E la mare modă printre tineri, mai ales, să apară la volanul unui bolid de lux. În schimb, pentru doi frați din Piscu, Samuel și Sacha Vlad, satisfacția e incomparabilă la volanul unui tractor de ultimă generație, dotat cu sistem GPS. Ambii ingineri agronomi administrează împreună cu tatăl lor o fermă de 2.000 ha în județul Galați. Astfel, o zi toridă de muncă în câmp poate deveni pentru cei doi tineri mult mai relaxantă în cabina cu aerul condiționat pornit, folosind agricultura de precizie sau chiar autoghidarea.

Flotă modernă cu ajutorul fondurilor europene

„Ferma pe care o administrăm este una vegetală și ne concentrăm pe cultura mare (grâu, orz, rapiță, porumb și soia). Am accesat fonduri europene în anul 2008, astfel am reușit să ne achiziționăm o flotă variată de utilaje. Eu și fratele meu am ales împreună acest domeniu din dorința de a duce mai departe afacerea de familie“, adaugă inginerul agronom Samuel Vlad.

Salvarea: sistemele de irigații

În ultimii ani, frații Vlad s-au concentrat pe tehnologizarea fermei. „Începând din anul 2015, ne-am axat foarte mult pe sisteme de irigații, fie prin pivoți, tamburi sau picurare. Totodată, am implementat în fermă GPS-ul cu autoghidare pe toate utilajele. Desigur, mai avem de lucrat la acest aspect și sperăm să implementăm cât mai multe tehnologii. Agricultura este un domeniu fascinant și foarte frumos, dar în același timp este foarte dificil și stresant, dar prin muncă, răbdare și ambiție se obțin rezultate formidabile“, încheie Samuel Vlad, masterand în cadrul Facultății de Agricultură USV Iași.

Ce doi au absolvit Facultatea de Agricultură Iași, specializarea Ingineria și managementul afacerilor agricole, în anul 2023, iar din toamnă au început studiile de masterat, tot în cadrul aceleiași facultății, specializarea Tehnologii agricole moderne.

Beatrice Alexandra MODIGA

În vederea lansării sesiunilor de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul zootehnic și în unități de procesare a produselor agricole și pomicole, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat în data de 4 decembrie 2023 versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru DR-20 Investiții în sectorul zootehnic și pentru DR-22 Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole. Ambele intervenții sunt finanțate prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Valoarea maximă a fondurilor europene care se pot obține pentru investiții în sectorul zootehnic prin DR-20 este de 2.000.000 euro/ proiect, iar în cazul investițiilor care își propun exclusiv simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole, valoarea maximă a sprijinului public este de 300.000 euro/ proiect. Sprijinului public nerambursabil, raportat la costurile eligibile per proiect, este de maximum 65% din costurile eligibile.

Dintre investițiile eligibile prin intervenția DR-20, amintim înființarea, extinderea și modernizarea adăposturilor de animale, dotarea exploatației cu utilaje agricole, cu remorci și semiremorci tehnologice specializate pentru activitatea agricolă, precum și cu utilajele agricole necesare asigurării bazei furajere. Sunt eligibile și investițiile pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de condiționare și depozitare, investițiile necesare reproducției, înființarea sau dezvoltarea componentei de comercializare la nivel de exploatație – inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole.

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate este de maximum 10.000.000 de euro/ proiect pentru înființarea unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate. Tot prin DR-22 se pot obține fonduri de cel mult 7.000.000 de euro/ proiect pentru alte investiții de înființare decât cele menționate anterior și de maximum 3.000.000 de euro/ proiect pentru investiții de modernizare.

Prin intervenția DR-22, sunt eligibile investiții în construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, în infrastructura internă şi în utilități, precum și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor etc.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare și soluționare a contestațiilor pentru proiectele aferente intervențiilor de dezvoltare rurală din PS 2023 – 2027, sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare se deschide după 15 zile calendaristice de la publicarea pe site-ul AFIR a Ghidului solicitantului și a fișei de evaluare generală a proiectului.

Pentru elaborarea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente DR-20 (click aici pentru acces direct) și DR-22 (click aici pentru acces direct).

În România, două treimi din tinerii de la sate nu se înscriu la o facultate, spre deosebire de cei de la oraș, unde doar o treime renunță la ideea studiilor superioare. Printre motivele invocate de aceștia se numără lipsa banilor sau programe educaționale neatractive. Procentul tinerilor români care termină o facultatea este de doar 23,3%, aproape de două ori mai mic comparativ cu media Uniunii Europene, de 41,2%, se arată într-un raport despre monitorizarea educației, realizat de Comisia Europeană. Iar cei care aleg studiile superioare mizează pe dezvoltarea fermelor personale, așa cum vom vedea cazul celor doi tineri antreprenori.

Sistem de irigații în județul Botoșani

Șandor Căuneac, un tânăr fermier cu facultate, vrea să lucreze modern la ferma vegetală a familiei din comuna Hlipiceni, județul Botoșani. Tânărul administrează cca 600 ha.

„Sunt student la Facultatea de Agricultură din Iași, anul I. Vreau să accesez fonduri europene pentru a achiziționa utilaje agricole noi și pentru a beneficia în viitor de un sistem de irigații. (...) 2023 a fost un an nu prea strălucit, dar putem să ne încheiem anul pe plus, deși venim cu datorii de anul trecut. Lucrăm în mod special cultura de porumb, floarea-soarelui, soia și grâu. Anul acesta, la floarea-soarelui am avut o producție medie de 3,5 tone/ha, la porumb 7 tone/ha, la grâu 6,5 tone/ha, iar la soia 2 tonă/ ha“, specifică tânărul fermier Șandor Căuneac din județul Botoșani.

Livada superintensivă cu soiuri din Polonia

livada supraintensiva

Ștefan Florea este din Fălticeni, județul Suceava, și student în anul IV la Facultatea de Horticultură din Iași. În prezent, tânărul administrează un business de familie, început în anul 1997 de bunicul și tatăl său, mai exact are în exploatație 12 hectare de livadă superintensivă de măr, cu material săditor din Polonia (soiuri: Gloster, Idared, Jonathan, Golden Delicios, Granny Smith, Szampion) și un depozit cu o capacitate de 400 de tone.

Piața de desfacere, cea mai mare provocare

„Pe lângă condițiile meteorologice nefavorabile din ultimii ani, consider că cea mai mare provocare este piața de desfacere, importurile fiind din ce în ce mai abundente. Înființarea unui singur hectar de astfel de livadă este de aproximativ 30-40 mii euro, densitatea pomilor fiind foarte mare. Am ales să studiez horticultura pentru a continua afacerea de familie și a dobândi cunoștințe noi în acest domeniu. Pe viitor, după absolvirea studiilor, îmi propun să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii. Totodată, dorim achiziționarea unei linii de procesare în vederea obținerii de suc pentru valorificat“, specifică Ștefan Florea, viitor inginer horticol în județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale lansează joi, 2 noiembrie 2023, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare în cadrul intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul PS 2023-2027.

Astfel, potențialii beneficiari pot depunere cererile de finanțare începând cu data de 2 noiembrie 2023, ora 09:00, prin intermediul paginii oficiale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – www.afir.ro.

Sesiunea de depunere este deschisă până la data 31 ianuarie 2024.

Fondurile disponibile pentru sesiunea de cereri de finanțare aferentă intervenției DR-30 în valoare de 250.691.764 € cuprind alocări distincte pentru componenta națională (175.484.235 €) și pentru zona montană (75.207.529 €).

La secțiunea Finanțare pe site-ul www.afir.ro este publicat Ghidul Solicitantului și anexele aferente, necesare întocmirii documentației în vederea depunerii cererilor de finanțare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează începând cu 2 noiembrie 2023 primele sesiuni de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, cu fonduri disponibile prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Astfel, sesiunea de depunere pentru proiectele finanțate prin intervențiile DR 27 – Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricole și DR 28 – Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural se desfășoară în perioada 2 noiembrie 2023 – 29 februarie 2024.

Alocarea financiară pentru DR 27 este de 100.000.000 de euro, iar pentru DR 28 sunt disponibile fonduri în valoare de 200.988.235 de euro.

​Solicitările de finanțare pentru DR 30 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se depun online în intervalul 2 noiembrie – 31 ianuarie 2024, fonduri disponibile fiind de 250.691.764 de euro, împărțite astfel: componenta națională 175.484.235 de euro și componenta zona montană 75.207.529 de euro.

Sursa: https://www.facebook.com/afir.info

Având în vedere lansarea intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, din cadrul Planului Strategic (PS) 2023-2027, în luna octombrie 2023, conform calendarului prezentat în Reuniunea Comitetului de Monitorizare din 7 septembrie 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de Management pentru PS 2023-2027, face următoarele precizări:

Tinerii fermieri care intenționează să solicite sprijin financiar prin intermediul intervenției DR 30 și au depus cerere unică de plată la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) ca persoană fizică trebuie să-și schimbe statutul în forma de organizare a activității economice cu care vor să solicite sprijin pentru instalare. Astfel, va efectua transferul exploatației pe noua entitate cu care solicită sprijin în cadrul acestei intervenții, în conformitate cu cerințele intervenție.

Conform reglementărilor legale în vigoare, noua entitate poate fi: persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II), întreprindere familială (IF) sau orice formă juridică de organizare a activității economice, așa cum sunt detaliate în forma consultativă a ghidului solicitantului, disponibil pe site MADR și AFIR .

Este obligatoriu ca transferul exploatației pe noua formă de organizare să se realizeze  înainte de depunerea cererii de finanțare în cadrul DR 30. Doar în acest mod va putea fi îndeplinită condiția de eligibilitate referitoare la obligativitatea ca solicitantul să figureze în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin prezenta intervenție prevăzută în fișa acesteia.

Astfel, tinerii fermieri care solicită sprijin financiar prin DR 30 au posibilitatea să solicite în cel mai scurt timp Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură transferul activității economice în noua formă de organizare pentru a se putea încadra în cerințele menționate în ghidul solicitantului.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va utiliza exclusiv semnătura electronică în relația instituțională cu solicitanții și, ulterior, cu beneficiarii de fonduri europene acordate pentru agricultură și dezvoltare rurală. Această decizie se va aplica tuturor comunicărilor oficiale pe parcursul derulării Planului Strategic pentru Politica Agricole Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), care va demara în acest an.

Pentru a simplifica fluxurile de lucru din cadrul tuturor etapelor procedurale derulate prin intermediul sistemului informatic, pe întreaga durata de implementare a proiectului de investiție finanțat prin PS PAC 2027, AFIR a dezvoltat o serie de funcționalități care să permită folosirea semnăturii electronice, fără posibilitatea de semnare și încărcare a documentelor prin utilizarea semnăturii olografe.

„La nivelul AFIR suntem mereu preocupați de simplificarea întregului flux procedural și de a face cât mai accesibilă obținerea finanțărilor, precum și implementarea proiectelor de investiții. Noi am creat cadrul administrativ care a permis beneficiarilor fondurilor europene gestionate de AFIR să utilizeze semnătura electronică încă din anul 2018, fiind printre primele instituții publice care a implementat o astfel de măsură. La momentul respectiv a funcționat în paralel cu cea olografă, însă acum suntem pregătiți din punct de vedere al sistemului informatic să o folosim exclusiv pe cea electronică, începând cu primele depunerii ale cererilor de finanțare prin intermediul PS PAC 2027”, a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Din punct de vedere legal, semnătura electronică calificată este echivalentă cu semnătura olografă. Totodată, este mai sigură, mai rapidă, mai eficientă și aduce reduceri de costuri. Astfel, prin utilizarea semnăturii electronice calificate se certifică identitatea semnatarului și nu mai este necesară deplasarea la sediul Agenției pentru depunerea cererii de finanțare, pentru semnarea contractului de finanțare sau, ulterior, pentru depunerea dosarului de plată.

Precizăm că pentru documentele și fluxurile de lucru aferente proiectelor contractate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, se acceptă și semnătură electronică și cea olografă.

George Ionel Tănasă este unul dintre cei mai tineri fermieri din Iași. Împreună cu părinții exploatează 400 de hectare de teren agricol în comunele Răducăneni și Gorban. Tânărul fermier povestește că cei care i-au dat viață au început să se ocupe de agricultură în anul 2010, după ce au investit banii munciți în străinătate.

„Eu am 100 de hectare de teren agricol, iar părinții mei au 400 de hectare. Cu banii strânși în străinătate, mama și tata s-au întors acasă, au cumpărat câteva hectare de teren agricol, au arendat teren, au luat credite, au văzut că încep să se descurce cu agricultura și au mărit suprafața exploatată. Bazele acestei ferme au fost puse în anul 2010 de către părinții mei, care au început cu 20 de hectare de teren în arendă și au achiziționat un tractor Fendt printr-un credit. Tractorul era foarte puternic față de cele 650 M care erau prin zonă, chiar dacă avea doar 100 cp. Au apărut foarte multe prestări, tractorul mergea zi și noapte în schimburi, cumva acesta a fost saltul. Ulterior, a început să îmi placă ce făceau ei, am învățat ușor-ușor ce e cu agricultura și am ajuns și eu la 100 de hectare. Acum vrem să facem un sistem de irigații performant pentru că avem noroc de sursa de apă de la Jijia și Prut“, specifică tânărul fermier din Iași.

Fondurile europene l-au ajutat să dezvolte ferma din comuna Gorban

George Ionel Tănasă a depus un proiect pentru accesarea fondurilor europene din submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri și a primit suma de 50.000 de euro, cu care a achiziționat un tractor, iar anul acesta are în gând să depună un proiect ce presupune dezvoltare, dar pe altă măsură.

„În total, în ferma noastră se lucrează în jur de 400 de hectare, 100 ha sunt pe firma mea AGRO GIOX, iar restul pe cea a părinților. Pe firma mea au avut un proiect european „Instalarea tânărului fermier“, iar acum vreau să mai fac unul pe dezvoltare, pe măsura 4.1. Am depus proiectul pentru fonduri europene când aveam 18 ani, în 2020. Proiectul a fost aprobat și am primit o parte din bani la scurt timp după selectarea acestuia. Valoarea proiectului este de 50.000 de euro“, mai susține ieșeanul.

Tânărul fermier susține că, în anul 2022, au fost probleme cu prețurile la cereale, dar a avut noroc de faptul că a vândut producția imediat după recoltare.

„Noi dăm producția la Vel Pitar, la Pambac, la cei de la Bunge. În anul 2022 au fost probleme cu prețurile la cereale, dar eu am fost un pic norocos pentru că am vândut producția imediat după recoltare și am obținut prețuri bune, de exemplu 1.650 lei/tona la grâu, un preț accesibil. Anul acesta cultura de toamnă este cât de cât ok, acum aștept să văd și producția, dar cred că o să fie bine“, mai spune tânărul fermier.

George este și student la Facultatea de Agricultură din Iași, în al doilea an de studiu, iar ca să lucrezi în agricultură trebuie să îți dorești foarte mult și să pui suflet în toate, mai spune tânărul.

„Planuri sunt foarte multe, dar să fie sănătate și să ne ajute Dumnezeu că toate se fac ușor, ușor. Ca planuri de viitor, aș vrea să merg pe procesare, ceea ce ține de cereale, să îmi fac o moară, un FNC și multe altele, dar mai văd pe parcurs. Și, cel mai important, să fac irigații. Ca tânăr este greu să activezi în acest domeniu pentru că sunt multe de învățat, dar, dacă vrei să ajungi unde ți-ai propus, nimic nu este imposibil. Am ales să studiez la Facultatea de Agricultură din Iași pentru că am auzit că este o facultate foarte atractivă, dar și pentru că vreau să continui în domeniul agriculturii, deoarece doresc să dezvolt cât mai mult ferma mea, precum și cea a părinților. Studiile nu pot să zic că m-au ajutat în procent de 100%, dar un 80% da, pentru că nu tot timpul ceea ce este în care carte este și pe teren. Dar la facultate învățăm baza și mai ajustăm din mers, să zic așa“, încheie tânărul fermier în județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț BARBU, a semnat decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în cadrul PNDR 2014-2020ținând cont de stadiul de realizare, de specificitatea fiecărui proiect, precum si de evitarea riscului de dezangajare a fondurilor, cu încadrarea în perioada maximă de eligibilitate a cheltuielilor FEADR, respectiv 31 decembrie 2025.

Tot astăzi, ministrul BARBU a avut o întâlnire cu beneficiarii de investiții, care au fost informați cu privire la prelungirea termenului de implementare a proiectelor. La discuții au participat, de asemenea, secretarul de stat Sorin MOISE, directorul general al AMPNDR Dana REBEGA si George CHIRIȚĂ, directorul general al AFIR.

Decizia a fost luată în baza legislației europene care prevede extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de implementare a PNDR care expira la 31 decembrie 2023, dând astfel posibilitatea autorităților romane să efectueze plăti  și după sfârșitul acestui anDin datele deținute de AFIR, în prezent sunt în derulare 3269 contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, aflate în diferite stadii de implementare. Prin prelungirea duratei de execuție a proiectelor, numărul investițiilor realizate prin  PNDR și gradul de absorbție a fondurilor alocate României vor crește.

Prelungirea duratei de execuție a contractelor de finanțare după data de 31.12.2023 se va realiza cu condiția ca stadiul implementării proiectului să fie de minimum 30%, demonstrat prin  plățile efectuate de către AFIR și/sau plățile beneficiarilor către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări.

Prelungirea duratei de execuție se poate acorda pentru o durată de maximum 1 an cu posibilitatea extinderii, dacă este cazul, până la data de 31 decembrie 2025, în funcție de stadiul de realizare a proiectului şi a fezabilității încadrării în termenul final de eligibilitate a cheltuielilor, cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute pentru aprobarea prelungirii duratei de execuție (condițiile pentru beneficiarii care au primit avans și plată penalități). 

Pentru alte contracte încheiate în baza alocării 2014-2020 (cu excepția tranziției) aferente sub-măsurilor 6.1,9, 16 și cele încheiate în cadrul LEADER a căror durată de execuție aprobată a fost mai redusă față de termenul procedural,  prelungirea se poate acorda până la împlinirea celor 2, 3 sau 5 ani de execuție conform procedurilor în vigoare.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană a rambursat oficial României plăți în valoare de 202,7 milioane de euro (202.746.466,89 €) la începutul lunii iunie 2023. Suma reprezintă contravaloarea plăților acordate prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în primul trimestru al acestui an către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală.

Conform informării primite de la Banca Națională a României (BNR), fondurile europene au fost transferate în conturile statului român în data de 6 iunie 2023 și reprezintă rambursări provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 192,6 milioane de euro (192.569.490,8 €) și din Instrumentul de Relansare al Uniunii Europene (EURI) în valoare de 10,2 milioane de euro (10.176.976,09 €).

„Rambursarea cheltuielilor efectuate de către noi reflectă conformitatea acestora și, mai ales, faptul că AFIR gestionează implementarea și plata proiectelor cu finanțare europeană în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene. Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat tării noastre fonduri europene în valoare de 7,85 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate de AFIR.”, a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Sumele solicitate prin declarația de cheltuieli aferentă primului trimestru din acest an în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023 și rambursate de către Comisia Europeană sunt aferente plăților efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cât și plăților compensatorii pentru măsurile de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).   

Sursa: afir.ro 

În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, în consultare publică, Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

În această etapă este pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru intervențiile DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Comunicare >> Dezbatere publică.

„Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observații formulate de către experții AFIR, de la nivel central dar și de la nivel regional și județean. De asemenea, Ghidul a fost analizat și consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanților de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile, așteptăm observațiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate și, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului” a declarat Directorul general AFIR, George CHIRIȚĂ.

Sprijinul, acordat în baza unui plan de afaceri, prin intermediul acestei intervenții este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/ proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe (75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare).

Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Agricultura devine o opțiune pentru tot mai mulți tineri din județul Neamț. Un exemplu vine din comuna Ghindăoani. Leonte Lorențo-Mihai are vârsta de 19 ani și studiază la Facultatea de Agricultură USV Iași, învățământ la distanță, anul I.

În Ghindăoani, județul Neamț, un tânăr de 19 ani aduce inovația în ferma sa cu ajutorul studiilor superioare în domeniul agricol.

Tinerii agricultori și fondurile europene schimbă paradigme

Mulți dintre cei care au pus pe picioare o afacere în județul Neamț au muncit mai întâi în străinătate, în ferme, iar, cu sprijinul oferit de UE, tinerii fermierii români devin tot mai atrași de acest domeniu. Practic, tinerii agricultori și fondurile europene încep să schimbe paradigme, iar tot mai mulți dintre aceștia aduc inovația în ferma de familie.

Un student al Facultății de Agricultură și-a schimbat complet viața după ce a venit din Italia. În prezent, tânărul fermier deține alături de familie o fermă vegetală cu o suprafață de 30 ha și administrează 8.000 mp de solarii, producând diverse legume (tomate, castraveți, ardei, fasole păstăi etc.). În anul 2020, familia Leonte a reușit să acceseze două proiecte prin fonduri europene pentru modernizarea fermei, unul de 93.000 euro, prin Submăsura 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală și celălalt de 25.000 euro, în cadrul Submăsurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Perspective de viitor: înființarea unei fabrici de ulei și de procesare fructe și legume

„Totul a început în anul 2016, atunci când împreună cu familia m-am reîntors în țară din Italia, cu scopul de a iniția o mică afacere, pornind de la o suprafață de 1.000 mp de solarii și 6 ha de teren arabil. Motivul care ne-a determinat să pornim un business în agricultură s-a născut din dorința de a câștiga proprii bani, prin munca câmpului. Cea mai mare provocare întâlnită cu care mă confrunt și în momentul actual este inovația, prin descoperirea noutăților la fiecare pas și încercarea de a fi mereu la curent cu tot ce este nou în acest domeniu. În primii ani, toată investiția a fost din fonduri proprii, iar abia în 2020 am accesat fonduri europene. În ceea ce privește flota de utilaje, deținem două tractoare de 95/80 CP și unul de 95 CP. Am ales studiul în acest domeniul pentru a mă specializa și pentru a aduce plus valoare fermei. În următorii ani ne dorim să înființăm atât o mică fabrică de ulei, cât și una de procesare fructe și legume“, specifică Leonte Lorențo-Mihai, tânăr fermier în județul Neamț.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a transmis Comisiei Europene declarația de cheltuieli pentru decontarea fondurilor europene în valoare de 202,8 milioane de euro (202.820.673,66 euro). Această sumă reprezintă contravaloarea plăților acordate din bugetul național în primul trimestru al anului 2023 către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, dar și pentru măsurile de mediu și climă.

Documentul transmis Comisiei Europene cuprinde totalul plăților efectuate de AFIR în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023 către beneficiarii proiectelor de investiții și ai plăților directe și compensatorii. Plățile efectuate provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), respectiv suma 192,6 milioane de euro (192.643.697,57 euro), precum și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu valoarea de 10,2 milioane de euro (10.176.976,09 euro).

„Toate aceste sume pe care le-am solicitat la Comisia Europeană sunt rezultatul plăților pe care AFIR le-a făcut beneficiarilor și vin să reîntregească bugetul de stat. Agenția lucrează în ritm alert pentru a rambursa solicitanților sumele necesare în urma derulării proiectelor și astfel să accelerăm ritmul de absorbție a fondurilor europene pe care le gestionăm”, a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general AFIR.

Conform fluxului procedural stabilit la nivelul Comisiei Europene, declarația de cheltuieli aferentă perioadei 1 ianuarie – 31 martie 2023 a fost încărcată în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și CE, urmând ca, după verificarea sumelor din declarația Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României 7,88 miliarde de euro pentru investiții realizate în agricultură, pentru dezvoltarea mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii aferente Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, precum și perioadei de tranziție 2021 – 2022.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat, la secțiunea Transparență Decizională, un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat.

Prin prezentul proiect de act normativ se modifică unele prevederi din cadrul general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, pentru perioada 2023-2027, după cum urmează:
- definiția berbecului/ţapului cu certificat de origine, în sensul stabilirii vârstei maxime de 8 ani;
- eliminarea din textele prevăzute la art. 6 și art. 7 a dimensiunii suprafeței exploatației pentru legume în sere și solarii care beneficiază de sprijin cuplat de 0,3 ha, în condițiile în care cerința minimă care trebuie respectată pentru a primi plăți directe este ca limita fizică de suprafață a unei exploatații să fie de 1 ha, potrivit pct. 4.1.7.1. din Planul Strategic PAC 2023-2027;
- corectarea unor termeni, conform literaturii de specialitate, în tot cuprinsul hotărârii.

Precizăm că noile modificări se vor aplica începând cu anul de cerere 2023.

Astfel, în urma adoptării actului normativ, vor fi modificate și adaptate corespunzător legislația secundară, ghidurile și procedurile de implementare, precum și aplicațiile informatice integrate la nivelul APIA.

Menționăm că amendamentele aduse actului normativ vizează clarificarea unor prevederi, în vederea aplicării unitare de către instituțiile abilitate și de către fermieri.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro

În vederea lansării sesiunii de primire a cererilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului aferent submăsurii 19.1 „Sprijin pregătitor” pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) din cadrul măsurii 19 Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER, finanțată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

 Obiectivul principal al acestei submăsuri vizează creșterea capacității de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate posibilitatea de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile acoperite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL).

Totodată, prin submăsura 19.1 sunt vizate acțiuni de construcție instituțională și de creare de rețele, cu scopul de a pregăti și de a implementa o strategie integrată de dezvoltare locală pentru o anumită zonă.

Sprijinul pregătitor se acordă până la suma maximă de 30.000 de euro, astfel: cheltuieli pentru animarea teritoriului, acordate în funcție de numărul de locuitori existent la nivelul teritoriului vizat, respectiv 0,22 euro/ locuitor, dar care nu vor depăși 15.000 euro și cheltuielile legate de elaborarea strategiei care se vor încadra în cel mult 15.000 de euro, indiferent de mărimea teritoriului și de populația acoperită de SDL.

Sprijinul pentru această submăsură este de 100% nerambursabil. În cadrul acestei submăsuri nu se acordă avans. Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizează în maximum două tranșe de plată. Sprijinul pregătitor finanțat în cadrul submăsurii 19.1 se adresează parteneriatelor privat – publice locale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală.

Toți cei interesați pot consulta Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul www.afir.info, la Investiții PNDR/ LEADER, în pagina dedicata submăsurii 19.1 „Sprijin pregătitor”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a transmis la sfârșitul lunii ianuarie 2023 către Comisia Europeană solicitarea pentru decontarea a 276,8 milioane de euro (276.835.617 €). Această sumă reprezintă contravaloarea plăților acordate din bugetul național în anul 2022, în perioada 16 octombrie – 31 decembrie, către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții eligibile în agricultură și în mediul rural, dar și pentru măsurile de mediu și climă.

Declarația de cheltuieli transmisă Comisiei cuprinde totalul plăților efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în trimestrul IV din 2022 către beneficiarii proiectelor de investiții și ai plăților directe și compensatorii. Plățile au fost efectuate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu suma de 261,2 milioane de euro, precum și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu 15,6 de milioane de euro.

Conform procedurilor de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, declarația de cheltuieli aferentă perioadei 16 octombrie – 31 decembrie 2022 a fost încărcată direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și CE, urmând ca, după verificarea sumelor din declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Precizăm că, până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,6 miliarde de euro pentru investiții realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală în intervalul 2014 – 2022.

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

Preocuparea constantă pentru protejarea mediului prin măsuri concrete care să contribuie direct și decisiv la reducerea poluării a determinat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să demareze procesul de verificare și de eliminare a tuturor mașinilor, echipamentelor și utilajelor din Baza de date cu prețuri de referință (BDPR) care sunt echipate cu motoare care au normă de poluare sub Etapa V/ Tier V/ Stage V. Normele sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/ 1628[1].

De asemenea, în acord cu noile angajamente asumate pentru implementarea Planului Național Strategic, AFIR va accepta includerea în BDPR doar a elementelor care au norma de poluare de minim Etapa V.

„Protecția mediului este o preocupare constantă pe care o avem în ceea ce privește investițiile pe care le sprijinim financiar și este strâns legată de strategiile pe care Uniunea Europeană le are în acest domeniu. Banii europeni aduc nu doar calitate, ci și tehnologii moderne care să țină cont de potențialul de afectare a naturii. Eliminarea echipamentelor, mașinilor sau a utilajelor cu norme de poluare depășite este esențială pentru protejarea mediului și a sănătății umane. În plus, acestea sunt adesea mai puțin eficiente, ceea ce înseamnă un consum mare de energie”, a precizat George CHIRIȚĂ, Director general AFIR.

În urma verificării fiecărui element, experții AFIR le vor șterge direct pe cele neconforme din Baza de date cu prețuri de referință și vor notifica traderii, în acest sens.

Baza de date cu prețuri de referință include în acest moment peste 41.000 de elemente distincte care pot fi consultate on-line pe www.afir.ro, fiind astfel un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând considerabil procedura de achiziție – beneficiarii pot achiziționa produsul dorit fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru a răspunde realităților din piața de profil, AFIR a modificat Ghidul BDPR și în ceea ce privește actualizarea prețurilor. Astfel, actualizarea prețurilor se va realiza o dată la 6 luni pentru fiecare marcă per trader, în limita a 5%, cu aprobarea conducerii AFIR și la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris elementele respective în Baza de date. Respectivul trader trebuie să însoțească solicitarea și de un tabel cu informațiile actualizate care au fost anterior verificate de experții din cadrul AFIR.

Procentul maxim acceptat al variației prețului este de 5%, chiar dacă perioada trecută de la ultima solicitare de actualizare a prețurilor este mai mare de 6 luni.

Actualizarea prețurilor cu un procent mai mare de 5% se acceptă numai dacă noile prețuri sunt comunicate oficial de producător (fie prin semnarea tabelului cu noile preturi, fie sub forma unei informări oficiale privind procentul de creștere) sau dacă este necesară corectarea unor erori produse la transmiterea informațiilor către AFIR.


[1] Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 şi (UE) nr. 167/2013 şi de modificare şi abrogare a Directivei 97/68/CE.

Sursa: afir.ro

Autoritățile publice locale care derulează proiecte de investiții cu fonduri europene nerambursabile în dezvoltarea mediului rural au obținut sprijin financiar pentru 2.428 de proiecte de investiții, prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, investițiile finanțate în perioada 2015 – 2022 prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) vizează infrastructura de acces agricolă, infrastructura de alimentare cu apă și canalizare, cea rutieră și socială, precum și protejarea patrimoniului cultural.

Pentru investițiile de utilitate publică, AFIR a primit solicitări online pentru 3.518 proiecte de investiții în valoare 2,84 miliarde de euro. În urma procesului de evaluare și de selecție, AFIR a încheiat 2.428 de contracte de finanțare pentru proiecte de utilitate publică în valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii publici ai FEADR depășesc 1,3 miliarde de euro, până în prezent.

„Dezvoltarea rurală se realizează în egală măsură prin investițiile beneficiarilor privați, precum şi prin proiectele autorităților publice. Cele două categorii de solicitanți se completează şi se sprijină reciproc. Solicitările de finanțare pe care AFIR le-a primit prin PNDR pentru utilități publice indică clar o nevoie mult mai mare de investiții în acest sector, dar și o capacitate de absorbție foarte mare a fondurilor europene. Chiar dacă fondurile disponibile nu acoperă necesarul de investiții din mediul rural, putem observa că sprijinul financiar, pe care l-am avut la dispoziție și pe care l-am acordat integral, aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea comunităților locale și la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Fondurile europene acordate prin intermediul AFIR au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea mediului rural și implicit la un nivel de trai mai bun pentru locuitorii de la sate.

Cu finanțarea disponibilă prin AFIR, sunt acum în curs de modernizare 3.458 de kilometri de drumuri comunale (o distanță echivalentă cu drumul între București și Madrid) și s-au înființat sau modernizat alți 1.257 de kilometri de drumuri agricole. De asemenea, s-au realizat 1.735 de kilometri de rețea de alimentare cu apă și 2.967 de kilometri de rețea de canalizare. Astfel, ca urmare a acestor investiții, peste 4 milioane de locuitori beneficiază de proiectele de infrastructură de bază și de acces din mediul rural.

Totodată, cu fonduri europene din PNDR, s-au înființat și modernizat 255 de grădinițe, 40 de creșe și centre de tip after-school și 22 de instituții de învățământ secundar superior, filiera tehnologică a școlilor profesionale. Fondurile derulate prin AFIR au contribuit la reabilitarea a 610 cămine culturale și 55 de monumente din patrimoniul cultural de interes local.

Din totalul investițiilor de utilitate publică finanțate prin AFIR, în zona montană s-au realizat 880 de kilometri de drumuri comunale, 222 kilometri de drumuri agricole, aproximativ 1.300 kilometri de rețea de apă și apă uzată. Cu fonduri din FEADR s-au înființat și modernizat 72 de grădinițe, 7 creșe și after-school-uri și 4 instituții de învățământ secundar superior. AFIR a mai finanțat în zona montană și restaurarea a 185 de cămine culturale și 18 monumente din patrimoniul cultural de interes local.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

O investiție finanțată prin AFIR cu fonduri europene în valoare nerambursabilă de 493.982 de euro vizează protejarea patrimoniului cultural din mediul rural și este realizată de comuna Siculeni, din județul Harghita, prin submăsura 7.6 din PNDR 2020.

Prin proiect se propune modernizarea, renovarea și dotarea căminului cultural din  comuna Siculeni prin renovarea clădirii și prin amenajarea curții exterioare.

Astfel, la parter, s-a mărit holul principal prin reamenajarea grupurilor sanitare pentru public, s-a renovat sala de spectacole, s-a realizat o scară secundară de evacuare, s-a reamenajat bucătăria conform unei funcționări de tip catering cu intrare proprie (depozit, spălătorie vase și vesele, zonă pentru servire, bucătărie, vestiar filtru, depozit materiale de curățenie, depozit pentru băuturi), s-a reconstruit scena cu o suprafață mai mare față de anterioară, s-au reconstruit grupurile sanitare.

La etaj, s-au amenajat săli pentru întruniri cu balcon spre strada principală și o lojă spre sala de spectacole, vestiare separate cu grupuri sanitare aferente și o sală pentru probe.

La exterior, s-a modernizat anvelopa clădirii (reabilitare termică, reconstruire acoperiri de acces), s-a intervenit inclusiv la aspectul exterior al clădirii, s-a amenajat pe teren o parcare nouă în spatele terenului de sport cu un număr de 16 locuri și s-au montat panouri fotovoltaice. De asemenea, prin proiect au fost modernizate instalațiile termice și cele de ventilare.

Sursa: https://www.afir.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat 253,25 milioane euro, fonduri europene, în contul deschis la Banca Națională a României, în data de 13 decembrie 2022. Suma reprezintă rambursarea de către Comisia Europeană (CE) a cheltuielilor aferente contribuției externe nerambursabile a Uniunii Europene la finanțarea PNDR 2014-2020, pentru cheltuielile efectuate de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), în cursul trimestrului III al anului 2022.

Prin adăugarea acestei plăți la încasările din perioada ianuarie–noiembrie anul curent, valoarea totală a sumelor intrate în agricultura României în cursul acestui an se ridică la 2,87 miliarde euro. Această sumă reprezintă contribuția UE la finanțarea PNDR 2014-2020 din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și EURI, precum și cea corespunzătoare finanțării plăților directe și măsurilor de piață finanțate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA).

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti