Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primește, începând din data de 20 mai 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul submăsurilor 4.1a – „Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole”, 4.2a – „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul pomicol”și 4.2 – „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol” din PNDR 2014-2020.

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 20 mai 2016, ora 9.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00.

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au în 2016 la dispoziție peste 172 milioane de euro prin finanțările lansate azi.

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

 „Deschiderea acestor sesiuni vine să completeze fondurile disponibile pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltare rurală din 2016. În sesiunea din 2015, solicitarea de fonduri pentru cele trei Submăsuri a depăşit 95 milioane euro. Având în vedere simplificările procedurale implementate de AFIR care facilitează semnificativ implementarea Programului, sunt convins că pe parcursul acestui an vom epuiza toate sumele alocate” a declarat Eugen POPESCU, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Cei 70,5 milioane euro disponibili în 2016 pentru accesarea Submăsurii 4.1a - Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole” vor contribui la creșterea competitivității, şi diversificarea producției. Un alt obiectiv este creşterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței exploatațiilor pomicole, dar şi creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obţinute. Sunt de asemenea sprijinite proiectele care duc la dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1a sunt atât persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi familiale, dar şi Societăţile comerciale sau institutele de cercetare – dezvoltare.

Depinzând de dimensiunea exploataţiei şi de obiectivele propuse prin proiect, intensitatea sprijinului este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile şi se poate majora în unele situaţii cu 20 puncte procentuale suplimentare, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Astfel, sprijinul acordat pentru proiectele de investiții finanţate prin sM 4.1a poate varia între 100 mii euro şi 1,05 milioane euro fonduri europene nerambursabile.

Dintre investiţiile eligibile amintim:

Reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă și ploaie, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor;

În cazul proiectelor care propun achiziția de generatoare terestre antigrindină, solicitantul va prezenta la depunerea Cererii de Finanțare, Acordul de principiu privind includerea generatoarelor terestre antigrindină în Sistemul Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor (SNACP), emis de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor, iar la ultima Cerere de Plată, Avizul de includere în SNACP;

Înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, îngheț, caniculă și ploaie;

Parte din Subprogramul Pomicol este şi submăsura 4.2a – Procesarea produselor Pomicole, cu o alocare de 8,6 milioane euro pentru sesiunea anuală continuă din 2016. Submăsura sprijină financiar investiţiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, rețelele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în unitatea proprie și pentru eficiență energetică precum şi entru acțiuni de marketing.

De asemenea, beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice (societăţi comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru întreprinderi mari. Intensitatea sprijinului se poate majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Programul European pentru Inovare).

În funcţie de tipul beneficiarului şi de activitatea de procesare propusă, sprijinul european nerasmbursabil poate varia între 200 mii euro şi 1,5 milioane euro.

De exemplu, pentru producerea de băuturi sprijinul este de200 mii de euro pentru microîntreprinderi şi de 300 mii de euro pentru formele asociative (grupuri de producători și cooperative).

Dacă o microîntreprindere poate obţine 900 mii euro pentru proiecte care acoperă tot lanțul alimentar, o întreprindere mare poate obţine pentru aceeaşi activitate 1,5 milioane euro.

Banii disponibili prin această submăsură pot fi folosiţi şi pentru:

Înființarea, extinderea şi modernizarea unităților ce colectează, condiționează şi/procesează materie primă provenită din sectorul pomicol menționată în Anexa I, inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice.

Achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații şi echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime.

Cheltuieli generate de organizarea şi implementarea sistemelor de management a calității şi de siguranță alimentară, dacă sunt în legătură cu investițiile corporale ale proiectului; cheltuieli cu achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licențe pentru pregătirea implementării proiectului; achiziționarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului.

93,4 milioane euro sunt alocaţi pentru acest an submăsurii 4.2 - “Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol”.Aceste fonduri sunt destinate investiţiilor care au ca scop înființarea și/ sau modernizarea unităților de procesare şi comercializare, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecția mediului, creșterea numărului de locuri de muncă sau promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

Beneficiarii Submăsurii – persoane fizice autorizate, societăţi comerciale, cooperative agricole – pot obţine o rată a sprijinului public nerambursabil de maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Astfel, pentru un proiect se pot obţine până la 2,5 miloane euro Euro/proiect, în funcţie de tipul beneficiarului şi investiţia propusă.

Ca şi în cazul proiectelor finanţate prin submăsura 4.2a, intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Parteneriatul European de Inovare).

Printre cheltuielile finanţate prin submăsura 4.2 se numără:

Construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare;

Achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime și/ sau comercializării produselor agro-alimentare în cadrul lanțurilor alimentare integrate;

Cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru procesarea și comercializarea produselor agro-alimentare;

Lista chieltuielilor eligibile, precum şi toate condiţiile de accesare ale celor trei submăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR, www.afir.info.

Sursa AFIR

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primește, începând din 28 aprilie 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul primei sesiuni de depunere a proiectelor prin intermediul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pentru anul 2016.

Una din modificările foarte importante pentru simplificarea accesării finanțării nerambursabile europene de către solicitanți o constituie eliminarea termenului de valabilitate de minim 10 ani pentru contractele de arendă a terenurilor agricole.

Doar în cazul exploataţiilor care presupun înfiinţarea şi/sau reconversia plantaţiilor pomicole, contractele care conferă dreptul de folosință (arendă, concesiune) asupra terenurilor agricole trebuie să aibă o valabilitate de minimum 15 ani (excepție: plantațiile de viță de vie, pepinierele, culturile de căpșun, zmeur, mur, coacăz și agriș unde perioada minimă este de 10 ani), începând cu anul depunerii Cererii de Finanțare.

Pentru celelalte tipuri de culturi nu este necesară prezentarea documentelor pentru terenul agricol, verificarea făcându-se de către experții evaluatori, exclusiv în sistemul IACS.

Aplicabilitatea imediată a acestor modifcări se va reflecta la depunerea proiectelor pentru Submăsurile 4.1 - Investiții in exploataţii agricole, 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici pentru care sesiunea este deja deschisă.

Sursa madr.ro

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primește, începând din 28 aprilie 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul primei sesiuni de depunere a proiectelor prin intermediul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pentru anul 2016.

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au la dispoziție peste 541 milioane de euro pentru submăsurile lansate azi.

Solicitanții de finanțare europeană nerambursabilă pot depune în intervalul 28 aprilie – 31 octombrie 2016, proiecte pentru investiții în exploatații agricole (Submăsura 4.1 – sM4.1), pentru instalarea tinerilor fermieri (Submăsura 6.1 – sM6.1) și pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3 – sM6.3).

Sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 28 aprilie 2016, ora 12.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00 pentru sM 4.1, sM 6.1 și sM 6.3.

În acest an se deschid pentru prima oară Submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”și Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”. Pentru aceste 2 submăsuri, sesiunea de depunere se desfășoară între 28 aprilie 2016, ora 12.00 și 31 iulie 2016, ora 16.00.

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru sM 4.1, sM 6.1, sM 16.4, sM 16.4a. Solicitările de finanțare prin sM 6.3 se depun în format tipărit și electronic la sediile Oficiilor Județene ale AFIR în zilele lucrătoare ale săptămânii în intervalul orar 09:00 – 14:00 și în ultima zi a sesiunii (31 octombrie 2016) în intervalul orar 09:00 – 16:00.

„Suntem pregătiți să venim în întâmpinarea celor ce vor finanțare. Am făcut numeroase simplificări și am reglat multe lucruri pentru ca procesul de depunere să fie mult mai eficient. Este doar o primă etapă, urmând să deschidem în cel mai scurt timp și sesiunile pentru alte submăsuri,” a decalarat Andras SZAKAL, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei Submăsuri în parte.

Primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții din acest an, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, vor fi deschise joi, 28 aprilie 2016, suma totală depășind 540 de milioane de euro, a declarat marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Joi, 28 aprilie, lansăm prima sesiune de depunere de proiecte pe măsuri din PNDR 2014—2020. Pachetul cuprinde 5 măsuri pentru sectorul agricol și vor fi deschise în perioada aprilie — octombrie 2016. Am suplimentat toate sumele deoarece consider că e bine să lansezi de la început sume cât mai mari, ca să nu te mai duci cu banii la sfârșitul programului. De aceea am suplimentat sumele pentru toate măsurile", a precizat Irimescu.

Măsurile care urmează să fie lansate sunt 4.1 "Investiții în exploatații agricole", cu o alocare de peste 270 milioane de euro, măsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" — 161 de milioane de euro, măsura 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" — 100 de milioane de euro, 16.4 "Cooperare lanțul scurt" — 7 milioane de euro, 16.4a "Cooperare lanț scurt sector pomicol" — 3,5 milioane euro.

Ghidurile solicitantului pentru aceste măsuri vor publicateîn aceste zile pe site-urilor MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Din 25 martie 2015, când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2020, și până la 18 decembrie 2015, când s-au închis ultimele sesiuni de primire din anul trecut a proiectelor de investiții, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a depășit 1,55 miliarde de euro. Gradul de accesare al alocării disponibile în anul 2015 a fost de peste de peste 100%.

AFIR a efectuat în prima parte a lunii februarie primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 - 2020.

România beneficiază de o alocare financiară totală de 9,47 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare 2014 - 2020, iar alocarea bugetară totală pentru măsurile implementate la nivelul AFIR se ridică la 4,87 miliarde de euro.

AGERPRES

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează, prin intermediul paginii oficiale de Internet www.afir.info, aplicația "Asistență module on-line" pentru a veni în sprijinul solicitanților și beneficiarilor finanțărilor disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Această aplicație a fost pusă la dispoziția tuturor celor interesați cu scopul rezolvării cât mai rapide a problemelor de ordin tehnic sau a disfuncționalităților sistemelor apărute în accesarea modulelor electronice aferente depunerii on-line a Cererilor de Finanțare sau a dosarelor de achiziții, a procedurii de achiziții sau de ofertare, derulate prin intermediul portalului AFIR", se arată într-un comunicat al AFIR remis vineri AGERPRES.

În acest fel,incidentele apărute pot fi semnalate direct celor care asigură suportul tehnic al tuturor modulelor on-line utilizate de către beneficiari, solicitanți și ofertanți, fiind mult scurtat timpul de răspuns.

Totodată, AFIR precizează că aplicația "Asistență module on-line" este una de tip Helpdesk și se adresează exclusiv problemelor sau disfuncționalităților tehnice, prin intermediul acestui instrument nefiind permise transmiterea de solicitări de informații, clarificări privind procedurile, contestații la Rapoartele de selecție sau orice alte solicitări care nu sunt de ordin tehnic.

AGERPRES

În şedinţa Guvernului din 20 aprilie 2016 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat.

Adoptarea actului normativ urmărește simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene si permite adoptarea unor facilitați pentru accesarea fondurilor în favoarea solicitanților.

Actul normativ aprobat astazi aduce o serie de clarificari, astfel:

• clarificări cu privire la dovada asigurării cofinanțării private;

• clarificarea unor aspecte privind măsurile cu caracter compensatoriu;

• clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a măsurilor de sprijin forfetar;

• clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a proiectelor finanțate prin LEADER;

• completări ale actualelor dispoziții privind atribuțiile organismelor cu sarcini delegate privind implementarea măsurilor PNDR 2014-2020.

Dacian Cioloș: „Nu există țară care să nu se bazeze pe fermele de familie. Acestea joacă un rol economic în termeni de securitate alimentară, dar au și funcție socială.“

Agricultura românească este un domeniu al contrastelor. Pe de-o parte vorbim despre marile exploatații agricole, puține la număr, dar care susțin financiar sectorul, iar de cealaltă parte a baricadei sunt fermele de subzistență. Mai puțin vizibile și cu un aport mai mic la veniturile agriculturii, microfermele au totuși un rol crucial în economia satului. De aceea pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate lansat de Guvernul Cioloș mizează pe o strategie de susținere consecventă a fermelor familiale și pe transformarea lor într-un motor de dezvoltare a mediului rural. Dacă teoria se va aplica în realitate nu se știe clar. Singura certitudine este că fermele familiale pot avea succes. Am văzut asta în comuna Ciugud, Alba Iulia.

Dan Ioan (foto, alături de premierul Dacian Cioloș aflat într-o vizită la microferma sa), un tânăr fermier, crescător de vaci mai exact, a dezvoltat în satul Limba o microfermă de vaci. După cinci ani de activitate spune că o exploatație de această dimensiune poate asigura traiul unei familii și că speră ca în cele din urmă să scape de munca de birou și să se dedice exclusiv creșterii animalelor. Proiectul său a început în 2011 când, prin PNDR – Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, a beneficiat de fonduri europene în valoare de 25.000 de euro. Practic, activitatea sa a început cu un număr restrâns de animale. La început a avut doar cinci vaci, dar efectivul a fost mărit treptat și, în cele din urmă, s-a impus necesitatea construirii unui grajd mai mare.

Astăzi microferma are 20 de vaci, iar mica sa afacere, constituită într-un circuit închis, este gestionată în totalitate de membrii familiei. Spun circuit închis pentru că baza furajeră pentru hrănirea animalelor este asigurată de pe cele aproximativ 15 hectare de teren lucrate cu tractor achiziționat tot prin fonduri europene. În plus, procesarea și comercializarea producției obținute se fac în regim propriu. Nu există un contract cu marii procesatori pentru că, spune fermierul din Ciugud, este mai avantajos să valorifice marfa direct către clienți. Astfel obține 3 lei pe litrul de lapte, în vreme ce procesatorii oferă doar 0,8 bani pe litru. Chiar dacă vinde doar jumătate din cantitate de lapte obținută pe zi, spune că se descurcă pentru că din restul producției face în „laboratorul“ de acasă diverse produse lactate: caș, telemea, cașcaval etc.

În planurile de extindere a acestei afaceri de familie Dan ia în calcul posibilitatea depunerii unui proiect pe Măsura 4.1 – Dezvoltarea fermelor pentru obținerea de fonduri europene pe care să le folosească pentru realizarea unei minilinii de producție a produselor lactate. Dacă proiectul va fi eligibil, și-a propus să schimbe sistemul de muls – deocamdată are mulgătoare, dar la bidon –, să achiziționeze un tanc de răcire și două sau poate chiar trei dozatoare de lapte pe care să le pună în comună și în Alba Iulia. În momentul de față, crescătorul de vaci din Ciugud spune că este primordial să investească în partea de procesare pentru a putea face cât mai multe produse tradiționale și apoi ia în calcul și mărirea efectivului de animale. Speră ca, în timp, businessul său să asigure veniturile pentru două familii. Și atunci chiar va fi o afacere de viitor.

Laura ZMARANDA

În ultimii ani a apărut tot mai des ideea dezvoltării satelor românești, iar unul dintre instrumentele prin care s-a vizat acest lucru a fost înființarea Grupurilor de Acțiune Locală.

La încheierea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2014, în majoritatea localităților care fac parte din GAL-uri au fost implementate proiecte, iar beneficiarii sunt mulțumiți de rezultatele acestei forme asociative. Unul dintre GAL-urile care au implementat peste 98% dintre proiectele finanțate este Ialomița Centrală Balaciu – Căzăneşti – Reviga. Cum a fost posibil acest lucru și care sunt prioritățile în actualul program ne-a detaliat domnul Dumitru Pop, directorul executiv al GAL-ului.

Start cu 12 localități

În anul 2007, 12 localități – Andrăşeşti, Balaciu, Ciochina, Căzăneşti, Cocora, Colelia, Grindu, Munteni – Buzău, Reviga, Sălcioara, Sărăţeni şi Sfântu Gheorghe, precum şi agenţii economici de pe raza acestor localităţi au înființat Asociația „Grupul de Acţiune Locală Ialomiţa Centrală Balaciu – Căzăneşti – Reviga“. După 3 ani, alte 5 localități – Miloșești, Grivița, Traian și Roșiori – judeţul Brăila s-au alăturat GAL-ului, iar activitatea propriu-zisă a început în 2012, atunci când a fost semnat acordul cu APDRP, actualul AFIR. „Activitatea GAL-ului a mulțumit pe toată lumea. Am lucrat proiecte ce au prevăzut toate măsurile care s-au putut implementa prin intermediul asociației. În programul precedent am avut contractat 99,27% și am implementat 98,25%. Cea mai accesată Măsură a fost 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, fiind implementate 29 de proiecte ce însumează valoarea de 1.300.000 de euro. Explicația pentru care această măsură a fost cea mai solicitată este una simplă: ne aflăm în câmpia Bărăganului, deci într-o regiune agricolă importantă a țării. O altă măsură accesată a fost 322, aici depunând proiecte 16 primării din totalul celor 17 câte erau înscrise, 15 dintre ele având în prezent și proiectele implementate“, a punctat directorul executiv.

Ce spun beneficiarii

De bunul mers al lucrurilor prin intermediul GAL-ului cei mai mulțumiți au fost, evident, beneficiarii care au făcut un pas înainte spre o activitate mai productivă. Un astfel de exemplu este Anghel Dănuț, fermier din Căzănești care lucrează aproximativ 600 ha și care mizează în cea mai mare parte pe culturile clasice: grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui și mazăre. „În anul 2005 mi-am înființat propria fermă; atunci am pornit cu 160 ha, iar pentru a mă putea dezvolta am accesat de-a lungul timpului bani europeni prin diverse programe de finanțare. Ultimul proiect implementat l-am accesat cu ajutorul GAL-ului Ialomița Centrală. Am achiziționat pe Măsura 121 o combină al cărei buncăr are capacitatea de 6 tone și lățimea de lucru de 6 metri la heder. Sunt mulțumit de alegerea făcută deoarece pot lucra aproximativ 40 ha în 14 ore. În primăvara anului 2014 am achiziționat utilajul, proiectul a demarat foarte rapid, cei din GAL ajutându-mă foarte mult cu sfaturi și indicații“, a declarat Anghel. Întrebat dacă intenționează să acceseze și alte proiecte prin intermediul GAL-ului, fermierul a precizat că deja a discutat cu reprezentanții acestuia pentru a pregăti un proiect ce prevede crearea unui spațiu de depozitare pentru cereale.

Un alt fermier care și-a dezvoltat ferma și prin intermediul GAL-ului Ialomița Centrală a fost ing. Vasile Chiru care are deja două proiecte implementate. „Lucrez aproximativ 500 de hectare pe care cultiv rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui și porumb. Evident că aveam nevoie de utilaje performate și primul proiect accesat prin GAL a vizat achiziționarea unui tractor. Apoi, pentru că una dintre cele mai arzătoare probleme ale fermierilor români este lipsa spațiilor de depozitare, am început să construiesc o hală ce are capacitatea de 2.500 de tone. Investiția depășește suma de 7 miliarde, iar prin GAL am obținut suma de 2 miliarde. Demersul obținerii banilor a fost destul de greoi, se cer multe hârtii, totul a durat aproape 3 ani, dar acum parcă am uitat aceste greutăți și sunt bucuros că am dezvoltat ferma cu aceste achiziții. Vrem să accesăm și alte programe, ne-ar mai trebui și alte utilaje: un încărcător, o basculă și un combinator“, a precizat ing. Chiru.

Așa cum menționa și domnul Dumitru Pop, o altă măsură accesată a fost și aceea dedicată primăriilor. Din acest motiv am vizitat comuna Sfântu Gheorghe, unde doamna prima Livia Gomez a ținut să aprecieze activitatea GAL-urilor. „Comuna are în componență 3 sate, aproximativ 2.000 de locuitori care lucrează în general în agricultură. Mereu vrem să implementăm lucruri noi în comuna noastră, iar prin intermediul GAL-ului am accesat pe Măsura 322 un proiect care a vizat asfaltarea unui străzi. Valoarea proiectului a fost de aproximativ 113.000 de euro, lucrările au început în martie 2015, au fost finalizate în noiembrie, iar banii i-am recuperat în decembrie. Noi am încercat încă din 2013 să accesăm astfel de proiecte, însă birocrația ne-a cam încetinit din elanul cu care am pornit, însă cu ajutorul celor din GAL acest proiect a fost aprobat și implementat într-un timp foarte scurt. Din acest motiv nici nu încheiasem proiectul că deja puneam pe hârtie următoarele proiecte pe care vrem să le accesăm tot prin GAL. Primul proiect vizează centrul de copii ce provin din familii defavorizate care momentan are capacitatea de 40 de locuri. Ne dorim să transformăm acest centru într-un after-school și în același timp să cuprindă și un spațiu pentru persoane vârstnice cărora să le oferim o masă caldă și un loc unde să poată socializa și eventual să transmită și celor tineri din experiențele acumulate de-a lungul vieții“, a declarat doamna primar.

Perspective

Reprezentanții GAL-ului Ialomița Centrală au planuri mari pentru următorii ani. În primul rând vor să cuprindă în strategie și măsuri pentru tinerii fermieri, dar și măsuri nonagricole care să conducă la crearea unor noi locuri de muncă. O altă prioritate este atragerea tinerilor să investească în afaceri în mediul rural. În acest moment, GAL-ul cuprinde 21 de localități deoarece s-au mai adăugat de curând alte 3 comune – Albești, Buiești și Perieți, precum și orașul Amara.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Aplicația IT pentru depunerea online a proiectelor europene poate fi folosită de beneficiari începând de luni, a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu.

"Aplicația IT poate fi utilizată de potențialii beneficiari, care pot începe înscrierea în sistem și înscrierea de noi apeluri, din această săptămână. De azi aplicațiile sunt primite electronic prin sistemul IT. Aceasta este o reformă foarte importantă pe care dorim să o aplicăm în ceea ce privește gestionarea programelor", a spus Răducu.

Ea a precizat că în perioada 8-18 martie sistemul a fost testat de circa 2.000 de aplicanți.

"2000 de aplicanți au intrat în acest sistem. Sistemul s-a comportat bine, nicio clipă de blocaj și sperăm ca sistemul să poată face față cerințelor importante pe care le are în contextul regulamentelor europene. Sistemul urmează a gestiona peste 34 miliarde euro contribuție de la UE la care se adaugă cofinanțarea națională și a beneficiarilor publici și privați. Peste 40 miliarde euro va gestiona sistemul", a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene.

Potrivit acesteia, în perioada 2014-2020, MySMIS va gestiona între 16.000 și 20.000 de proiecte.

Ministerul Fondurilor Europene a lansat public, luni, modulul pentru cererea de finanțare în cadrul aplicației pentru depunerea online a proiectelor europene.

'Versiunea 1.0 Beta a MySMIS funcționează din 1 martie 2016. Această versiune a fost în testare internă și testare publică. În perioada actuală se rețin cerințele justificate și se remediază bug-urile (nefuncționalitățile). Avem intenția ca în 28 martie să putem anunța ca fiind lansat public modulul de depunere a cererii de finanțare. În acest sens, sunt funcționale două module: un modul back-office — 'Definire apel', respectiv un modul front-office — 'Depunere Cerere de finanțare', au afirmat recent reprezentanții Ministerului, lucru confirmat luni și de ministrul de resort.

Această aplicație IT a fost elaborată de MFE, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pentru a facilita schimbul electronic de informații între beneficiari și autoritățile cu atribuții în gestionarea fondurilor europene structurale și de investiții.

'Prin implementarea aplicației MySMIS 2014, Ministerul Fondurilor Europene răspunde prevederilor regulamentelor europene aplicabile perioadei de programare 2014 — 2020', se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

În data de 29 februarie, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, a declarat că aplicația pentru depunerea online a proiectelor europene va fi funcțională din 19 martie și va avea opt module până în iunie.

AGERPRES

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță, în perioada 10 martie – 08 aprilie 2016, deschiderea sesiunii de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL), din cadrul Măsurii 19 Dezvoltarea locala LEADER– Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, depuse de potențialii beneficiari.

Selectarea SDL-urilor se va realiza în baza unei singure proceduri publice de selecție.

Alocarea publică totală pentru sesiunea de selecție a SDL-urilor 2014-2020 este de 563.516.557 Euro, fiind compusă din următoarele:

- Sub-măsura 19.2 “Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” – 440.116.655 Euro;

- Sub-măsura 19.4 “Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare ” - 123.399.902 Euro.

Depunerea SDL-urilor, cu anexele aferente, se va face la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din București, B-dul. Carol I, nr. 2-4, Sector 3, în intervalul orar 08.30 – 16.30.

Termenul limită de depunere a SDL-urilor este 08.04.2016, ora 16.30.

Strategiile de Dezvoltare Locală sunt întocmite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL) potențiale/ existente, parteneriate privat-publice, în baza analizei nevoilor și priorităților specifice teritoriului acoperit de parteneriat.

Anunţarea rezultatelor selecţiei SDL-urilor se va face prin publicarea pe site-ul oficial al MADR a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al DGDR AM PNDR.

Informaţii detaliate privind selecţia Strategiilor de Dezvoltare Locală sunt cuprinse în Ghidul Solicitantului pentru participarea la selecţia Strategiilor de Dezvoltare Locală le găsiți pe site-ul : www.madr.ro

Testarea aplicației pentru depunerea online a proiectelor europene începe marți, 8 martie, fiind disponibil doar modulul 'Depunerea cererii de finanțare', se arată într-un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

'Ministerul Fondurilor Europene (MFE) anunță că în perioada 8 — 18 martie 2016 va fi disponibil pentru a fi testat de către public modulul 'Depunerea cererii de finanțare' al aplicației MySMIS 2014 versiunea 1.0., la adresa www.fonduri-ue.ro. Această aplicație IT a fost elaborată de către MFE împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru a facilita schimbul electronic de informații între beneficiari și autoritățile cu atribuții în gestionarea fondurilor europene structurale și de investiții. Prin implementarea aplicației MySMIS 2014, Ministerul Fondurilor Europene răspunde prevederilor regulamentelor europene aplicabile perioadei de programare 2014-2020', se arată în comunicat.

Orice persoană juridică interesată de testarea aplicației IT trebuie să fie înregistrată în sistem de către reprezentantul legal sau un împuternicit al acestuia, obligatoriu prin utilizarea propriului Certificat digital calificat pentru semnarea electronică a documentelor. Certificatele digitale calificate sunt folosite și în alte situații de interacțiune cu autoritățile (ex. depunerea de declarații fiscale la ANAF). Sunt acceptate în sistem toate certificatele digitale calificate emise în condițiile legii. În cadrul proiectelor ce urmează a fi finanțate costurile aferente procurării certificatelor digitale calificate sunt eligibile.

Atât în faza de testare cât și după lansarea în producție, o persoană juridică va putea înscrie mai mulți utilizatori pentru completarea informațiilor din cererea de finanțare. Apelurile deschise în sistem în perioada de testare vor conține prevederi ale ghidurilor ce pot suferi modificări în varianta finală.

În data de 29 februarie, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, a declarat că aplicația pentru depunerea online a proiectelor europene va fi funcțională din 19 martie și va avea 8 module până în iunie.

"În perioada 8-18 martie potențialii beneficiari pot intra în aplicație. Între timp am făcut o rețea foarte modernă de Help Desk, așa cum este și la Comisia Europeană, un fel de Call Center prin care prin telefon sau email să i se dea omului toate informațiile de care are nevoie și clarificările. La nivel regional și în fiecare județ facem un One-Stop-Shop și avem o echipă de 2-4 oameni care stau și asistă beneficiarii pentru că în marile proiecte pe care le-am avut în perioada anterioară, beneficiarii nu au fost sprijiniți și informațiile pe care le-au primit uneori au fost distorsionate și nu din rea-voință. Vrem să evităm aceste nereguli. Sistemul informatic va fi funcțional după 18 martie, după această testare", a spus Răducu.

Ea a precizat că sistemul va avea două module, după testare.

"Sistemul va avea 2 module după testare, dar va avea în total 8 module care se vor face treptat până în iunie. Cele două module de comunicare cu beneficiarii sunt gata, respectiv apel și cerere de finanțare, după care urmează modulul de contractare, nereguli, de raportare la Comisie", a arătat Răducu.

 AGERPRES

Pe site-ul Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) au fost publicate VARIANTELE CONSULTATIVE ale Ghidului Solicitantului aferente submăsurilor:

sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”;

sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”;

sM 16.4 și sM 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”.

Puteți transmite propunerile dumneavoastră pentru Ghidurile Consultative aferente submăsurilor 6.2, 6.4, 16.4 și 16.4a până în data de 7 martie 2016.

Detalii:
http://portal.apdrp.ro/informatii_institutionale_dezbatere_publica_documente_supuse_dezbaterii_publice

Pentru submăsurile 4.1, 4.1a, 4.2, Schema de ajutor de stat GBER și Schema de minimis, 4.2a, 4.3-Agricol, 4.3-Irigații, 6,1, 6.3, 7.2 și 7.6 mai puteți trimite propuneri până la data de 29 februarie 2016.

Crescătorii de porci din România vor beneficia în perioada următoare de aproximativ 2,3 milioane de euro din sprijinul european de 11,1 milioane de euro acordat României de Comisia Europeană, a anunțat, miercuri, Ministerul Agriculturii.

Actul normativ care parafează acest ajutor se află pe circuitul de avizare interministerială, iar în cel mai scurt timp va ajunge pe masa Guvernului pentru aprobare.

De asemenea, MADR caută soluții și pentru acordarea unui ajutor de minimis în acest sector.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanții Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România pentru identificarea unor soluții de susținere a sectorului aflat în dificultate din cauza prețurilor foarte mici la producător.

Șeful MADR a afirmat că este cunoscută situația dificilă cu care se confruntă crescătorii de porci, anunțând sprijinul pe care aceștia îl vor putea primi, respectiv cei 2,3 milioane de euro, dar și faptul că "se caută soluții la nivelul MADR, de exemplu acordarea unui sprijin de minimis".

"În contextul în care criza sectorului cărnii de porc se manifestă la nivelul UE, ministrul Achim Irimescu i-a asigurat că au tot sprijinul din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și reprezentanții sectorului împreună cu experții tehnici vor avea în perioada următoare consultări cu Ministerul Finanțelor pentru a vedea care ar fi posibilitățile de identificare a altor căi pentru susținerea sectorului", se precizează în comunicatul MADR.

Asociațiile fermierilor din acest sector avertizau la finele lunii ianuarie că prețul de vânzare al porcului în viu a atins cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, fiind de aproape două ori mai mic decât prețul de producție al unui kilogram de carne de porc, în timp ce prețul la raft a rămas neschimbat.

"Prețul de vânzare la poarta fermei a atins pragul de 3,5 lei/kg (27 ianuarie n.r.) , în timp ce prețul de producție al unui kilogram de carne de porc este de aproximativ 6 lei/kilogram. Este cel mai mic preț de vânzare al porcului in viu din ultimii cinci ani, în timp ce prețul la raft al cărnii de porc a rămas neschimbat. Dacă facem comparație cu Franța, prețul unui kilogram de carne de porc astăzi la poarta fermierului francez este echivalentul a aproximativ 6 lei. În plus, Franța poate vinde porc viu către alte state membre, pe când România nu are acest drept", se preciza într-un comunicat al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOPR).

Potrivit sursei citate, vânzarea porcilor vii din ferme a devenit o mare problemă mai ales în contextul ultimelor 60 de zile, când piața a fost efectiv invadată de carne provenită din Polonia, Ungaria și Germania.

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România solicita repoziționarea marilor retaileri față de prețul foarte mic al porcului la poarta fermei și monitorizarea urgentă de către Autoritatea de Concurență a situației prezentate, care aduce atingere fermierului și consumatorului român.

AGERPRES

AFIR a efectuat primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 – 2020 și în această săptămână va efectua în continuare plăți în valoare de peste 6 milioane de euro              

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale continuă efectuarea primelor plăți pentru beneficiarii submăsurilor de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) – prima tranșă de plată din fonduri europene nerambursabile alocate țării noastre prin intermediul PNDR 2020 a fost efectuată la sfârșitul lunii ianuarie 2016.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a programat în această săptămână plăți către 225 de beneficiari ai Submăsurii (sM)6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a plăților se ridică la aproximativ 6,9 milioane de euro. Aceste plăți se adaugăcelor efectuate în prima tranșă către 124 de tineri fermieri, beneficiari ai sM6.1, care au primit deja fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 3,9 milioane de euro.

„Încă de la sfârșitul lunii ianuarie, AFIR a efectuat primele plăți din PNDR 2020 către tinerii fermieri. Am reușit să ne mobilizăm la nivel instituțional și în termen de doar 3 luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor, mai precis 30 octombrie 2015, să virăm în conturile bancare ale fermierilor primii bani din fonduri europene nerambursabile, trecând, desigur, prin etapele de evaluare, selecție și contractare. Vom continua să efectuăm plăți pe măsură ce sunt semnate și alte Contracte de Finanțare în urma procesului de evaluare și selecție pe care ne concentrăm și pentru alte submăsuri de investiție din cadrul PNDR 2020” a declarat directorul general al AFIR, Andras SZAKAL.

O altă submăsură pentru care au fost depuse cereri de plată și urmează să se efectueze plăți este submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Astfel, 164 de beneficiari ai acestui tip de sprijin vor primi în curând plăți în valoare de 246.000 euro.

De asemenea, 121 de beneficiari ai submăsurii 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” din cadrul axei LEADERvor primi fonduri europene nerambursabile în valoare de circa 612.000 euro.

O valoare ceva mai mica, de aproximativ 9.500 euro urmează să fie plătită unor beneficiari ai Submăsurii 9.1„Înfiinţarea grupurilor de producători”

De asemenea, AFIR a efectuat plăți către beneficiarii Submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta ce vizează infrastructura agricolă. Valoarea plăților este de aproximativ 380.000 euro. Pentru componenta de infrastructură agricolă aferentă acestei submăsuri mai sunt programate și alte plăți conform celor 2 solicitări de fonduri inițiate de AFIR până în acest moment. Precizăm că este vorba despre proiecte contractate pe Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice”și care au fost preluate prin procedura de tranziție pe Submasura 4.3.

Țara Vrancei, ca și Muscelul ori Țara Bârsei, dar la alte dimensiuni, se detașează prin forma sa de organizare din timpuri străvechi, un fel de uniune de obști izolate de influențele exterioare, lucru valabil cel puțin până la infuzia de modernism, cel care a creat breșe așa cum nu reușise nici măcar agricultura socialistă, zona scăpând de cooperativizarea forțată. Obștea cea Mare a Vrancei a fost multă vreme organismul administrativ și juridic care a guvernat această Românie sătească, creând legături extrem de puternice între membrii societății rurale. Despre acest ținut mirific ca peisaj, dar și ca tip de organizare cu rădăcini arhaice ne-a vorbit Valentin Popa, președintele GAL „Țara Vrancei“.

– Vorbiți-ne un pic despre locul în care ne aflăm.

– Țara Vrancei este „o Românie în mic“, cum spunea Nicolae Iorga, o Românie în miniatură. Dacă vrei să vezi România, vii aici și o să o admiri de la munte până la șes și invers. Ne aflăm pe dealul Nărujei, fix în mijlocul Țării Vrancei. De jur-împrejur se vede hotarul fizic, cu limita dinspre Buzău în zona în care se află Mănăstirea Valea Neagră, prima așezare monahală obștească, spre nord – perimetrul Tulniciului și al Sovejei, iar înspre Covasna suntem mărginiți de munți. Vrancea se identifică prin felul ei unic de organizare – Dimitrie Cantemir o numea „republică“, cum era și Muscelul – bazat pe obști, un model unic de autonomie; vrâncenii și-au păstrat relația cu administrația plătind dări, dijme etc. În schimb, tot ce înseamnă administrare locală, sătească se baza pe obște, o formă democratică, cu rădăcini încă de prin anii 1.400, care există și acum.

– Cum am putea defini aceste obști și cum funcționează ele astăzi?

– Obștea reprezintă practic întreaga populație a unei așezări rurale. Ea poate fi tratată ca o asociație, dar este mai mult decât atât, fiindcă reprezintă temelia satului vrâncean și continuitatea lui în istorie. Obștea era formată din membrii comunității, iar acest statut a fost întărit prin lege, în 1930, printr-o modificare adusă Codului Silvic din acele timpuri, specifică doar pentru Vrancea, unde se spunea că obiceiul pământului va prima față de legile comune de atunci. Iar legea pământului era așa: „vrânceanul se naște cu drept și moare cu drept“. Ce înseamnă acest lucru? Că acel teren – în cazul nostru această suprafață pe care o denumim Țara Vrancei, mai ales munții și pădurile – nu va fi împărțit niciodată de o persoană fizică sau nu se va transmite de la o familie la alta. El va rămâne proprietatea unui sat indiferent câți locuitori trăiesc în acesta. Cei care pleacă pierd dreptul de obște, iar cei care revin în sat îl recapătă.

– Funcționează acest mecanism și astăzi? Cât de receptivi sunt oamenii la această formă de organizare?

– Practic, obștea nu s-a întrerupt niciodată, ea a fost doar istoric suspendată între anii 1945 și 2000. Legile nr. 1 și 169 ale fondului funciar au permis refacerea modelelor vechi de organizare a satelor noastre vrâncene. Această orânduială mai există și în alte zone, cum ar fi Vâlcea, Dâmbovița, Bran, avem și composesoratele din Transilvania, dar regula unică „vrânceanul se naște cu drept și moare cu drept“ numai în Vrancea se întâlnește.

– Ar putea fi extins acest model de organizare?

– Da, chiar sunt persoane interesate de acest model. Scapă lumea de o mulțime de bătăi de cap. Nu se personalizează proprietatea, iar forma asociativă poate să dureze în timp, fără intervenții din afară.

– Ce le-ați putea spune celor care sunt în momentul acesta proprietari şi s-ar gândi la o astfel de formă de organizare, dar ar trebui să renunțe la dreptul de proprietate? Cum reușiți să le răsturnați această paradigmă a proprietății?

– Chiar putem face o paralelă cu terenul agricol. Obștile noastre au în proprietate foarte mult teren forestier, însă modul de organizare și de repartiție a bunurilor este unul profund democratic, și anume prin adunarea generală. Noi am încercat și cu terenul agricol de la câmp să facem același lucru, practic oamenii să-și constituie niște instrumente de gestionare, iar proprietatea să rămână individualizată, că nu merge ca la pădure. Se pot realiza forme de gestionare a terenurilor agricole similare cu obștile prin care membrii să beneficieze de uzufruct, dar să rămână și proprietari acolo. Ceea se ce întâmplă acum în Bărăgan nu concordă cu principiile noastre, ale celor din zona de munte.

– Dvs. reprezentați GAL „Țara Vrancei“. Aș vrea să ne vorbiți despre obiectivele pe care le aveți pentru că știu că acest grup este un pic diferit față de alte grupuri de acțiune locală, cel puțin prin prisma proiectelor pe care le desfășurați.

– Practic, și denumirea de GAL este artificială, însă la noi s-a constituit pe structura obștilor vrâncene. Încă din 2004-2005 avem contacte cu formele asociative dezvoltate la nivel de țară, cu parteneri din străinătate și am zis că trebuie să facem ceva și ne-am implicat mult în programul Leader. Dar sunt un pic dezamăgit pentru că începe să se transforme întregul mecanism într-un sistem. Vedeți, în România totul trebuie să fie într-un sistem, că altfel nu merge. Din punctul nostru de vedere, programul Leader nu trebuie să fie parte dintr-un sistem, el fiind gândit tocmai ca un mod inovativ de dezvoltare, coerent, în parteneriate, dar în același timp cu o mare libertate de mișcare și de gândire a membrilor săi.

– Vorbiți despre o componentă modernistă adusă formei de organizare obștească a vrâncenilor și nu a reușit?

– Noi ne-am pliat pe forma noastră de organizare care este similară cu programul Leader. Am beneficiat foarte mult de sprijinul obștilor noastre; în fiecare etapă au contribuit la susținerea morală și materială a acestui GAL. Am stat mai departe de finanțările legate de zona publică. Ne-am bazat mai mult pe bănci și pe sprijinul partenerilor noștri din obști.

– Cine sunt beneficiarii proiectelor și cum promovați dvs. GAL-ul în această zonă?

– Beneficiarii se înscriu pe o plajă largă, de la cei publici, la cei privați. Vorbim despre tinerii fermieri, fermele de semisubzistență, până la proiectele accesate de primării. Tot ceea ce sperăm noi este ca pe noua programare să avem o libertate de mișcare mai mare. Țara Vrancei suferă, ca orice zonă, de depopulare. Mulți tineri pleacă, dar s-ar putea întoarce la fel de bine la vatră dacă am veni în întâmpinarea dorințelor lor de a trăi, lucra și dezvolta afaceri acasă la ei.

Patricia Alexandra Pop şi Maria Bogdan

Începând cu anul 2014 reprezentanții Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, în calitate de reprezentanți ai sectorului de promovare a produselor agro-alimentare din cadrul Federației Naționale PRO AGRO, au încercat să convingă reprezentanții MADR de importanța introducerii măsurilor privind certificarea și promovarea produselor agro-alimentare românesti. Demersul a avut ca obiectiv introducerea Priorității 3A din Regulamentul (UE) 1305/2013 Art.16 „Schemele de calitate pentru produsele agricole și alimentare“ în PNDR 2014-2020.

Daca în ultimi doi ani autoritățile au dat dovadă de o lipsă de interes față de solicitările sectorului, se pare că schimbările de la MADR au impus o nouă abordare, în care solicitările legitime ale sectorului să fie luate în seamă la elaborarea instrumentelor de lucru.

Astfel, MADR a convocat o discuție la sediul ministerului, în data de 17.12.2015 pentru discutarea Fișei Măsurii privind Calitatea și Promovarea produselor agro-alimentare. Salutăm pe această cale inițiativa MADR și consideram că eliminarea simulării dialogului la nivel guvernamental poate aduce beneficii majore pentru fermierii și micii producători români. Va rămâne de văzut, dacă acestă Măsură va fi croită ca un instrument pentru atingerea obiectivelor naționale sau interesele individuale ale reprezentanților capitalului străin vor bloca și de această dată posibilitatea producătorilor români de a-și valorifica mai bine produsele.

Tendința europeană în implementarea programelor de dezvoltare rurală 2014-2020 a fost aceea de a finanța acțiunile de certificare și promovare a calității, astfel încât solicitările pentru investiții în active fizice (fabrici) să fie o consecință firească a cererii naturale de produse. În acest fel fermierii și producătorii naționali vor putea avea o dezvoltare sustenabilă, iar produsele agro-alimentare cu valoare adăugată mare vor putea deveni un motor al economiei românești, cât și un prilej de mândrie națională.

Măsura, conform FEADR, poate susține cu 100% fermierii care doresc certificarea produselor cu sume de până la 3.000 euro/exploatație/an timp de 5 ani, precum și 70% din costurile aferente promovării acestor produse. Regulamentul prevede posibilitatea de a finanța atât certificarea europeană (IGP, STG, DOP, etc), cât și cea națională (tradițional și rețeta consacrată).

Dacă România va reuși în următorii ani să ajungă de la 1 produs certificat UE ca IGP (Magiunul de Topoloveni) la un număr de 200 de produse, vom putea spune că am depășit statutul de  „țară bananieră“ care exportă resursa naturală și subvenție europeană prin grâu și porumb.

Uniunea Europeană a venit peste România precum tancurile sovietice

După integrarea României în UE am asistat la formarea a două tabere. Prima care susținea că integrarea este benefică și cealaltă tabără care era convinsă de contrariu. Acum, la nouă ani de la integrarea în UE, efectele sunt vizibile – industria românească e sublimă dar lipsește cu desăvârșire, iar agricultura la fel... Acest lucru înseamnă că, cel puțin în sectorul industrial, nu prea mai există companii românești care să conteze, ci doar străine... În sistemul bancar la fel. În agricultură, terenurile arabile sunt, încet dar sigur, acaparate de străini. Iar fermierii români au devenit dependenți de fondurile europene. Ce e de făcut? Mai nimic...

„Trăiască și înflorească UE!“

Toate guvernele de după anul 2000 și până în prezent au ridicat în slăvi Uniunea Europeană, integrarea în Casa Comună, dar și efectele benefice ale postaderării. Sigur, nimeni nu contestă efectele benefice, „civilizatoare“ ale integrării. Mai ales când vine vorba de fondul problemei, adică de bani, de „fondurile europene“ destinate diferitelor sectoare ale economiei. Când vine vorba de „forma“ problemei, adică de „esența lucrurilor“, lucrurile se schimbă. Iar guvernanții s-au făcut că nu există nicio problemă în acest sens... Sau au făcut doar aluzii vagi că ar exista ceva-ceva „probleme“... Până acum... „Complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice“. Cine a zis asta? Nimeni altul decât vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Mai precis, Vasile Dîncu a vorbit despre efectele pe care le-a avut aderarea la UE asupra mediului rural românesc la o dezbatere despre dezvoltarea integrată a mediului rural în România, desfășurată în luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat. „Integrarea în Uniunea Europeană, să fim foarte sinceri, a dat o lovitură mortală țăranului român deoarece complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice. Cei care ne întoarcem acasă de sărbători știm asta foarte bine. La noi s-au dat legi legate de produsele românești din obligația de a avea produse autohtone în supermarketuri, dar nu se respectă această lege, avem organisme minunate de control, dar nimeni nu respectă acest lucru.“

Satul românesc în pericol?

Iar cum „tancurile sovietice“ au venit în România cu scopul de a rămâne, la fel și UE. Numai că acest lucru ar duce la depersonalizarea totală a civilizației rurale românești. Iar românii nu fac nimic pentru a proteja acest tezaur pur românesc, crede vicepremierul Dîncu. „Avem ultima civilizație rurală din Europa și ar trebui s-o protejăm. În România vin mai degrabă străinii să ne atenționeze asupra faptului că ne moare satul, că moare o civilizație. E o chestiune de cultură care ne lipsește, – aceea de a ne putea autoorganiza și de a ne dezvolta singuri. (...) Cred că în primul rând trebuie să ne pese nouă înșine de țara noastră. Acesta este cel mai important lucru și nu e un slogan“, a mai afirmat Dîncu. Totuși ce este de făcut? „Avem nevoie de o nouă strategie care ar trebui să fie națională pentru că numai strategii globale este greu să aplicăm în România. Dacă suntem ultima civilizație rurală, atunci este clar că nu există model european pentru asta... Trebuie să-i ajutăm pe oameni. Ei nu știu nici «bruxelleză», nici limba tehnocratică pe care putem să o avem noi la Guvern. Oamenii nu cunosc aceste limbaje, ei au nevoie de educație, de programe de formare și de antreprenoriat din afară care să vină să-i miște. S-au obișnuit doar să vină politicienii în campanie electorală și să recolteze voturi de acolo. Deci și-au pierdut în primul rând speranța, de aceea este nevoie de o strategie de a salva această civilizație“, a conchis Vasile Dîncu.

Și „veșnicia“ la fel...

Iar părerea vicepremierului nu este una singulară. Mai mult, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu crede că, dacă până acum obișnuiam să spunem că „veșnicia s-a născut la sat“, de acum încolo însăși această „veșnicie“ este serios pusă sub semnul întrebării. „Eu chiar cred că veșnicia nu se va mai naște la sat. Modernizarea forțată a satului românesc va duce la dispariția acelui sat idilic pe care ni-l imaginăm cu toții. Căci modernizarea implică bunăstare, iar aceasta înseamnă renunțarea la cai, dispariția săniilor trase de cai și încet, încet, dispariția biodiversității. Sigur, caii, și vorbesc de cai ca de un simbol al arhaismului, vor fi folosiți în continuare la călărie sau în agroturism. Cum lesne se poate vedea și în Polonia, caii se folosesc din ce în ce mai puțin în muncile agricole. Sau, de exemplu, în Franța există o fermă care produce un vin exclusivist care foloseşte doar forță de muncă manuală, dar și cabaline. Și vorbesc aici de o fermă de nișă cu produse extrem de scumpe care justifică aceste costuri masive“, ne-a declarat Achim Irimescu. Cu alte cuvinte, în acest moment în Occident costă extrem de mult să fii arhaic. Adică trebuie să ai extrem de mulți bani ca să te bucuri de produse cu adevărat „curate“.

Așadar și prin urmare...

Ce urmează? O nouă strategie, bineînțeles... Dar, de această dată, una cu rezervele de rigoare. „Cred că provocarea numărul unu este să stabilim o strategie. Deși aici nu cred că este punctul nostru forte. Am stabilit la strategii... nu știu câte din ’90 până acum și niciuna nu a fost menită să poată oferi ceea ce ne dorim cu adevărat. Vom scrie și de data aceasta o nouă strategie. Sigur, o strategie sper eu să fie a mediului rural, într-adevăr. Repet, fonduri multe s-ar putea să ne ducă spre eficientizare, spre performanță și competitivitate la nivel european, dar să ne îndepărteze de satul pe care îl visăm sau ni-l imaginăm noi. Dădeam un exemplu foarte ușor oficialilor de la Bruxelles. Mergeți în România, într-o seară de vară, cu mașina și vedeți câte insecte rămân pe parbriz și mergeți în Vest și o să vedeți ce s-a întâmplat cu modernismul. Este adevărat că fiecare își dorește o viață mai bună, cu apă caldă la robinet și nu cu toalete în fundul curții, dar toate acestea în mod sigur ne vor duce departe de satul pe care încă îl menținem“, a mai spus șeful MADR, Achim Irimescu.

Vom returna 800 de milioane de euro din fondurile pe dezvoltare rurală

Se pare că România va returna Comisiei Europene cel puțin 800 de milioane de euro din fondurile alocate pe dezvoltare rurală prin PNDR 2007-2013. „Avem foarte multe fonduri alocate (PNDR 20014-2020 n.r.). Am avut și pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reușit să le utilizăm în integralitate. Cel puțin 800 de milioane de euro vor fi returnați Comisiei Europene și este dureros că se întâmplă așa pentru că vă imaginați, cu 800 de milioane de euro se puteau face multe afaceri în mediul rural care să aducă o viață mai bună fermierilor și mai ales celor care desfășoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuși agricultura“ a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o conferință de specialitate, la sfârșitul anului trecut. În contextul celor de mai sus ne putem întreba: „E de bine? E de rău?“

Bogdan Panțuru

• Două ferme-pilot în România și Republica Moldova.

• Laboratoare moderne de cercetare pentru monitorizarea producțiilor în România, Republica Moldova și Ucraina.

• 2,621 milioane de euro din bani europeni.

Colaborarea transfrontalieră în partea de est a Uniunii Europene s-a materializat și prin finalizarea proiectului Promovarea producției sustenabile și implementarea bunelor practici în fermele de bovine din zona frontalieră România – Republica Moldova – Ucraina.

La conferința de încheiere, care a avut loc la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, beneficiarul proiectului, au participat partenerii de proiect, reprezentanți ai Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, ai Universității Agrare de Stat din Chișinău, Universității Agrare de Stat din Odessa-Ucraina, cadre didactice, cercetători, reprezentanți ai unor societăți comerciale de profil, fermieri.

Prof. univ. dr. Vasile Vântu, rectorul universității gazdă, a prezentat obiectivele proiectului care au vizat îmbunătățirea performanțelor economice ale zonei de frontieră prin facilitarea și modernizarea durabilă a agriculturii, crearea unei rețele comune de centre de monitorizare a producției bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în cele trei țări partenere. De asemenea, derularea unei campanii de formare/informare și diseminare a informațiilor specifice pentru factorii interesați în domeniu din cele trei regiuni.

„Vrem, a subliniat dl rector Vasile Vântu, ca ceea ce realizează cele trei universități partenere să aibă rezonanță în activitatea micilor și marilor fermieri, în lumea afacerilor.“

În perioada de implementare de 26 de luni, bugetul proiectului s-a cifrat la valoarea eligibilă de 2.621.122 euro, din care finanțare de la UE 2.359.009 euro, iar 262.112 euro cofinanțare parteneri.

Prin materializarea acestui proiect pe care conf. univ. Vasile Vrâncean, prorectorul Universității Agrare de Stat din Chișinău, l-a caracterizat ca fiind „benefic și deosebit de important“ s-au înființat două ferme-pilot pentru determinări cantitative și calitative în România și Republica Moldova. Ferma din România, amplasată la Rediu – județul Iași, are un efectiv matcă de 50 de vaci din rasa Fleckvieh Simmental și dispune de peste 15 tipuri de echipamente agrozootehnice, achiziționate în cadrul proiectului, pentru deservirea fermei.

Valorificarea producției de lapte se face prin vânzare cu amănuntul în campusul USAMV și prin livrare către procesatori regionali.

Tot aici au fost angajate șase persoane pentru managementul firmei și pentru asigurarea sustenabilității proiectului prin furnizarea de exemple de bune practici și acordarea de servicii de instruire și consultanță grupului țintă.

La ferma din Republica Moldova efectivul matcă este format din 30 de vaci din aceeași rasă, iar valorificarea producției se face prin livrare la procesatori și vânzare cu amănuntul.

Pentru monitorizarea producțiilor bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în țările partenere s-au înființat trei centre. Centrul din România dispune de două laboratoare pentru analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale dotate cu 60 de echipamente moderne și infrastructură IT, valoarea investiției fiind de 300 mii de euro. Aici își desfășoară activitatea trei persoane pentru operarea centrului și asigurarea sustenabilității proiectului prin prestarea de servicii de specialitate pentru membrii grupului țintă și utilizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare ca și pentru accesarea și a altor procese de cercetare și investiții.

Investiții de peste 350 mii de euro au fost alocate și centrului din Odessa – Ucraina, iar la Chișinău valoarea investiției, unde au fost înființate două laboratoare și o minilinie de pasteurizare și ambalare a laptelui obținut din fermă, se ridică la peste 250 mii de euro.

Dezbaterile ce au avut loc la sediul USAMV Iași, dar și la ferma-pilot de la Rediu au evidențiat – din spusele celor prezenți – care vor fi beneficiarii acestui proiect: fermierii din zonele de vecinătate ale partenerilor, studenții din ciclurile de licență, masterat, doctorat de la cele trei universități, cercetători și cadre didactice, procesatori din industria alimentară din cele trei regiuni și, nu în ultimul rând, consumatorii de produse de origine animală sigure din punctul de vedere al inocuității din cele trei țări.

S-au avansat și cifre: conform proiectului, din grupul-țintă imediat vor fi 150 de crescători de taurine, 15 reprezentanți ai procesatorilor – cinci din fiecare țară parteneră – reprezentanți ai asociaților profesio­nale din domeniu, 15 cadre didactice și, nu în ultimul rând, personalul angajat la fermele-pilot și la laboratoare.

„Finalizarea acestui proiect, a declarat prof. univ. dr. Serge Kachiuk, rectorul Universității din Odessa, este o ilustrare a bunelor relații și a colaborării între cele trei universități, o punte de legătură între cele trei țări și, în același timp, un sâmbure al viitoarelor colaborări în acest vital domeniu al creșterii animalelor. Dorim ca ceea ce vom realiza în aceste ferme-pilot la dumneavoastră și în laboratoarele existente în cele trei țări partenere să aibă rezonanță în economia reală, valorificându-se astfel potențialul agricol de care dispunem“.

Stelian CIOCOIU