majoritatea compușilor poluanți sunt reduși la elemente de bază. Așa se face că ceea ce rămâne în tancurile de fermentare la sfârșitul procesului, numit digestat, este un îngrășământ deosebit de eficient și absolut natural. Compoziția sa îl face ușor de asimilat de către plante, în proporție de 99%.

Produsul final, biogazul, poate fi folosit ca atare și ars pentru a obține lumină și căldură sau poate fi folosit drept combustibil pentru grupuri electrogene, devenind astfel curent electric.

Deci, dacă e să tragem o linie la o socoteală oarecum matematică, ar însemna că scăpăm de gunoaiele din fermă, iar în locul lor obținem căldură, curent electric și, un fel de bonus, un îngrășământ natural de o înaltă calitate și total nepoluant.

O soluție inteligentă...

Pornind de la socoteala de principiu pe care am prezentat-o mai sus, în localitatea Seini, din județul Maramureș, a fost demarat un proiect pilot. Cu fonduri provenind în mare parte de la Banca Mondială, acum doi ani a fost construită o centrală de producere a biogazului.

În anul 2016 centrala a fost inaugurată cu multă bucurie și entuziasm. Toată lumea spera că o mare parte dintre problemele localității vor fi fost rezolvate odată cu punerea în funcțiune a acestei facilități. Calculul inițial a pornit de la ideea că bălegarul provenit de la o fermă de vaci cu câteva mii de capete, aflată în zonă, va fi prelucrat în stație. Ca rezultat trebuia să se obțină curent electric, cam de patru ori mai mult decât are nevoie orașul. Centrala este prevăzută cu un generator care poate produce 370 kWh.

Numai că, în practică, lucrurile nu s-au mai arătat atât de frumoase ca în proiect. În primul rând pentru că bălegarul de la fermă trebuie transportat la centrală cu camioanele Primăriei, Fiind vorba de cantități de ordinul a câteva tone pe zi, cheltuielile cu carburantul sunt destul de însemnate. „Gunoiul de grajd trebuie să fie proaspăt, de cel mult trei zile“, ne-a spus dl ing. Ilie Sălăvăstru, managerul instalației. În aceste condiții nu se pot face depozite. Ca atare, centrala a trebuit să se orienteze către dejecțiile provenite de la fermele de păsări aflate în apropiere. Astfel, cheltuielile cu transportul sunt mai scăzute.

O altă problemă, ne-a mai spus dl Sălăvăstru, este că încă din momentul proiectării nu s-a pus problema ca instalația să producă și căldură. De aceea, căldura rezultată nu este folosită, astfel încât o modalitate de a obține venituri a fost dată de-o parte.

...dacă este gândită inteligent!

Întreaga cantitate de biogaz ar trebui folosită pentru producerea de curent electric. Dar și aici este un „dar“: când s-a făcut calculul de fezabilitate s-a crezut, firesc, că centrala va beneficia de certificate verzi. Numai că, după construcție, acestea nu s-au mai acordat. Motivul? Centrala a fost construită cu fonduri de la Banca Mondială, asimilabile cu ajutoare de stat. În astfel de situații, reglementările europene interzic acordarea de certificate verzi. Rezultatul? Prețul energiei electrice obținute în această instalație este mai scump decât ar fi dispus Sistemul Energetic Național să plătească pentru el.

Cât despre digestat, agricultorii au prins slăbiciunea sistemului. „Nimeni nu vrea să plătească pentru el, iar noi nu avem unde să-l depozităm. Ca atare, îl împrăștiem gratuit pe terenurile fermierilor. Ei știu că suntem obligați să scăpăm de digestat și profită de acest fapt ca să obțină îngrășământul gratuit.“

Cu toate acestea, Ilie Sălăvăstru nu este dezamăgit de proiect. „Până la urmă a fost un proiect pilot. Am văzut că poate funcționa și eu zic că este ideal pentru o fermă cu aproximativ 600 de vaci, care are și sere. Se poate asigura încălzirea serelor, a clădirilor fermei, dacă instalația se proiectează de la început pentru asta. Desigur că se poate asigura și curentul electric, dar atrag atenția celor interesați că întreținerea grupului generator nu este ieftină!“

O instalație asemănătoare, dar de o capacitate mai mare a fost inaugurată și la Săcuieni, în județul Bihor. Nu am apucat încă să aflăm primele concluzii ale beneficiarilor ei. Promitem să revenim cât de curând!

Alexandru GRIGORIEV

În data de 25 iunie 2019 a avut loc cea de-a patra dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" (UMP - CIPN). 

Evenimentul s-a desfășurat în sala de conferințe din cadrul Cluj Arena și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Cluj și Sălaj, alături de specialiști din cadrul APIA, Direcția pentru Agricultură Județeană, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Administrația Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Direcția de Sănătate Publică, ANSVSA, precum și membri ai asociațiilor de fermieri din cele două județe.

În cadrul reuniunii, participanții au fost interesați de gestionarea eficientă a sistemului public de colectare a gunoiului de grajd și avantajele colectării pe platformele comunale, astfel încât gunoiul de grajd  să devină, dintr-o sursă de poluare, un factor de câștig pentru agricultura din regiune.

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare "APA NOASTRĂ" derulată sub sloganul "APĂR APA!" în perioada 2019 – 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale, precizează Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți". „Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

O atenție specială a fost acordată colaborării între fermieri și specialiști prin intermediul help-desk-ului creat în cadrul programului, care permite un transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe pentru respectarea regulilor în vigoare privind normele de eco-condiționalitate, în vederea păstrării integrale a subvențiile APIA de care beneficiază. Persoanele interesate pot accesa help-desk-ul telefonic, la 0371 503 525, prin email, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau direct online aici: https://infonitrati.apanoastra.ro/contact.

Seria întâlnirilor va continua în a doua parte a anului în alte două județe de interes, din zona Sud-Muntenia.

Beatrice Alexandra MODIGA

Principala caracteristică agronomică a solului este fertilitatea. Criteriul obiectiv de apreciere a fertilității solului este conținutul în humus care încorporează 90% din azot și 35-65% din fosfor.

Humusul se formează din descompunerea aerobă a materiei organice de către microorganismele din sol și el constituie sursa de elemente nutritive pentru plante. Prin urmare, pentru a avea soluri fertile trebuie să se asigure materia organică necesară. Cel mai indicat ar fi gunoiul de grajd, însă el poate asigura necesarul de materie organică pentru suprafețe foarte reduse. Cu fiecare recoltă se extrag din sol echivalentul a 10 t de materie organică și aceasta trebuie să fie restituită pentru a menține în echilibru bilanțul humusului din sol.

Principala sursă sigură și ieftină o reprezintă resturile vegetale ale fiecărei culturi agricole care pot asigura 4-5 t/ha materie organică și din care, prin descompunere de către microorganismele din sol, rezultă 1,5-2 t humus.

Resturile vegetale conțin 5 kg N; 5 kg P2O5; 9 kg H2O; 5,5 kg CaO și 0,3 kg sulf în fiecare tonă. Diferența, până la 10 t/ha materie organică, ar trebui administrată din alte surse. Dar dacă nici pe cele 5 t/ha resturi vegetale ale fiecărei culturi nu le încorporăm în sol, vom epuiza total rezerva de humus a solului. De neînțeles sunt unele voci care afirmă că încorporând în sol deșeul agricol îmbolnăvim pământul pentru că acest deșeu fermentează și produce tot felul de substanțe, spre exemplu metan.

Este adevărat că în condiții anaerobe din descompunerea lentă și incompletă a materiei organice rezultă unele substanțe toxice (CO2, H2S, acid oxibenzoic ș.a.) care au un anumit grad de toxicitate, dar nu îmbolnăvesc pământul. De aceea este necesar ca descompunerea materiei organice din sol să aibă loc în condiții aerobe din care se formează humusul, din acesta apoi 80% se minimalizează și furnizează substanțele nutritive pentru plante, iar 20% intră în rezerva solului. Pentru aceasta încorporarea în sol a resturilor vegetale trebuie să se facă până la 12-15 cm adâncime, strat în care se asigură condiții de aerobioză.

Pe această temă, în anul 2012, în paginile revistei Lumea Satului a fost o dezbatere cu fermierii pe tema folosirii plugurilor cu antetrupiță. Antetrupița preia stratul de la suprafața solului, bogat în materie organică, și-l introduce în fundul brazdei anterioare. Peste acest strat trupița preia restul de sol și-l răstoarnă peste primul strat, unde nu se mai pot asigura condiții pentru activitatea bacteriilor aerobe. De aceea nu este indicată folosirea plugurilor cu antetrupiță.

Se mai afirmă că terenurile agricole aveau în anul 2001 o fertilitate de 55%, iar în 2018 de 35% (cum s-au calculat oare aceste procente?) Afirmația este neîntemeiată deoarece realitatea din teren o infirmă. Se știe că în anii 2017 și 2018 au fost obținute producții record istoric, cu mult peste nivelul producțiilor realizate în anul 2001.

Prin urmare, este indicat să se folosească toate resturile vegetale, dar acestea să fie încorporate în sol în stratul de până la 12-15 cm adâncime pentru a avea condiții optime pentru activitatea bacteriilor aerobe care le transformă în humus – acel aur negru al pământului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În data de 6 iunie a avut loc cea de-a treia dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" (UMP - CIPN). Evenimentul s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean Mureș și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Mureș și Harghita, alături de specialiști din cadrul APIA, Direcția pentru Agricultură Județeană, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Administrația Bazinală Mureș, Direcția de Sănătate Publică, ANSVSA, precum și membri ai asociațiilor de fermieri din cele două județe.

Campanie de conștientizare privind managementul gunoiului de grajd

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare "APA NOASTRĂ" derulată sub sloganul "APĂR APA!" în perioada 2019 – 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale. „Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale. Seria întâlnirilor va continua în luna iunie în regiunea nord-vest a țării“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

„Participanții au apreciat manifestarea cu atât mai interesantă și necesară, cu cât județele Mureș și Harghita sunt unele în care zootehnia ocupă un loc însemnat. Ca atare și problemele adiacente acestui sector sunt de un interes major. În acest context, tema centrală a întâlnirii - modul în care gestionarea corectă, la nivel comunal, a gunoiului de grajd reprezintă un mod de a rezolva mai multe probleme dintr-o dată“, a mai adăugat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

"Instruiri gratuite pentru fermieri"

În această perioadă, în cadrul proiectului, se lansează "Instruirile gratuite pentru fermieri", care vor transmite informații cu privire la gestionarea gunoiului de grajd. Ei pot participa la cursuri gratuite de instruire care au la bază reglementările Codului de Bune Practici Agricole și experiența practică 
a altor fermieri, care aplică cu succes prevederile acestuia. Noile cursuri acoperă aspecte de funcționare a capacităților de stocare pentru gunoiul de grajd și despre cum și când trebuie acesta împrăștiat pentru ca plantele să beneficieze cât mai mult de nutrienți și să nu polueze resursele de apă!

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 17 aprilie, la Buzău, a avut loc cea de-a doua dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP - CIPN). La eveniment au participat Adriana Petcu, secretar de stat și Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.

Evenimentul s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean Buzău și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Buzău și Vrancea, alături de specialiști din cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu, Sistemul de gospodărire a Apelor, precum și alte instituții de resort județene.

Help-desk: transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe

Specialiștii UMP – CIPN au prezentat un set de reguli simple care, odată aplicate, ajută fermierii să respecte regulile în vigoare, astfel încât să se conformeze normelor de eco-condiționalitate și să își poată păstra integral subvențiile APIA de care beneficiază. O atenție specială a fost acordată modului de transmitere a exemplelor de bune practici în domeniu și a colaborării dintre fermieri și specialiști. Unul dintre noile instrumente puse la îndemână este help-desk-ul creat în cadrul programului, care permite un transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe către cei interesați, ne precizează Ion Mețiu. „Proiectul cu titlul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017, și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022, iar în această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator Instituțional UMP.

Reuniunea a făcut parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa!“ în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați. Seria întâlnirilor va continua în luna iunie în zona de centru-vest a țării.

Beatrice Alexandra MODIGA

Gunoiul de grajd a fost, este și va rămâne un subiect mereu fierbinte. Pe de o parte, este un deșeu de care crescătorii de animale vor să scape. Pe de altă parte, dacă nu este depozitat și utilizat așa cum se cuvine, este un factor foarte periculos de poluare a apelor, atât de suprafață, cât și a celor din pânza freatică. În sfârșit, gunoiul de grajd este și o resursă importantă pentru agricultori. Este o materie ce aduce o contribuție deosebit de importantă la refacerea stratului de humus, ceea ce îngrășămintele chimice nu pot face! Dar, cel mai bine, să luăm toate aceste aspecte pe rând.

Bălegarul – o resursă valoroasă

Pe lângă azot, fosfor, potasiu și calciu, adică principalele substanțe chimice folosite ca îngrășăminte, bălegarul mai cuprinde și o cantitate însemnată de materii organice, în principal hidrocarburi care nu se găsesc în îngrășămintele de sinteză. Tocmai de aceea bălegarul are o contribuție deosebit de însemnată la refacerea humusului, adică a acelei componente a solului necesară creșterii plantelor. Iată, într-un tabel, conținutul în substanțe utile plantelor al diferitelor tipuri de gunoi de grajd (vezi tabelul alăturat).

Nu e nevoie de prea multă matematică pentru a realiza că, dintr-o tonă de gunoi de grajd fermentat trei – patru luni, obținem 170 kg de materii organice, 55 kg de azot, 25 kg de fosfat și câte 70 kg de potasiu și calciu. Trebuie să facem precizarea că, în urma fermentării, cantitatea de gunoi de grajd se reduce la aproximativ 75% din masa inițială. Așadar, pentru o tonă de mraniță (gunoi fermentat complet) este necesară o cantitate de cca 1,3 tone gunoi proaspăt. Ca cifră absolută, poate părea foarte mare. Dar lucrurile stau cu totul altfel: un cal produce în jur de două tone de bălegar anual, iar o vacă produce o cantitate dublă, adică patru tone pe an. O oaie sau o capră, deși mult mai mici, „ne îmbogățesc“ și ele gospodăria cu câte 500 kg de dejecții. Porcul mai adaugă 300 kg, iar fiecare pasăre câte 40.

Așadar, doar de la doi porci și două vaci reușim să adunăm 4,6 tone gunoi/an, adică în jur de 3,2 tone mraniță. În substanță activă, peste 170 kg de azot, 89 kg de fosfat, 220 kg de potasiu. Conform Codului de bune practici agricole, cantitatea maximă de nutrienți permisă pentru fertilizarea unui hectar de teren agricol într-un an.

Iată deci un motiv suficient pentru a nu irosi gunoiul de grajd.

Depozitarea incorectă, un pericol mortal

Pe de altă parte, gunoiul de grajd, dacă nu este depozitat cum trebuie, constituie un real pericol pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu. Atunci când azotul ce se găsește în compoziția sa pătrunde în sol mai repede decât este consumat de plantele existente în jur, ajunge în apa freatică și, de acolo, în organismul celor care se aprovizionează din fântânile aflate în zonă. În cantități mari, nitrații din apa de băut produc diverse afecțiuni, dintre care cea mai temută este „boala buzelor vinete“, adeseori mortală la sugari și copii mici. Mai adăugăm că nitrați din apă nu dispar prin fierbere, ci doar se concentrează.

În apele de suprafață, mai ales în perioadele calde, azotații produc înmulțirea exagerată a algelor, care conduce la o mortalitate piscicolă masivă.

Există un mod foarte simplu de a evita toate aceste consecințe grave și nedorite: depozitarea gunoiului de grajd pe platforme special amenajate. Acestea pot fi individuale sau comunale. În general, cele comunale sunt mai sigure și pot fi mai ușor gestionate. Pe de altă parte, ele trebuie să asigure și un acces facil celor pe care-i deservește și să se afle în apropierea terenurilor agricole pe care urmează să se utilizeze îngrășământul rezultat. Pentru platformele comunale, Codul de bune practici agricole recomandă o capacitate minimă de stocare de 3.000 de tone de gunoi.

Cum se construiește o platformă

O platformă de stocare a gunoiului de grajd este, de fapt, o instalație destul de simplă. Ea constă, în primul rând, dintr-o bază realizată din materiale etanșe sau bine etanșate, precum un strat gros de argilă sau beton, care să împiedice infiltrarea efluenților proveniți din gunoi în pământ. Apoi, pe laterale trebuie să aibă pereți care să asigure susținerea stratului de gunoi. Pereții vor fi construiți astfel încât să nu permită scurgerea mustului în afară.

Dimensiunea platformei trebuie stabilită, evident, în funcție de cantitatea de gunoi de grajd ce se estimează că va fi produsă. Pe lângă aceasta, trebuie luată în calcul și suprafața necesară mutării grămezilor de material (remaniere) în timpul procesului de compostare, ceea ce înseamnă că suprafața totală este de 1,5-2 ori mai mare decât cea necesară efectiv pentru depozitare. Specialiștii recomandă o grosime maximă a stratului de gunoi de 1,5-2 m. Aceasta înseamnă că pentru fiecare metru cub de bălegar trebuie calculată o suprafață de cca 0,5-0,75 m². În ceea ce privește cantitatea de gunoi ce trebuie depozitată, trebuie să luăm în calcul o „producție“ de cca șase luni.

La fel de important este ca platformele să aibă praguri de reținere a efluenților. Dacă acești efluenți, care conțin azotați și alți poluanți în cantități mari, se scurg de pe rampă, atunci platforma nu mai are niciun rost! E vorba doar despre bani și muncă risipite aiurea! Pe cât posibil, lichidele drenate din grămadă se vor reintroduce pentru a fi supuse, până la capăt, alături de restul componentelor, procesului de compostare. Spațiul de depozitare trebuie amplasat pe o supra­față orizontală sau ușor înclinată, de preferință joasă.

În fine, este recomandat ca acolo unde este posibil să se înființeze o bandă permanentă de vegetație, cu o lățime de cel puțin doi-trei metri, menținută în jurul amenajării, cu scopul de a capta și absorbi lichidele scurse din zona de depozitare. Pe această bandă se pot planta tufișuri și arbuști, în scop decorativ, dar și pentru a produce umbră și protecție împotriva vântului (prevenind astfel uscarea excesivă).

Platformele pentru depozitarea gunoiului de grajd reprezintă, așa cum am arătat, un mod prin care putem să folosim o resursă prețioasă și aflată la îndemână, fără să producem inconveniente. Pe de altă parte, nu putem să încheiem fără a preciza că depozitarea deșeurilor provenite de la grajduri doar pe astfel de platforme este o condiție a obținerii subvențiilor de la APIA. Dacă inspectorii constată în teren că regulile privind managementul gunoiului de grajd sunt încălcate, fermierul vinovat riscă să-și piardă subvențiile, total sau parțial.

Alexandru GRIGORIEV

Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale vine în sprijinul solicitanţilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) cu precizări referitoare la amenajările pentru depozitarea gunoiului de grajd în exploatațiile agricole.

În acest sens, AFIR reamintește faptul că depozitarea gunoiului de grajd provenit din exploataţiile agricole se face în sistem individual și, sau comunal, conform prevederilor Codului de bune practici agricole privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Astfel, fermele zootehnice mici şi medii pot folosi, ca sistem individual pentru depozitarea gunoiului de grajd, modelele tehnice prezentate în Ghidul depozitării gunoiului de grajd în ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor.

„Din analizele realizate în urma sesiunilor anterioare, am identificat o serie de aspecte cu privire la amenajările pentru gestionarea gunoiului de grajd, pe care am considerat că trebuie să le detaliem. Astfel, pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” sunt acceptate şi amenajările de tip compost cu pat de paie sau întăritură de pământ, precum şi grămezile de compost cu folii de plastic, acestea încadrându-se ca platforme de gestionare a gunoiului de grajd în sistem individual. De asemenea, facem precizarea că fermierii care deţin platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd, amenajate după modele tehnice agreate, nu au obligaţia de a încheia un contract cu o platformă comunală pentru gestionarea gunoiului de grajd.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Conform legislaţiei în vigoare, platformele individuale trebuie să aibă o bază impermeabilă, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare pentru evitarea oricărui risc de poluare a apelor cu nitrați din surse agricole. De asemenea, amenajarea trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, dimensionată în raport cu efectivele de animale din fermă,  care să asigure depozitarea gunoiului de grajd pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe terenul agricol a îngrăşămintelor organice.

Menţionăm că actele normative specifice (Codul de bune practici agricole privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul MMGA/MAPAM nr.1182/1270/2015 şi Ghidul depozitării gunoiului de grajd în ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor) se regăsesc ca anexe la Ghidul solicitantului aferent fiecărei submăsuri, pe pagina de internet a Agenţiei (www.afir.info).

Este economică deoarece nu necesită nicio cheltuială cu procurarea gunoiului de grajd existent în fermele proprii, ci doar cheltuiala cu transportul şi administrarea lui pe câmp.

Nu numai că este nepoluantă pe solul pe care se administrează şi pentru plantele cultivate pe parcelele respective, dar contribuie la reducerea poluării şi în spaţiile de unde se colectează.

Dar, în afară de aceste avantaje, îmbogăţirea în materie organică este măsura supremă de îmbunătăţire a fertilităţii solului.

Aceasta, în condiţiile în care exploatarea neraţională a solului a dus la diminuarea conţinutului în humus (anual se pierd, prin mineralizare, 0,3-3% din materia organică), astfel că mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă din ţara noastră are sub 2% humus, conţinut care caracterizează solurile cu fer­tilitate scăzută.

Pentru a corecta această situaţie este necesar să se aplice gunoi de grajd, compost, precum şi orice resturi vegetale. Menţionăm că fiecare tonă de gunoi de grajd provenit de la taurine, mediu fermentat, îmbogăţeşte solul cu 4-5 kg de fosfor, 6-7 kg de potasiu, 2-3 kg de calciu, 1,5 kg de magneziu, sulf şi microelemente, iar azotul, sub formă de compuşi organici, este eliberat treptat, pe măsura necesităţii plantelor. Din îngrăşământul aplicat, 20% se humifică, iar restul se supune treptat amonificării.

Din 30 t de gunoi proaspăt introdus în sol rezultă cca 3.000 kg de humus/hectar.

Deşi efectivele de taurine au scăzut în ţara noastră, totuşi de la cele cca 2 mil. capete (cu 10 t gunoi pe cap de animal/an) se pot obţine 20 mil. t gunoi de grajd cu care se pot fertiliza anual peste 700.000 ha. La acesta se adaugă gunoiul obţinut de la celelalte specii de animale şi de la păsări, precum şi valorificarea tuturor resturilor vegetale.

Aplicarea îngrăşămintelor organice face solul mai afânat, mai permeabil şi contribuie la încălzirea lui. Totodată, măreşte capacitatea pentru apă a solului şi-l face mai rezistent la secetă.

Prin fertilizarea cu gunoi de grajd se realizează atât creşterea producţiei şi calitatea recoltei cât şi îmbunătăţirea însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului.

În rotaţia porumb-grâu, de exemplu, prin aplicarea a 20 t/ha gunoi de grajd, pentru fiecare tonă s-au înregistrat sporuri de producţie de 30-35 kg boabe de porumb şi 15-20 kg boabe de grâu.

Când şi cum se administrează

Un interval favorabil pentru transportul şi administrarea gunoiului de grajd este în perioada de vară, după recoltarea rapiţei, a cerealelor păioase şi executarea dezmiriştitului.

Gunoiul de grajd trebuie împrăştiat cât mai uniform înaintea arăturii de vară pentru a fi încor­porat imediat sub brazdă. Întârzierea încorporării cu 2 zile duce la pierderi de azot de 29%, iar după 7 zile pierderile ajung la 51%.

Nu este recomandată nici descărcarea gunoiului în grămezi mici pe câmp şi împrăştierea lor înainte de arătură deoarece se înregistrează mari pierderi de azot prin volatilizare şi levigare, pierderi care ajung la 11-16% după 24 ore şi la 17-22% după 48 ore. Totodată, se realizează o fertilizare neuniformă deoarece pe locul grămezilor se acumulează cantităţi mai mari din mustul scurs din grămezi.

Principalul neajuns al administrării gunoiului de grajd în perioada de vară constă în aceste pierderi, în special de azot.

Cel mai indicat este ca gunoiul de grajd să fie administrat după recoltarea culturilor de toamnă, spre sfârşitul toamnei, înaintea arăturilor destinate însămânţării culturilor de primăvară. Aceasta deoarece se apropie perioada de îngheţ, când nu mai au loc pierderi.

Fertilizarea cu gunoi de grajd se aplică culturilor care răspund cel mai bine la acest îngrăşământ, în următoarea ordine: lucerniere, plante prăşitoare, cereale păioase şi, în ultimul rând, leguminoase anuale.

Gunoiul de grajd se poate administra proaspăt sau fermentat. Cel în stare proaspătă prezintă pericol de îmburuienare a solului, deoarece seminţele de buruieni din gunoi îşi pierd germinaţia numai în timpul fermentării.

Adâncimea de încorporare a gunoiului de grajd este de până la 20 cm pe solurile uşoare şi în zonele secetoase şi de până la 15 cm pe solurile grele şi în zonele umede. Se pot administra 20-40 t/ha din care, în primul an, se valorifică 20-25% din azot, 30-35% din fosfor şi 65% din potasiu, iar restul se consumă în anii II şi III şi chiar în anul al patrulea se resimte efectul gunoirii terenului.

În afara acestor surse de materie organică din fermele proprii, au apărut şi alte surse cum este „extractul lichid de humus de râmă“ sau un îngrăşământ organomineral (îngrăşăminte humatice) realizat de Societatea Naţională a Lignitului la Târgu-Jiu.

În permanenţă trebuie avut în vedere că singura cale de îmbună­tăţire a fertilităţii solului este aplicarea de materiale organice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU