Pe la jumătatea secolului trecut, când discutam despre alcătuirea planurilor de fertilizare, aveam în vedere, de regulă, numai azotul și fosforul pe considerentul că solurile noastre sunt bogate în potasiu. Și este adevărat că în scoarța terestră se găsește 2,3-2,4% potasiu, adică de 28 ori mai mult decât fosfor și de 60 ori mai mult decât azot. Pe stratul de sol 0-15 cm rezultă că se găsesc 30-50 t/ha potasiu. La nivelul anilor ’50-’60, când obțineam 1.000-2.000 kg/ha cereale, această apreciere era valabilă. Ea nu mai corespunde în prezent când, în exploatațiile agricole care aplică tehnologii corecte, nivelul producțiilor agricole a depășit 10 t/ha la cereale păioase și 20 t/ha la porumb. De aceea, pentru o fertilizare echilibrată este necesar să se analizeze cu mare atenție gradul de participare a fiecărui element pentru a realiza un sinergism în nutriția optimă a plantelor. Diferitele culturi agricole au cerințe diferite față de potasiu, ca de altfel față de fiecare macro și microelement. Astfel, raportul NPK este: la grâu 2,5-1-2,3; la floarea-soarelui 1-1,5-8,8; la cartof 3,3-1-4,5 etc.

Se observă că plantele tehnice au cel mai mare consum de potasiu, dar, la nivelul producțiilor actuale, toate culturile au nevoie de potasiu.

Rolul potasiului în nutriția plantelor constă în:

• Potasiul este prezent în toate zonele de creștere a plantelor (meristene), participând la procesul de diviziune celulară.
• Ca ion pozitiv (K+), potasiul are rol important în menținerea echilibrului acido-bazic din celulele plantelor.
• Are rol important în procesele metabolice ale plantelor prin reglarea proceselor enzimatice (peste 50 enzime).
• În procesul de fotosinteză al plantelor, potasiul impulsionează aprovizionarea cu CO2 prin mecanismul de reglare a deschiderii stomatelor.
• Potasiul are rol important în procesul de reducere a nitraților.
• În procesul de metabolism potasiul stimulează sinteza proteinelor.
• La plantele oleaginoase, potasiul favorizează acumularea lipidelor.
• În urma procesului de fotosinteză, potasiul participă la translocarea zahărului la locul de depozitare.
• La începutul vegetației plantelor, potasiul stimulează creșterea rapidă a sistemului radicular pentru a explora un volum mai mare de sol, din care să absoarbă apa și substanțele nutritive.
• La plantele leguminoase, în procesul de simbioză, potasiul are un rol important în dezvoltarea nodozităților.
• În perioada de iarnă potasiul joacă rol de antigel prin concentrația crescută a sucului celular, asigurând o mai bună rezistență la ger a plantelor.
• În verile cu arșiță potasiul are rolul de a crește rezistența plantelor la secetă prin mecanismul de închidere și deschidere a stomatelor.
• Prezența potasiului în nutriția plantelor contribuie la îmbunătățirea sănătății plantelor și a toleranței acestora la atacul de boli și insecte dăunătoare.
• Potasiul favorizează îngroșarea pereților celulari și prin aceasta contribuie la creșterea rezistenței la căderea plantelor.
• Prezența potasiului în complexul de fertilizare cu macro și microelemente îmbunătățește preluarea azotului din îngrășămintele aplicate, contribuind la creșterea eficienței îngrășămintelor azotate.

Credem că sunt suficiente argumente ca, la întocmirea planurilor de fertilizare, să fie prezent și potasiul pentru a asigura o fertilizare echilibrată, eficientă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Agrii România continuă lansarea de produse și servicii inovative care vin în sprijinul fermierilor pentru a optimiza consumul de îngrășăminte.

Așa cum a anunțat directorul de dezvoltare, dr. Valerian Iștoc în toamna anului trecut la lansarea sortimentului de uree protejată AgriiStart N46, dar și după lansarea produsului Agrii Start Release în primăvară, Agrii România continuă să aducă inovația în curtea fermierului. De această dată, prin lansarea serviciului Rhiza Grain, un serviciu de analiză a producției din punctul de vedere al conținutului de elemente nutritive.

Rhiza Grain, un serviciu util în orice fermă

Utilizarea unor informații precise cum ar fi analiza producției, a recoltei obținute pe parcela respectivă este fundamentală pentru a sprijini deciziile luate pentru fertilizarea culturilor din sectorul arabil. Crearea planurilor de nutriție ce folosesc rezultatele analizelor boabelor recoltate devine un instrument de management al fertilizării din ce în ce mai important. Rhiza Grain este cea mai bună metodă pentru a determina dacă cerințele nutritive ale culturii anterioare au fost asigurate la un nivel corespunzător. Această informație este foarte utilă pentru crearea planurilor de fertilizare viitoare.

De ce este important să facem analize ale producției?

Rhiza Grain vă oferă:

• Determinarea exactă a consumului de elemente nutritive ale culturii (față de ceea ce știm din literatura de specialitate);
• Oportunitatea de a identifica carențele nutritive ale culturii recoltate care pot avea impact asupra productivității (Raportul N:S, nivel critic de P);
• Identificarea unor blocaje din sol ce fac ca anumite elemente nutritive să nu poată fi absorbite de către plantele de cultură;
• Informații ce pot fi integrate în planurile de fertilizare viitoare (fortificarea cu microelemente și îmbunătățirea fertilității solului prin menținerea nivelului de P și K la un nivel optim).

Ce elemente se analizează?

Rezultatele analizelor Rhiza Grain indică nivelul a 12 elemente nutritive din bob și asigură că nicio posibilă carență nu trece neobservată.

N, P, K, Ca, Mg, S, B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn

Ce informații trebuie furnizate odată cu proba de grâu sau de orz?

Pentru a obține o interpretare cât mai precisă a rezultatelor recomandăm ca, odată cu transmiterea probei, să se furnizeze următoarele informații: producția medie obținută pe parcela de pe care s-a prelevat proba, cantitatea medie de îngrășăminte pe hectar și tipul îngrășămintelor folosite, cultura, soiul/hibridul cultivat, precum și conținutul de materie organică din sol (dacă se cunoaște).

Interpretarea rezultatelor vă poate confirma dacă planul de fertilizare aplicat culturii a fost corespunzător și dacă sunt necesare anumite modificări ale planului de fertilizare pentru cultura următoare.

Pentru mai multe informații, contactați echipa de suport Rhiza.

Ioana ARTENI (0743.149.022)

Pentru a obține un randament ridicat, este foarte important ca fertilizarea din primăvară să fie planificată în consecință. Strategia corectă de fertilizare de primăvară este direct legată de etapele de creștere a plantei. Aceasta înseamnă că, grâul necesită mai mult azot în etapele de dezvoltare a elementelor productive și perioadele de creștere intensivă. Scopul fracționării cantității totale de azot aplicate în mai multe doze este acela de a asigura o aprovizionare continuă și adecvată cu azot pe tot parcursul perioadei de vegetație. În plus, în acest fel, se poate evita pierderile de azot prin levigare și scurgere de suprafață, astfel această tehnologie este justificată și din punct de vedere al protecției mediului.

Prima fertilizare cu azot din primăvară

• Prima fertilizare din primăvara este esențială pentru dezvoltarea și refacerea rapidă a culturii după perioada de iarnă
• Prima fertilizare de primăvară are o importanță deosebită pentru înfrățirea culturii
• Grâul și plantele în general preferă forma nitrică de azot
• Transformarea azotului amoniacal în forma nitrică poate dura câteva săptămâni la o temperatură a solului de 5 °C, astfel încât aceasta va asigura o aprovizionare continuă cu azot pentru plante.
• Alegerea unui produs cu o formă ușor accesibilă plantelor poate garanta dezvoltarea rapidă a culturii
• Produsul NAC 27 N conține ambele forme de azot în cantități egale ,astfel fiind produsul cel mai potrivit pentru fertilizare grâului cu azot în primăvară

A doua fertilizare cu azot în primăvară

• Cea de a doua doză de azot din primăvară se aplică de la începutul stadiului de împăiere (EC 30) până la formarea celui de al 2-lea nod (EC 32)
• Din stadiul de formare al primului nod (EC 31) și până în stadiul de frunză stindard (EC 39) cultura de grâu consumă cantități mari de azot, până la 5 kg N s.a/ha/zi, astfel la calcularea celei de a doua doze de azot din primăvară trebuie sa avem în vedere acest aspect
• Suma cantităților de azot aplicate la prima și a doua fertilizare de primăvară în general se recomandă a fi între 100 - 120 kg s.a/ha .Aceasta cantitate poate fi diferită în funcție de potențialul de producție al culturii, stadiul de aprovizionare cu elemente nutritive al solului.....

A treia doză de azot din primăvară

• Cea de a treia doză de azot din primăvară se aplică de la începutul stadiului de frunză stindard (EC 37) când frunza este vizibilă dar încă răsucită și până la apariția spicului (EC 51) atunci când avem o cultură cu potențial de producție mare, urmărim obținerea unui grâu de calitate superioară și cantitatea de azot aplicată cu fertilizările anterioare nu acoperă necesarul culturii
• În funcție de scopul urmărit fertilizarea se face la începutul sau la sfârșitul perioadei (EC 37 – EC 51)
• Dacă scopul fertilizării este ridicarea nivelului de producție pentru o cultură care are acest potențial, doza a treia se va aplica la stadiul de frunză stindard (EC 37-EC 39) a culturii de grâu
• Pentru obținerea unor indici de calitate mai buni (proteină și gluten) se recomandă aplicarea celei de a treia doze începând cu faza de burduf (EC 49) până la apariția spicului (EC 51)

Recomandare generală de fertilizare:

*În funcție de potențialul culturii și regimul hidric

Digitalizarea agriculturii este o necesitate, ea ne ajută să creștem rentabilitatea afacerii prin optimizarea și eficientizarea consumurilor și a timpului de lucru efectiv .

Încercă programul digital NutriGuide® pentru a calcula necesarul de îngrășăminte a culturilor din ferma ta!

Creează și tu un cont gratuit în programul NutriGuide® și planifică corect și rapid fertilizarea culturilor!

Pentru mai multe informații despre produse și tehnologii de cultivare accesează pagina noastră de web https://www.borealis-lat.com.

Majoritatea proviziilor noastre alimentare provin din cereale: grâu, porumb, orz și orez. Însă, aceste culturi trebuie să primească cantități substanțiale de îngrășământ pe bază de azot, de obicei sub formă de amoniac.

Acest tip de îngrășământ este folosit în mod obișnuit în agricultură, iar de la începutul secolului al XX-lea este furnizat de amoniacul produs industrial. Deși duce la creșterea producției, are un impact negativ asupra mediului.

În schimb, leguminoasele au capacitatea de a dezvolta noduli plini de bacterii pe rădăcinile lor, numiți rizobii. Aceste bacterii pot lua azotul din aer și îl pot transforma în îngrășământ pentru plante. A fost mult timp un vis al cercetătorilor din acest domeniu să adauge această capacitate de a fixa azotul la cereale pentru a reduce nevoia de îngrășământ cu amoniac.

Acum cercetătorii de la Universitatea Oxford, în colaborare cu Universitatea din Cambridge și Massachusetts Institute of Technology (MIT), sunt cu un pas mai aproape de a face cerealele să aibă propria capacitate de a avea azot prin intermediul bacteriilor de pe rădăcini.

Echipa a dezvoltat un tip de orz care poate produce o moleculă – semnal numită rizopină care reglează genele din bacteriile rizobiilor care cresc în rădăcini. Plantele care secretă rizopină pot controla de fapt fixarea azotului prin bacteriile de pe rădăcinile lor. Bacteriile fixează și eliberează azotul numai în cazul plantelor de orz și nu pe orice alte plante.

Această lucrare este o piatră de hotar incredibilă către dezvoltarea unei versiuni sintetice a simbiozei dintre plantă și bacterii, în care bacteriile fixează azotul pentru planta-gazdă dorită, dar nu și pentru plantele non-gazdă, cum ar fi buruienile. Cu acest sistem, plantele pot activa fixarea azotului pentru a obține amoniacul de care au nevoie.

Fixarea biologică a azotului este unul dintre procesele-cheie care permit practici agricole mai durabile și a făcut obiectul unor eforturi ample de cercetare de zeci de ani.

Această activitate privind dezvoltarea plantelor prin fixarea azotului din atmosferă este o parte cheie a unui efort amplu de transfer către rădăcini a nodulilor care fixează azotul la cereale. Acest lucru a fost posibil doar printr-un mare efort de colaborare care a reunit munca depusă de mai multe laboratoare de-a lungul multor ani.

Fermierii au așadar nevoie de inovare, cercetare, noi tehnologii în situația în care sunt obligați ca, pentru „bruma“ aceea de subvenție, să respecte atâtea și atâtea regulamente și directive legate de protecția mediului.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Iarna car și vara sanie… am putea spune că este un citat cu aplicabilitate și în cazul fermierilor care, la începutul acestei primăveri, se confruntă cu o situație deosebită în ceea ce privește achiziția de îngrășăminte. Unii dintre ei și le-au procurat încă din toamnă, chiar dacă prețurile începeau să crească, alții au așteptat stabilizarea lor, considerând că nu vor mai crește. Cu alte cuvinte, unii s-au pregătit din timp, alții s-ar putea să nu poată fertiliza suficient sau chiar deloc.

Nicolae Sitaru, pregătit pentru campania de primăvară

Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, domnul Nicolae Sitaru, este unul dintre cei mai performanți fermieri din Bărăgan. Este mereu atent cu privire la noutățile din piață și an de an obține producții ridicate. De curând am avut ocazia de a afla cum s-a pregătit pentru campania de primăvară și mai ales dacă scumpirea îngrășămintelor a afectat achiziția de inputuri.

„Traversăm o perioadă foarte complicată în ceea ce privește activitatea pe care o desfășurăm. Avem parte de secetă în această zonă a țării, dar la fel de importantă este și problema scumpirii inputurilor, în special a îngrășămintelor pe bază de azot, unde scumpirea a fost de 400%, iar la cele complexe s-a dublat. Pentru că avem parte de început de an secetos, cred că singura cale onorabilă de a face față este o producție mare la cereale. Consecințele scumpirii îngrășămintelor nu se vor vedea doar în producțiile din anul 2022, ci și în următorii ani. Ținând cont de prețurile din piață din acest moment, îngrășămintele sunt aproape inaccesibile. Însă trebuie să ținem cont de faptul că este posibil să existe și situații în care tu, ca fermier, să vrei să cumperi, indiferent de preț, și să nu ai de unde pentru că nu există disponibilitate. Eu pot spune că am fost inspirat deoarece la jumătatea perioadei de creștere a prețurilor am luat decizia de a achiziționa tot necesarul. Însă este clar că prețurile de producție pe un hectar vor crește. Dacă până acum costurile pentru un hectar erau de cca 1.000 – 1.100 euro, probabil că acum vor ajunge la 1.500 euro. În aceste condiții este clar că vor avea de suferit absolut toți fermierii“, a declarat Nicolae Sitaru.

Întrebat dacă fermierii vor face rabat în achiziționarea de inputuri din cauza scumpirii îngrășămintelor, președintele APPR a specificat faptul că unii dintre fermieri sunt obligați să facă acest lucru.

Arnaud Perrein va fertiliza mai puțin

Arnaud Perrein este fermier de origine franceză, fost președinte APPR, și în prezent lucrează 4.500 ha în județul Ialomiţa. Întrebat cât de pregătit este pentru campania de primăvară, acesta s-a declarat ca fiind destul de îngrijorat pe de o parte din cauza secetei și, pe de altă parte, din cauza prețurilor îngrășămintelor.

„Eu nu am gestionat deloc bine achiziția de îngrășăminte. Am tot considerat anul trecut că prețul era prea mare și nu am cumpărat pentru că m-am gândit că nu avea cum să crească și mai mult. Dar prețul a tot crescut. Între timp, am făcut câteva achiziții, dar nu foarte mult, de aceea mai avem de cumpărat din cantitatea necesară de azot aproximativ o treime. Regret că nu am avut viziune și nu am cumpărat atunci când prețurile erau mai mici, practic nu am anticipat această problemă“, a declarat agricultorul.

Întrebat cât de mult îl afectează din punct de vedere financiar decizia de a nu achiziționa în toamnă îngrășămintele necesare acestui an agricol, Arnaud Perrein a declarat că încă nu și-a făcut socotelile pentru a ști suma, dar știe sigur că va face și experimente în fermă pentru că, cel mai probabil, nu va fertiliza așa cum o făcea în alți ani.

„Nu mi-am făcut socotelile pentru că avem și îngrășăminte mai ieftine, dar și îngrășăminte mai scumpe. Deci mai avem de cumpărat azot, sper să avem de unde pentru că în acest moment problema nu mai este cu cât aș putea cumpăra azotul, ci dacă am de unde. Pentru că, dacă Rusia care asigura cca 25% din cantitatea de azot în Europa nu mai este pe piață, atunci vom avea o mare problemă pentru că e posibil să nu găsim de unde să cumpărăm. În aceste condiții cred că vom reduce suprafața de azot pe care o vom aplica, deci vom face experimente și poate acesta este un lucru bun. Am luat decizia de a mări și suprafața destinată culturii de soia și nu cred că este neapărat o idee bună pentru că, dacă o bună parte dintre producătorii agricoli vor face același lucru, vom avea o supraproducție și vom vinde la jumătate de preț. Am făcut totuși acest lucru pentru că trebuia să măresc suprafețele fie de soia, fie porumb și, pentru că porumbul este mare consumator de azot, am decis să mergem pe soia, unde nu aplicăm deloc. Însă nu mai dăm deloc azot la floarea-soarelui; să sperăm că acest lucru nu ne va afecta foarte mult. Vom avea câteva parcele unde vom aplica, să putem face comparații. Este clar că azotul nu va mai avea prețul pe care l-a avut și trebuie să vedem ce echilibru găsim“, a declarat Arnaud Perrein.

Fermierul și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la situația actuală din Ucraina și Rusia despre care consideră că va afecta piața agricolă și va crea dezechilibre, motiv pentru care fermierii nici măcar nu mai știu să acționeze în acest moment sau cum să păstreze banii: în euro, în lei, în producții agricole de porumb, în grâu sau să achiziționeze utilaje.

Larissa DINU

Îngrășămintele sunt indispensabile pentru obținerea unor producții ridicate.

Prețurile îngrășămintelor au atins cote nemaivăzute, de aceea planificarea corectă a fertilizării pentru obținerea unor randamente maxime este prioritară.

Cum putem planifica corect lucrarea de fertilizare?

Calcularea necesarului de îngrășăminte complexe denumite în mod uzual NPK si a diferitelor tipuri de N pentru fiecare cultură și parcelă în parte pot fi planificate manual utilizând formule de calcul complexe și o multitudine de informații ceea ce necesită un anumit nivel de pregătire și timp. Trebuie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi particularitățile solului, consumul specific al plantelor, tipul de îngrășăminte folosit, etapa de dezvoltare a plantelor etc. În plus, momentele optime de aplicare sunt importante, pe de o parte, trebuie respectată legislația, pe de alta parte eficiența îngrășămintelor aplicate depinde de capacitatea plantelor de a prelua substanțe nutritive. Este oare posibil să luăm în considerare atât de mulți factori la planificarea fertilizării?

Instrumentele și programele digitale de planificare a fertilizării pot face acest lucru

Programele de planificare a fertilizării au parametri setați pentru un număr mare de culturi sunt ușor de utilizat și accesibile tuturor fermierilor. O multitudine de informații agronomice recunoscute la nivel mondial sunt încorporate în algoritmi de calcul și sunt ajustate specificului zonei. După introducerea informațiilor necesare, cum ar fi producția preconizată, cultura anterioară, fertilizarea organică și minerală deja efectuată și caracteristicile solului, calculul se poate face în câteva secunde și rezultatul va fi afișat într-un mod clar. Fertilizarea și nutriția plantelor – mai ales pentru acoperirea și echilibrarea necesarului de NPK - nu se limitează doar la un an de producție. Cum echilibrăm fertilizarea în rotația culturilor?

Un program digital de calcul pentru aproximativ 100 de culturi

Planificarea aplicării îngrășămintelor complexe NPK trebuie făcută pe termen lung, deoarece elementele nutritive precum potasiul și fosforul rămân disponibile în sol pentru culturile următoare. Prin urmare, programele digitale de planificare trebuie să fie capabile să optimizeze calculul necesarului de elemente nutritive pentru  o rotație a culturilor pe mai mulți ani. Echipa de experți agronomi din cadrul Borealis L.A.T a dezvoltat programul de planificare a fertilizării NutriGuide®. Aceasta este un program digital disponibil pe internet în mod gratuit , care poate gestiona cu ușurința planificarea fertilizării culturilor din ferma. De la fertilizarea cu complexe NPK pana la fertilizarea simplă cu N, NutriGuide® calculează necesarul de elemente nutritive pe baza consumului specific al plantelor, alege cel mai potrivit produs Borealis L.A.T și oferă o listă a produselor recomandate pentru ca utilizatorul să poată comanda ușor și rapid necesarul de îngrășăminte.

Mai multe parcele – același program digital

Introducerea manuală a unui număr mare de parcele în programul de  planificare necesită destul de mult timp.  Echipa de dezvoltare din cadrul Borealis L.A.T a creat programul NutriGuide® în așa fel încât importul tuturor parcelelor din ferma este posibil cu un simplu click. Datele provenite dintr-un fișier accesibil tuturor fermierilor în contul APIA poate fi importat ușor, iar planul de fertilizare pentru diferite culturi și parcele, poate fi realizat în câteva minute și pentru o întreaga rotație a culturilor.

Anul agricol 2020 ne-a demonstrat încă o dată că agricultura ne provoacă în fiecare an. Este necesară o schimbare de abordare pentru a găsi varianta de fertilizare potrivită pentru ferma dumneavoastră. Nutriția plantelor, ca știință, ne arată că multe lucruri s-au schimbat și acele X kilograme de azot necesare pentru obținerea a 1.000 kg de producție nu sunt corecte, fiind ușor de argumentat cu dovezi.

Noua generație de fertilizanți / îngrășăminte a arătat că agricultura curată, prietenoasă cu mediul înconjurător este în sinergie cu agricultura profitabilă.

Microgranulatele încă sunt considerate un lux, dar acestea au devenit o necesitate în actualele condiții pedoclimatice deoarece startul unei culturi este extrem de important pentru manifestarea unui potențial ridicat de producție.

Microgranulatele – o soluție pentru a pregăti plantele să producă mai mult în 2021

Aplicarea localizată, odată cu semănatul, a unui îngrășământ de sol starter contribuie semnificativ la o absorbție mai bună a substanțelor nutritive de către plante în primele faze de vegetație. Acest lucru este benefic pentru plantele tinere, care încă au rădăcinile mici și, implicit, o suprafață mai mică de absorbție.

Îngrășămintele starter sunt utilizate pentru a accelera creșterea plantelor în primele faze de vegetație.

Avantajele utilizării îngrășămintelor starter

Principalul avantaj al îngrășămintelor starter îl reprezintă faptul că plantele pot fi ajutate să răsară mai repede și în mod uniform, ceea ce reprezintă primul pas spre o cultură reușită.

Dezvoltarea mai bună a aparatului radicular permite realizarea unor sporuri mai mari de producție. Cele mai importante funcții pe care le are rădăcina sunt: fixarea plantei de sol și absorbția elementelor nutritive și a apei din sol. Cu cât rădăcinile sunt mai bine dezvoltate, cu atât plantele depășesc mai ușor perioadele de secetă.

Compania Naturevo vă pune la dispoziție două produse microgranulate care au confirmat că utilizarea lor influențează pozitiv producția/randamentul la culturi: Best Starter Maximum C+ și Easy Start.

Best Starter Maximum C+

Este un îngrășământ starter cu o formulare inovatoare, microgranulată. Conține ingrediente de cea mai bună calitate, iar datorită compoziției sale garantează absorbția substanțelor nutritive în timpul perioadei de germinație și de răsărire a plantelor. Acest îngrășământ poate fi utilizat pentru toate tipurile de culturi. Datorită prezenței unei matrici organice, pe bază de humofolați, dezvoltarea sistemului radicular este accelerată, iar absorbția nutrienților din sol se face mai bine. Asigură raționalizarea dozelor de îngrășăminte folosite la culturi, reducând până la minimum pierderile de azot prin levigare și retrogradarea fosforului. Nivelul de utilizare a fosforului se apropie de 100% atunci când îngrășământul este aplicat localizat, în imediata apropiere a plantelor. Microelementele prezente în Best Starter Maximum C+, precum borul, manganul și zincul, favorizează dezvoltarea culturilor și absorbția nutrienților chiar și în condiții climatice critice.

Humofolații, în calitate de compuși aflați în componența fertilizantului, fac din produsul BEST STARTER MAXIMUM C+ un produs premium cu numeroase efecte pozitive asupra plantelor, astfel:

• Stimulează activitatea metabolică, mărind procentul de germinare a semințelor.
• Mărește capacitatea de absorbție a rădăcinilor, ceea ce duce la creșteri semnificative de producție.
• Îmbunătățește absorbția nutrienților pe parcursul dezvoltării plantei.
• Îmbunătățește culoarea, gustul, uniformitatea, rezistența la transport și durata de păstrare a legumelor și fructelor.
• Îmbunătățește rezistența la secetă și boli a plantelor.

Easy Start

Este un îngrășământ starter cu o formulare microgranulată. Conține ingrediente de cea mai bună calitate, iar datorită compoziției sale garantează absorbția substanțelor nutritive în timpul perioadei de germinație și de răsărire a plantelor. Acest îngrășământ poate fi utilizat pentru diferite tipuri de culturi.

Easy Start asigură raționalizarea dozelor de îngrășăminte folosite la culturi, reducând până la minimum pierderile de azot prin levigare și retrogradarea fosforului. Nivelul de utilizare a fosforului se apropie de 100% atunci când îngrășământul este aplicat localizat, în imediata apropiere a plantelor. Microelementele prezente în Easy Start precum borul, manganul și zincul favorizează dezvoltarea culturilor și absorbția nutrienților chiar și în condiții climatice critice.

Cum se aplică îngrășămintele Best Starter Maximum C+ și Easy Start

În cazul culturilor de cereale, îngrășămintele se pot aplică cu aplicatorul pentru microgranulate, pe rânduri dese. Pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă, rapiță și legume se folosește aplicatorul pentru microgranulate pe rânduri rare, însă dozajul diferă în funcție de cultură. Ținând cont de toate avantajele pe care le oferă aceste îngrășăminte, Naturevo recomandă utilizarea produselor Best Starter Maximum C+ și Easy Start pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, soia, leguminoase, rapită și legume (câmp, seră, solarii).

Microgranulatele pot fi utilizate pe orice tip de sol, sunt ușor de transportat și depozitat și oferă rezultate vizibile încă din primele stadii de vegetație ale plantelor.

De asemenea, îngrășămintele starter dau rezultate excepționale la înființarea plantațiilor perene (vie-pomi) dacă sunt aplicate la plantare.

Toată agricultura României se află într-o situație fără precedent. În primul rând, ne confruntăm cu virusul SARS COV-2, problemă generală la nivel mondial, iar în al doilea rând, o mare parte dintre fermierii români s-au confruntat cu o secetă nemaiîntâlnită din 1946-1947.

Fermierii sunt obișnuiți cu provocări agresive, dar responsabilitatea noastră, a tuturor, este să ne îndreptăm atenția către o agricultură adaptată acestor condiții, care sunt din ce în ce mai dificile. Ne aflăm în plină campanie de semănat cerealele păioase și acum este momentul să abordăm o altă strategie pentru o siguranță mai mare a recoltelor din 2021. Prin utilizarea tehnologiilor clasice, o mare parte din fermieri au înțeles că acestea nu se adaptează actualelor schimbări climatice și, astfel, nivelul producțiilor este scăzut.

La începutul unui nou an agricol este momentul să alegem inteligent fertilizarea adecvată. O hrană echilibrată pentru plante este similară cu nutriția omului. Atunci când ne hrănim corespunzător și echilibrat, organismul uman, dar și plantele, beneficiază de o stare excelentă. Nutriția echilibrată se realizează în concordanță cu necesarul plantelor. Surplusul de fertilizanți înseamnă ineficiență economică.

Selecția de fertilizanți pentru următorul an agricol este necesitate. Naturevo recomandă reorientarea de la îngrășămintele clasice din cauza pierderilor ridicate de substanțe active. Îngrășămintele cu eliberare controlată reprezintă soluția modernă și are la bază ani întregi de cercetare. Acestea sunt adaptate condițiilor actuale de mediu și de producție cu care se confruntă fermierii.

Experiența confirmă că îngrășămintele inteligente rămân cea mai bună variantă de fertilizare.

Îngrășămintele clasice sunt expuse la pierderea azotului prin volatilizare sau levigare și blocarea celorlalți nutrienți. În România, alternanța temperaturilor foarte ridicate cu cele scăzute și perioadele scurte cu precipitații abundente au loc din ce în ce mai des și neprevăzut, ducând la pierderea azotului prin levigare sau evaporare și blocarea altor nutrienți.

Produsele Naturevo cu inhibitor de nitrificare DMPP (NOVATEC CLASSIC) au procesul de nitrificare încetinit (transformarea din NH4 în NO3 are loc in câteva săptămâni), iar azotul nitric eliberat mai lent. Ca urmare, disponibilitatea azotului este adaptată suplimentar la cerințele plantelor, eficiența azotului și a celorlalte elemente nutritive din compoziția îngrășămintelor este crescută. Pentru fertilizarea din primăvară menținem aceeași linie a unei fertilizări inteligente și venim în întâmpinarea fermierilor cu uree ce conține inhibitori de urează – Nexur, NEXUR S, AirTek și inhibitori de nitrificare din gama NG.

Produsele cu inhibitori de nitrificare și de urează depășesc performanța îngrășămintelor clasice, chiar cu doze mai reduse la hectar.

Inhibitorii din îngrășămintele pe care Naturevo le are în portofoliu, cum ar fi DMPP, NBPT, NPPT, NGuard, au fost de mult cunoscuți pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă și cantitățile de nitrați/nitriți în sol.

Plantele au nevoie ca fenofazele să se desfășoare mult mai repede pentru a trece de multiplele perioade critice. În afară de soluția de stimulare a semințelor odată cu tratamentul clasic, avem la îndemână un instrument cu valori multiple: Basfoliar Triple Flo – un fertilizant cu Zn – 33%, Mn – 22% si Cu – 9%.

Culturile de rapiță au nevoie de o fertilizare cu bor în toamnă pentru a se evita crăparea tulpinilor și instalarea unor boli foarte periculoase precum Phoma, Verticillium, Botrytis etc. Borul mărește rezistența plantelor la ger cu 2-3°C. Nu toate tipurile de bor sunt la fel de ușor asimilabile pentru plante. Produsele cu bor care au în compoziție polioli sunt cele care fac diferența. Poliolii reprezintă un complex de substanțe organice obținute din sfecla de zahăr cu efecte stimulatoare pentru toate procesele fiziologice din plante și de transfer accelerat al borului în plante; Polyactiv B este un produs care a făcut diferența în cultura de rapiță, de cereale, aplicat atât în toamnă, cât și în primăvară. Astfel, oferta de produse Naturevo pentru fermierii care vor să aplice tehnologii performante este diversificată și adaptată unei agriculturi performante.

Nu este ușor să renunțăm la obiceiurile vechi și să aplicăm ceva modern, dar când o facem culturilor vor răsplăti prin producții ridicate și profitabile.

Echipa Naturevo vă ajută să faceți lucrurile diferit!

Ing. Mihaela RADU, director marketing Naturevo

www.naturevo.ro

Știți care sunt factorii care influențează rezistența la iernare a plantelor de rapiță?

Rapița este o plantă sensibilă la fertilizare, având un consum ridicat de elemente nutritive încă din primele faze de vegetație.

Borul are rol esențial în formarea pereților și a membranelor celulare, iar prin aplicarea acestuia încă din toamnă, se îmbunătățește rezistența plantelor de rapiță la iernare. Borul reprezintă „vitamina B“ a plantelor de rapiță, care prezintă un necesar de 10 ori mai mare de bor decât cerealele.

Cum crește manganul rezistența la iernare a plantelor de rapiță?

Simplu: datorită rolului său în fotosinteză și în sinteza ligninei. Țesuturile care conțin cantități mai mari de lignină sunt mai puțin afectate de îngheț. Rădăcina rapiței este pivotantă, slab ramificată, iar aplicarea în toamnă a microelementului mangan ajută la creșterea și dezvoltarea rădăcinii principale, precum și la formarea rădăcinilor laterale.

Recomandări de fertilizare:

Tratarea semințelor

• Grija față de semințele de rapiță este esențială pentru un start viguros în vegetație. Plantulele sunt foarte sensibile în primele șase săptămâni după răsărire și pot fi ajutate prin tratarea cu 2-3 l de Lebosol®-Total Care/tona de material semincer.
• Lebosol®-Total Care intensifică îmbunătățirea absorbției elementelor nutritive deficitare din primele faze de dezvoltare.
• Lebosol®-Total Care este un produs special formulat ce oferă aderență maximă la sămânță și poate fi amestecat cu alte produse de protecție la sămânță (insecto-fungicid).
• Prin utilizarea Lebosol®-Total Care la tratamentul seminței, se previn eventualele probleme provocate plantelor la temperaturile scăzute de la nivelul solului, de efectul de băltire sau secetă, de un pH nefavorabil, de pregătirea defectuoasă a terenului ș.a.m.d.
• În faza de 3-6 frunze formate (BBCH 13-16)
• Începând de la 3-4 frunze, se pot administra produse de nutriție pe bază de bor, mangan și aminoacizi de calitate, cu rol în dezvoltarea sistemului radicular și a coletului și în îmbunătățirea rezistenței la îngheț a plantelor de rapiță. În acest sens, recomandăm aplicarea combinată a 1,5-2 l/ha Lebosol®-Bor + 1-2 l/ha Aminosol®.
• Lebosol®-Mangan GOLD SC este un produs foarte concentrat, iar recomandarea noastră este aplicarea în funcție de necesarul plantei, între 0,5-1 l/ha.
• Pentru completarea macroelementelor NPK, recomandăm aplicarea produsului Lebosol®-Nutriplant 1603 (azot, fosfor, potasiu + microelemente) în doză de 3-5 l/ha, începând cu faza de 4-6 frunze.
• Odată aplicate pe frunze, elementele din compoziția Lebosol®-Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC (bor, mangan, molibden, calciu și sulf) participă la majoritatea proceselor fiziologice din plantă și asigură dezvoltarea normală a acestora. Aplicat în faza de 4-6 frunze, în doză de 1-3 l/ha, Lebosol®-Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC conferă plantelor o rezistență crescută la îngheț.
• Întrucât conținutul mare de nitraţi din celule reduce toleranța la temperaturile scăzute, produsul monocomponent Lebosol®-Molibden, aplicat în doză de 0,25 l/ha, ajută plantele în dezvoltarea coletului și să-și metabolizeze mai bine azotul nitric acumulat în exces.

Noi suntem partenerul dumneavoastră de încredere în nutriția inovativă a plantelor!

Echipa Lebosol® România

Începând cu anul 2019, compania Ecofol propune fermierilor din România tehnologii superioare special create pentru protejarea granulelor de fosfor și azot împotriva pierderilor prin blocare, volatilizare și levigare ducând la utilizarea unei cantități mai mici de îngrășăminte și implicit la mai mulți bani în buzunarele fermierilor.

PhosActive® reprezintă noua generație de îngrășăminte pentru o nutriție eficientă, care PROTEJEAZĂ FOSFORUL ÎMPOTRIVA BLOCĂRII.

Fosforul este elementul cel mai dificil de absorbit de către plante. S-a constatat științific că elementele metalice: fier, aluminiu, calciu, mangan și zinc blochează fosforul.

Soluția este... tehnologia PhosActive®. Previne blocarea fosforului în compuși care nu sunt accesibili plantelor creând o zonă de protecție completă pentru granulele de îngrășământ cu fosfor.

PhosActive® asigură îmbunătățirea dezvoltării sistemului radicular. Cuprinde produse de tipul NP sau NPK ce garantează mai mult fosfor disponibil. O nutriție îmbunătățită cu fosfor garantează producții mai mari!

RECOMANDAREA ECOFOL! Aplicarea de îngrășăminte complexe cu formulă specială care asigură un start bun culturii. Fosforul este protejat împotriva blocării în sol prin tehnologia PhosActive® care îmbunătățește absorbția fosforului de către cultură în etapele esențiale de dezvoltare. Portofoliul Ecofol cuprinde următoarele produse: DURASOL NPK 10-20-10 PhosActive® (10-20-10+15SO3+ PhosActive®), DURASOL NPK 14-20-6 PhosActive® (14-20-6+17SO3+PhosActive®), DURASOL NPS 14-25 PhosActive® (14-25-0+29SO3+2MgO+PhosActive®), DURASOL NP 20-20 PhosActive® (20-20-0+32SO3+PhosActive®).

Urea NCode® reprezintă noua generație de uree cu PROTECȚIE ÎMPOTRIVA VOLATILIZĂRII.

Pierderea azotului prin volatilizare reprezintă o problemă pentru fermieri, iar eliberarea amoniacului contribuie la poluarea masivă a mediului înconjurător.

Soluția a fost identificată! Rentabilă pentru agricultură și prietenoasă cu mediul înconjurător: tratarea granulelor de uree cu inhibitor de urează.

NCode® reduce volatilizarea formei amoniacale, asigurând mai mult azot disponibil pentru plante, așadar o nutriție mai eficientă și fiind foarte prietenos cu mediul înconjurător. Asigură cantitatea necesară de azot folosind doze reduse la hectar, salvează timpul și munca depuse în timpul fertilizării și ermite extinderea perioadei de aplicare făcând posibilă fertilizarea la temperaturi mai ridicate și oferind fermierilor flexibilitate în utilizare.

RECOMANDAREA ECOFOL! Tehnologia NCode® din produsul DURASOL UREA NCode® include cel mai eficient inhibitor NBPT care oferă protecție avansată împotriva volatilizării azotului amoniacal.

ENPro® este cea mai nouă tehnologie de protecție a azotului FĂRĂ PIERDERI PRIN LEVIGARE și FĂRĂ EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ.

Azotul reprezintă unul dintre cei mai importanți nutrienți pentru plante. El este considerat motorul dezvoltării dar s-a dovedit că, în medie, este absorbit doar jumătate din azotul aplicat plantelor.

Există o soluție pentru a reduce această pierdere semnificativă! Rentabilă pentru agricultură și prietenoasă cu mediul înconjurător: tratarea fertilizanților pe bază de azot cu inhibitori de nitrificare.

ENPro® reduce semnificativ pierderile prin levigare, garantând mai mult azot disponibil pentru plante și producții mai bune din punct de vedere cantitativ și calitativ. Reduce semnificativ și pierderile de azot prin denitrificare dar și apariția gazelor cu efect de seră, unii dintre cei mai nocivi poluanți ai atmosferei. Permite fermierilor să gestioneze mai eficient calendarul de fertilizare deoarece oferă independență crescută față de condițiile meteorologice.

RECOMANDAREA ECOFOL! Produsul DURASOL ASN+Mg ENPro® (24-0-0+25SO3+6MgO+DMPP) este un îngrășământ NS (sulfat de amoniu) foarte eficient, cu protecție pentru magneziu și azot, prin tehnologia ENPro®. Produsul oferă o rată ridicată de absorbție a azotatului de amoniu și a nitraților de către cultură, cu efect de eliberare lentă de până la 90 de zile de la aplicare.

În Germania, de la 1 februarie 2020, utilizarea ureei standard este interzisă. Ureea poate fi aplicată ca îngrășământ de bază numai dacă este tratată cu inhibitor de urează (Bundesgesetzblatt Teil I Nr. 32). În Franța, începând din sezonul 2019-2020, au fost introduse recomandări privind utilizarea îngrășămintelor cu inhibitori (NBPT, DMPP, DCD). Este doar o chestiune de timp până la interzicerea utilizării ureei fără inhibitori și în celelalte țări ale U.E.!

Viitorul agriculturii constă în eficientizare prin fertilizare fără pierderi. Ecofol lucrează intens pentru acest viitor! Contactați acum reprezentanții Ecofol pentru mai multe informații și soluții personalizate.

Ecofol – Time for Succes!

Echipa Ecofol România

Aplicarea îngrășămintelor necesită un grad de profesionalism deoarece sunt destul de scumpe și trebuie să își dovedească eficiența prin nivelul și calitatea recoltelor. De aceea este indicat ca la 5-6 ani să se realizeze cartarea agrochimică.

La stabilirea dozelor de îngrășământ se va ține seama de caracteristicile solului și de plantele cultivate.

Se au așadar în vedere:

• fertilitatea naturală, respectiv conținutul în NPK și microelemente;
• reacția solului exprimată în valori Ph;
• textura solului.

În funcție de plantele cultivate se urmăresc:

• specia de plante, soiul (hibridul) cultivat;
• consumul specific al plantelor respective;
• regimul de cultură, irigat, neirigat, aportul freatic;
• aportul propriu al plantei respective (dacă este leguminoasă);
• fertilizarea plantei premergătoare;
• cantitatea de precipitații în anul anterior și în sezonul rece;
• starea de vegetație, densitatea plantelor.

• În condiții obișnuite, când IN = 1 se asigură 30-40 kg/ha azot
• În condiții obișnuite, când IN = 2 se asigură 40-45 kg/ha azot
• În condiții obișnuite, când IN = 3 se asigură 50-55 kg/ha azot
• În condiții obișnuite, când IN = 4 se asigură 60-70 kg/ha azot

Pentru a calcula conținutul în fosfor și potasiu se are în vedere că:

• 1 mg P2O5/100 g sol echivalează cu 7 kg/ha P2O5
• 1 mg K2O/100g sol echivalează cu 13 kg/ha K2O

O unitate indice azot (IN) poate produce:

• 20-30 kg N/ha în anii secetoși;
• 50-60 kg N/ha în anii cu precipitații medii;
• 80-100 N/ha în anii ploioși.

În funcție de conținutul în apă al solului:

• se stabilește doza de azot (se adaugă 3 kg N pentru fiecare 10 mm în plus, se scad 5 kg N pentru fiecare 10 mm în minus);
• se corectează doza de azot când umiditatea a ajuns la 60 cm (se aplică 50% din doză)
• când umiditatea a ajuns la 90 cm se aplică 75% din doză;
• când umiditatea a ajuns la 120 cm se aplică 100% din doză.

Se mai are în vedere cantitatea de azot realizată de către microorganismele libere (10-30 kg/ha) și simbiotice (60-300 kg/ha).

Valorificarea azotului de amoniu în funcție de textura solului este de 30-35% în sol ușor, 40-45% în sol mijlociu și de 40-50% în sol greu.

Fertilizarea foliară crește coeficientul de valorificare la N cu 6-18%.

În funcție de asolament, 1 kg N asigură 3,7 kg grâu în noua cultură, 7,7 kg de grâu în rotație de doi ani și 13,5 kg de grâu în rotație de patru ani.

Noile tehnologii de fabricare a îngrășămintelor cu azot reduc dozele.

Tehnologia N.Pro cu inhibitorul AMPP încetinește activitatea bacteriei Nitrosomonas și se eliberează N în 70 de zile în loc de 10 zile.

Tehnologia N. Code uree cu inhibitorul NBPT împotriva volatilizării. Ureea la peste 15 grade Celsius se descompune în CO2 și NH3 care se volatilizează, pierderile ajungând la 30-40%.

Referindu-ne la factorii care reduc eficiența îngrășămintelor, aceștia sunt:

• soiurile, hibrizii necorespunzători pot reduce eficiența cu 20-40%;
• întârzierea semănatului poate reduce eficiența cu 20-40%;
• semănatul în condiții necorespunzătoare poate reduce eficiența cu 5-20%;
• densitatea redusă a plantelor poate reduce eficiența cu 10-25%;
• atacul bolilor și dăunătorilor, buruienile pot reduce eficiența cu 20-80%;
• aplicarea neechilibrată a îngrășămintelor poate reduce eficiența cu 20-55%;
• aplicarea neuniformă a îngrășămintelor poate reduce eficiența cu 5-15%.

Toate acestea trebuie avute în vedere de fermieri atunci când întocmesc planurile de fertilizare a culturilor agricole.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU

O afacere cu plante medicinale este la îndemâna oricui, iar condițiile pedoclimaterice din țara noastră favorizează cultivarea plantelor medicinale și aromatice. Acestea pot fi plantate cu ușurință deoarece nu necesită îngrijirea și munca pe care le implică alte soiuri de plante. Marele avantaj al cultivării plantelor medicinale este că au un randament foarte ridicat, iar aceasta înseamnă profit rapid. Pentru a începe această afacere este nevoie de cel puțin un hectar de teren care trebuie pregătit conform cerințelor specifice fiecarei culturi în parte. Cu o investiție minimă de 800-1.000 euro, afacerea poate fi demarată oricând.

Rotația culturilor și asolamentul

Rotaţia reprezintă succesiunea de cultivare a plantelor în timp, pe aceeaşi solă/suprafaţă de teren, indicând prin numere ordinea în care se cultivă. Durata rotaţiei poate fi de 2-6 ani. Asolamentul reprezintă una dintre cele mai importante măsuri agrofitotehnice pentru creșterea producţiei.

În cadrul fermei poate exista un asolament special numai de plante medicinale şi aromatice sau un asolament mixt care să cuprindă, pe lângă aceste specii, şi plante din cultura mare: cereale, leguminoase pentru boabe sau alte plante. Culturile agricole sunt alese în funcţie de anumite criterii care urmăresc condiţiile din zonă, tipul de sol, clima. Alte criterii se referă la cerinţele plantelor medicinale și la disponibilul de forţă de muncă din zonă. De asemenea, se va ţine cont de existenţa unor dotări pentru condiţionarea recoltei sau a unor echipamente pentru distilarea uleiurilor volatile, precum şi a unor spaţii sau instalaţii pentru uscare, dar şi de bolile şi dăunătorii specifici fiecărei culturi în parte. Una dintre dificultăţile cu care se confruntă ferma de plante medicinale o constituie necesarul mare de forţă de muncă. Este de dorit să existe un sistem de maşini agricole adecvat și să se cultive plante care au o tehnologie mecanizată integral, ca de exemplu coriandru, muştar, chimen, anason sau fenicul.

Fertilizarea

Fertilitatea solului trebuie să fie menţinută şi ameliorată printr-un sistem de măsuri care să favorizeze activitatea biologică maximă a solului, precum şi conservarea resurselor acestuia. Astfel, fertilitatea şi sănătatea solului sunt menţinute prin practici biologice precum: rotaţia culturilor, lucrări manuale, prăşit, compostare şi mulcire. Prin folosirea îngrăşămintelor organice se măreşte şi se menţine procentul de materie organică a solului.

Sporirea fertilității solului se poate realiza prin: cultivarea de plante leguminoase care fixează azotul atmosferic şi lasă terenul curat de buruieni, plante care pot constitui îngrăşăminte verzi sau alte plante cu înrădăcinare adâncă. Se pot crea astfel condiţii optime pentru nutriţia plantelor prin punerea la dispoziţia acestora a unor substaţe utilizate direct (azotul) sau de către microorganismele prezente în sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organică şi au efecte pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.

Însă în agricultură baza fertilizării o constituie îngrăşămintele organice naturale. Astfel, gunoiul de grajd este considerat un îngrăşământ complex şi poate fi constituit din amestec de bălegar şi materii vegetale. Acesta conţine azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/gunoi) şi calciu (5 kg/t gunoi).

Lucrările solului

Pe terenurile în pantă lucrările se vor efectua de-a curmezişul pantei pentru a nu apărea erodarea odată cu apa a stratului fertil de sol. De asemenea, resturile vegetale, trebuie mărunţite foarte bine înainte de arătură cu o grapă cu discuri, pentru a nu îngreuna efectuarea arăturii şi a celorlate lucrări.

Lucrările solului trebuie să fie efectuate pe cât posibil în intervalul de umiditate optim, pentru a avea un minim de consumuri energetice. În funcţie de specia cultivată, se execută mai multe lucrări ale solului. Acestea trebuie să cuprindă obligatoriu un dezmiriştit, imediat după recoltarea plantei premergătoare, executat cu grapa cu discuri, pentru mărunţirea resturilor vegetale şi a buruienilor. Arătura este una dintre cele mai importante lucrări ale solului și se efectuează de obicei la 15-20 cm adâncime, iar pentru unele specii trebuie executată mai adânc la 20-30 cm. Arătura de bază se efectuează vara/ toamna, este obligatorie, iar cele din timpul anului, necesare pentru infiinţarea unor culturi succesive, pot fi înlocuite cu trecerea cu cultivatorul sau cu plugul fără cormană pentru a mobiliza solul pe o adâncime de 18-22 cm.

Atunci când solul este prea uscat după recoltarea plantei premergătoare, în toamnă, se poate înlocui arătura cu lucrări cu grapa cu discuri grea. Întreţinerea arăturii şi nivelarea terenului se pot executa imediat după arătură sau primăvara, concomitent cu pregătirea patului germinativ.

Pregătirea patului germinativ

Pregătirea patului germinativ se realizează chiar înainte de semănat, pentru a nu crea condiţii de pierdere a apei din sol. Această lucrare se poate face cu un combinator pentru mărunţirea terenului foarte bine, mai ales pentru speciile care au seminţe foarte mici (muştar alb, măghiran, salvie), precum şi cu o grapă cu discuri în agregat cu o grapă cu colţi reglabili. În practica curentă este recomandat combinatorul.

Tăvălugitul se poate executa atunci când terenul este prea afânat, înainte de semănat sau atunci când seminţele speciei cultivate sunt prea mici şi trebuie să se creeze condiţii optime de umiditate pentru germinaţie.

Sămânţa şi semănatul

Materialul de înmulţire trebuie să vină din culturi semincere. Răsadurile să nu provină din organisme modificate genetic sau orice produse derivate din astfel de organisme. Seminţele sau materialul săditor trebuie să corespundă unor standarde sub aspectul germinaţiei, purităţii, componenţei botanice, stării sanitare. De asemenea, materialul trebuie să provină din recolta anului precedent deoarece se pierde foarte repede facultatea germinativă.

Material realizat cu ajutorul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice

Ruxandra HĂBEANU

Fertilizarea optimă a culturii de rapiță este esențială pentru realizarea cerințelor cantitative și calitative de producție, fapt care conduce la obținerea unui randament economic maxim. Excesul de azot poate reduce greutatea specifică a boabelor, implicit MH, și poate întârzia maturarea, ceea ce face dificil recoltatul din cauza tulpinilor verzi încă prezente pe teren. În plus, sensibilizează plantele la boli precum putregaiul alb, putregaiul cenușiu, alternarioza, făinare etc., dar și la dăunători: afide, pureci, viespi etc. De asemenea, excesul de azot blochează și asimilația altor macro și microelemente din cauza antagonismelor cu acestea, în special K, B, Cu, Mg, Ca. Aceste antagonisme pot cauza dezechilibre majore de nutriție și apariția unor boli fiziologice (necroze, putregaiuri etc.), cu consecințe deosebit de grave asupra cantității producției de rapiță.

Un bun management al nutriției face, în schimb, mult bine mediului înconjurător. Excesul de azot este nociv deoarece prin nitrificare se accelerează spălarea acestuia în adâncime, în apele subterane, sub formă de nitriți și nitrați sau, dimpotrivă, prin denitrificare sunt sporite emisiile de amoniac și protoxid de azot în atmosferă - gaze cu efect de seră. Așadar, o fertilizare corectă și echilibrată reprezintă și un mijloc eficient și practic de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Scopul nostru este optimizarea managementului nutriției în culturile agricole. Acest lucru înseamnă armonizarea dozelor de îngrășăminte aduse culturilor prin fertilizare cu cererea acestora și corelarea cu fenofazele de dezvoltare a culturii. Cantitatea de nutrienți cerută de cultură este determinată de fenofaza de creștere a culturilor, dar și de condițiile externe.

Aprovizionarea cu elemente nutritive este influențată de tehnologiile curente de cultivare: managementul culturii, lucrările solului, fertilizarea, cultura premergătoare (grâu, orz, porumb etc.), varietatea cultivată (hibridul, soiul etc.), data semănatului și, mai ales, de condițiile pedoclimatice (solul, microclimatul, cantitatea de apă liberă din sol etc.).

Aprovizionarea cu azot pentru cultura rapiței provine în cea mai mare parte de la îngrășămintele chimice aplicate, dar și din mineralizarea resturilor culturii anterioare. Mineralizarea este procesul de eliberare a azotului în sol de către microorganismele existente in situ (nitrosomonas, nitrobacter etc.).

Optimizarea dozei de azot din îngrășământ aplicat la o cultură de rapiță variază în funcție de zona de cultură și sol, de cererea de azot a culturilor precedente, dar și de regimul pluviometric. Azotul organic nu este ușor disponibil pentru cultura de rapiță. Numai o parte din azotul organic este transformat în forme disponibile de azot prin mineralizare, însă cea mai mare parte se volatilizează sub formă de amoniac în atmosferă.

Așadar, sursa principală de nutrienți este îngrășământul chimic aplicat culturii. Alegerea tipului de îngrășământ este esențială în echilibrarea și uniformizarea consumului de azot, dar și pentru deblocarea resurselor de elemente din sol din zona rizosferei.

În acest scop, Naturevo a introdus pe piața din România una dintre cele mai performante forme de îngrășământ solid granulat cu aplicare la sol, NovaTec Classic.

NovaTec Classic este o formă de îngrășământ solid, granulat, care conține macro și microelemente în proporții echilibrate și cu inhibitor de nitrificare (DMPP), fapt ce conduce la o eliberare controlată a azotului pe o perioadă îndelungată de timp, care poate ajunge până la 120 zile, permițând eliberarea fosforului și altor oligo și microelemente strict necesare unui metabolism corespunzător al plantelor.

În consecință, plantele beneficiază de o nutriție echilibrată cu macro și microelemente, acestea fiind disponibile plantelor în momentele critice de creștere vegetativă în toamnă și primăvară, dar și în etapa generativă.

Inhibitorul de nitrificare este cheia unei nutriții echilibrate în culturile agricole. Modul de acțiune prin inhibarea dezvoltării populațiilor de bacterii nitrificatoare din sol (nitrosomonas) și stimularea în acest fel a celor fixatoare în forma amidică și amoniacală face ca în sol să se mobilizeze inclusiv formele de azot organic existente in situ, nemaifiind necesar un aport suplimentar de azot.

Prin adăugarea inhibitorului de nitrificare în NovaTec Classic, cele două forme de azot nitric și amoniacal din compoziție sunt puse la dispoziția plantei treptat și continuu, plantele putând dispune de maximul de elemente exact atunci când au nevoie de ele. Mai mult decât atât, prezența formelor ușor asimilabile de fosfor, potasiu, dar și de microelemente conduc la echilibrarea nutriției în fazele critice de la începutul vegetației sau în condiții de stres.

În plus, prezența inhibitorului de nitrificare din NovaTec Classic reduce pH-ul din zona rizosferei, fapt care duce la mărirea absorbției macro și microelementelor prin sistemul radicular de 3 până la 5 ori.

În aceeași măsură, inhibitorul de nitrificare fixează azotul în forme mai greu solubile în sol și astfel se reduce levigarea acestuia în adâncime în apele freatice, reducând, totodată, și prezența nitriților în sol.

În concluzie, folosind NovaTec Classic aveți numai avantaje:

• Producții superioare prin nutriția combinată între cele două forme de azot: amoniacal și nitric.
• Creșterea absorbției macro și microelementelor de 3-5 ori din zona rizosferei.
• Nutriția continuă cu azot corelată cu cererea plantelor pe o lungă perioadă de creștere.
• Control al fertilizării fără dezechilibre, datorat prezenței fosforului, potasiului, precum și a oligoelementelor și microelementelor în forme ușor asimilabile imediat.
• Dezvoltarea echilibrată a plantelor de cultură.
• Minimizarea pierderilor de azot prin levigare în sol sau evaporare.
• Cost echilibrat și randament maxim.

„NovaTec classic – îngrășământul perfect!“

Baza fertilizării în sistemul de agricultură ecologică o reprezintă îngrășămintele naturale (gunoiul de grajd, dejecții, resturi vegetale din grădină reciclate) și cele minerale greu solubile, cu folosire lentă, gen făină de fosforite, săruri potasice naturale, silicați. Materia organică proaspătă se va aplica în doze moderate cunoscut fiind faptul că, administrată în cantități mari, poate provoca „foamea de azot“. De asemenea, dozele mari sensibilizează plantele față de atacul bolilor și dăunătorilor și favorizează creșterea luxuriantă, în detrimentul fructificării.

Gunoiul de grajd (cu administrare toamna, sub arătură) este de departe cel mai complet îngrășământ, conținând suficiente cantități de azot, fosfor, potasiu și calciu. Doza administrată diferă de cultură, de tipul solului și de starea naturală de fertilitate a acestuia. De pildă, rădăcinoasele necesită doze moderate și fracționate; cantitățile exagerate provoacă ramificarea rădăcinilor și diminuarea rezistenței la păstrarea peste iarnă.

Mranița se obține prin descompunerea avansată a bălegarului (gunoi bine fermentat) și se folosește fie ca îngrășământ la cuib, fie în răsadnițe. Conține o cantitate apreciabilă de substanțe nutritive ușor accesibile plantelor, motiv pentru care se aplică în cantități de 1-2 ori mai reduse decât bălegarul obișnuit.

Turba este un amestec de resturi vegetale semidescompuse ce se extrage din turbăriile formate în regiunile cu umiditate mare. Acest amestec îmbunătățește structura solului, crește capacitatea de reținere a apei, solul devine mai aerisit și reține mai bine elementele nutritive. Se folosește în culturile de legume, dar și pentru pregătirea substraturilor de creștere a plantelor.

Compostul este un îngrășământ obținut prin descompunerea lentă a resturilor organice din gospodărie (pleavă, vrejuri, paie, frunze, buruieni, iarbă). Comparativ cu gunoiul de grajd, este mai sărac în azot, dar mai bogat în fosfor, potasiu și calciu. Acesta rezultă din amestecul resturilor vegetale cu gunoi de grajd proaspăt, care se lasă să fermenteze 2-3 ani (cu lopătare și udare periodică). Este utilizat ca îngrășământ local sau la pregătirea amestecurilor de pământ pentru spații protejate. În cazul în care se folosesc buruieni, compotul nu se recomandă pentru răsadnițe, din cauza semințelor care-și păstrează germinație și după fermentare.

Gunoiul de păsări este de 2-3 ori mai bogat în azot, fosfor și potasiu decât gunoiul de grajd, administrându-se o dată la doi ani, în doze de 0,5-0,8 kg/mp sau 5-8 tone/ha. Se utilizează și diluat – 1 kg la 10 litri de apă – în cantități de 2-3 litri/mp. Acesta se păstrează la umbră, sub o folie neagră sau acoperit cu pământ.

Dejecțiile (bovine) constituie un îngrășământ lichid deosebit de valoros, care se aplică sub formă de soluție diluată cu 3-4 părți de apă. Se administrează în cursul perioadei de vegetație, ca îngrășare suplimentară, având un efect rapid, în doze de 3 litri/mp.

Îngrășămintele verzi rezultă din descompunerea plantelor încorporate în sol. Cele mai indicate în acest scop sunt măzărichea, trifoiul, mazărea, lupinul, sulfina, rapița, muștarul. Se aplică independent sau ca o cultură succesivă, încorporându-se sub brazdă când plantele sunt în stadiul  de boboc, după ce au fost în prealabil tăvălugite sau cosite/tocate.

Maria Bogdan

Suportul pe care se bazează producția agricolă este solul. Principala caracteristică a acestuia este fertilitatea, care reprezintă capacitatea de a pune la dispoziția plantelor, pe tot parcursul vegetației, apa și sărurile nutritive, precum și ceilalți factori de vegetație. În funcție de baza materială de care dispun și de pregătirea profesională, cultivatorii pot asigura culturilor agricole un agrofond mai mult sau mai puțin corespunzător cerințelor acestor culturi.

Calitatea agrofondului depinde, în primul rând, de natura și caracteristicile solului, dar și de tehnologia aplicată, dacă se respectă asolamentul și rotația culturilor, de lucrările solului, de îngrășă­mintele organice și minerale aplicate, dozele și momentele aplicării lor etc.

Pentru practicarea unei agriculturi științifice, raționale, este necesar ca periodic (la 3-5 ani) să se efectueze cartarea agrochimică a solului. Prin aceasta se poate cunoaște ce elemente nutritive pot pune solul la dispoziția plantelor și cât mai trebuie să aplicăm pentru realizarea unui anumit nivel de producție.

De asemenea, cunoscând pH-ul solului știm dacă este necesar să aplicăm amendamente, știm ce tipuri de îngrășăminte să aplicăm pentru a nu provoca creșterea pH-ului, ce culturi se pretează în funcție de reacția solului etc.

Trebuie să se renunțe la agricultura de tip minerit care se practică, în bună măsură, în țara noastră. Se apreciază că în fiecare an, cu recoltele obținute, se extrag din sol peste 1.200.000 t NPK și se aplică cca 330.000 t NPK, rămânând un deficit de peste 850.000 t NPK an de an. S-a ajuns astfel să avem, așa cum apreciază agrochimiștii și pedologii, 7,4 mil. ha cu conținut redus de humus, 6,3 mil. ha cu conținut redus de fosfor, 5,1 mil. ha cu conținut redus de azot, 3,4 mil. ha cu pH acid etc.

Cum determină diferiți factori îmbunătățirea calității agrofondului?

a) Conținutul în humus este de dorit să fie mai mare de 4%, deoarece prin mineralizare el pune la dispoziția plantelor, în primul rând, azotul necesar pe tot parcursul vegetației. Totodată, împreună cu argila, constituie liantul care asigură unirea particulelor elementare de sol în agregate structurale. Fiecare procent de humus asigură anual 20-25 kg de azot/ha sau, mai bine zis, fiecare unitate Indice de azot (IN) produce 20-30 kg/ha de azot pe timp secetos, 50-60 kg/ha de azot în anii cu precipitații medii și 80-100 kg/ha în anii ploioși.

b) Nivelul fosforului mobil din sol să fie 8-16 mg P2O5/100 g de sol, cunoscând că fiecare 1 mg P2O5/100 g de sol echivalează cu 7 kg/ha P2O5.

c) Nivelul potasiului din sol să fie de 16-24 mg K2O/100 g de sol, fiecare 1 mg K2O/100 g de sol echivalând cu 13 kg/ha K2O.

d) Reacția solului, exprimată prin pH, să fie de 6,5-7,2 când este pretabilă majorității culturilor agricole.

e) Să dispună de o structură glomerulară cu puternică stabilitate hidrică. În solul bine structurat gradul de afânare are valori optime, cu densitatea aparentă (Da) de 1,0-1,4 g/cm3, iar nivelul porozității totale a solului este de 48-60%, din care porozitatea capilară 30-36%, iar porozitatea necapilară (de aerație) 18-24%.

f) Astfel de sol, acumularea și conservarea apei se realizează în cele mai bune condiții depășind perioadele scurte de secetă.

g) Pe asemenea agrofond nota de bonitare poate fi 80-100, respectiv ar face parte din clasele I și II de calitate.

h) Dacă se are în vedere și un grad de îmburuienare redus, se poate sconta pe producții, așa cum au obținut în ultimul timp marile societăți agricole conduse de specialiști de înaltă clasă.

În Insula Mare a Brăilei s-au obținut în 2016, pe anumite suprafețe, 20.350 kg/ha de porumb boabe în condiții de irigare.

Fermierul Carol Costandache din Ialomița, la neirigat a obținut 11.403 kg/ha de porumb boabe.

La grâu s-au obținut producții de 11.000 kg/ha cu soiul Apache de la firma Limagrain, la soia, în Brăila, 6.000 kg/ha, la rapiță, în Teleorman, 6.330 kg/ha etc.

Prin urmare, pe un agrofond în care toți factorii de vegetație acționează în condiții optime, se pot obține producții nebănuite comparativ cu producțiile medii obținute în țara noastră.

Important este să ne cunoaștem bine pământul pe care lucrăm și să-i dăm tot ce este necesar, atunci când este momentul.

Rezultatele obținute pe suprafețe limitate demonstrează potențialul productiv al solurilor noastre, al geneticii superioare și îndemnul că, atunci când se aplică tehnologii de cultură superioare, rezultatele vor fi pe măsură.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 12-13

Creșterea și dezvoltarea plantelor au loc pe baza elementelor nutritive extrase din sol. În funcție de cantitatea de macro și microelemente disponibile în sol, accesibile plantelor, se obține și un anumit nivel de producție.

Diferitele plante de cultură au consumuri variate de elemente nutritive. Astfel, de exemplu, pentru 3.000 kg de grâu se consumă 98 kg de azot, 26 kg de fosfor și 68 kg de potasiu. Pentru aceeași producție, floarea-soarelui consumă 215 kg de azot, 83 kg de fosfor și 394 kg de potasiu.

În cursul perioadei de vegetație a culturilor se diferențiază mai multe fenofaze caracterizate prin consumuri diferite de elemente nutritive în funcție de schimbarea activității metabolice a plantelor. Astfel vom remarca perioade critice privind nutriția plantelor și perioade de consum maxim când elementele nutritive sunt absorbite cu maximum de eficiență. În activitatea sa fermierul trebuie să țină seama de toate aceste aspecte. El va cunoaște, pe de o parte, conținutul solului în elemente nutritive, pe baza buletinelor de cartare agrochimică a solului, iar pe de altă parte cunoaște necesarul de nutrienți pentru a realiza un anumit nivel de producție.

Ceea ce nu poate furniza solul trebuie adăugat prin lucrarea de fertilizare, distingându-se:

a) Fertilizarea de bază efectuată vara sau toamna, înainte de lucrarea de bază a solului, aplicându-se îngrășăminte cu fosfor și potasiu care sunt mai greu solubile în apă și au un grad de mobilitate redus în sol. Este indicat ca aceste îngrășăminte să ajungă în stratul de sol în care se dezvoltă majoritatea sistemului radicular. Date la suprafața solului, nu au niciun efect în nutriția plantelor. Tot acum se administrează și îngrășămintele organice.

b) Fertilizarea înainte de semănat sau concomitent cu semănatul. Aici se folosesc îngrășămintele complexe (de tip N:P:K) care au un grad de solubilitate și o mobilitate mai mare în sol. Unele îngrășăminte se pot folosi ca „ștarter“ pentru stimularea răsăririi și creșterii în primele faze de vegetație. Tot acum se poate administra o parte din îngrășămintele cu azot care, fiind ușor solubile și cu grad de mobilitate ridicat în sol, dacă s-ar aplica la fertilizarea de bază sau dacă s-ar da întreaga doză, o parte s-ar pierde prin levigare.

c) Fertilizarea fazială în cursul vegetației urmărește asigurarea unui supliment de elemente nutritive când plantele au cea mai mare nevoie. Ele se pot aplica odată cu prașila mecanică, în apa de irigații sau concomitent cu stropirile pentru erbicidat, pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.

d) Fertilizarea extraradiculară sau foliară se bazează pe capacitatea plantelor de a metaboliza elementele nutritive și prin intermediul frunzelor. Prin aceasta se asigură o parte din nutrienții necesari și, mai ales, se stimulează sistemul radicular pentru o mai bună nutriție. Aceste tipuri de fertilizare se vor corela cu perioadele critice și perioadele de consum maxim din cursul perioadei de vegetație a plantelor.

Perioada critică reprezintă etapa când lipsa elementelor nutritive, raportul neechilibrat al acestora sau prezența lor în exces manifestă cea mai puternică acțiune negativă asupra creșterii și dezvoltării plantelor și se întâlnește de la începutul vegetației.

La cerealele păioase perioada critică apare la 10-12 zile după răsărire, la apariția frunzei a treia, în înfrățire, la intrarea în burduf și la înspicare. La porumb se manifestă la frunza a treia, când apar 50% din totalul frunzelor, la apariția paniculului și la mătăsire. La floarea-soarelui perioada critică se manifestă la apariția primei perechi de frunze adevărate, la începutul formării inflorescenței și la înflorire. La sfecla de zahăr se manifestă la apariția perechii a doua și a treia de frunze, la începutul îngroșării rădăcinii și la începutul depunerii intense a zahărului. La cartof apare la formarea perechilor 2-4 de frunze, la apariția inflorescenței și la înflorire.

Perioada de consum maxim o întâlnim:

La cerealele de toamnă după înfrățire până la înflorire. Grâul, spre exemplu de la începutul formării paiului până la coacerea în lapte, absoarbe 78-92% din azot, 75-88% din fosfor și 85-88% din potasiu. La cerealele de primăvară se manifestă de la intrarea în burduf până la înspicare. La porumb consumul maxim se manifestă la înflorire și la maturarea semințelor. La sfecla de zahăr consumul maxim este la mijlocul perioadei de vegetație. La cartof apare maxim de consum la începutul înfloririi și la formarea tuberculilor.

Agricultorii trebuie să urmărească cu atenție evoluția plantelor pe întreaga perioadă de vegetație deoarece perioadele critice și de consum maxim se manifestă diferit și în funcție de evoluția factorilor meteorologici.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

O fertilizare corectă presupune asigurarea plantelor cu elemente nutritive necesare, în sortimentele solicitate și la momentul potrivit. Experienţele demonstrează că o fertilizare corespunzătoare asigură 40-60% din sporul de recoltă.

Ce înseamnă asigurarea cantităților necesare de elemente nutritive și în sortimentele solicitate?

Înseamnă asigurarea macroelementelor de ordin primar (NPK), a celor de ordin secundar (S, Ca, Mg) și a microelementelor pe tot parcursul perioadei de vegetație a plantelor.

Diferitele grupe de plante au nevoie de proporții diferite de macroelemente (NPK). De exemplu, cerealele solicită macroelementele în raport de 1:0,5:1; cartoful 1:0,5:1,5; floarea-soarelui în raport de 1:0,6:5,5 etc.

Consumul specific de îngrășăminte exprimat în kg substanță activă pe tona de recoltă este: (vezi tabel în revistă).

Când se consideră momentul optim de asigurare a elementelor nutritive?

În primul rând, plantele trec printr-o perioadă critică situată, de regulă, la începutul vegetației. Dacă ne referim la cerealele de toamnă, ele au perioada critică la 10-12 zile după răsărire, când au sistemul radicular slab dezvoltat, situat în stratul superficial al solului, unde elementele nutritive au fost levigate. La fel, primăvara timpuriu, când precipitațiile din perioada de toamnă-iarnă au spălat elementele nutritive din stratul superficial al solului iar activitatea microbiologică este redusă, duc lipsă în special de azot. De aceea se recomandă fertilizarea cu azot imediat ce își reiau vegetația în primăvară.

Experiența a demonstrat că fiecare 100 mm de precipitații deplasează nitrații cu 25-35 cm în adâncime.

Perioada critică la porumb este atunci când planta are 4-6 frunze, la sfecla-de-zahăr când are 2-3 perechi de frunze, la soia când are 3-4 frunze etc. Totodată, plantele au o perioadă de consum maxim, care la cerealele păioase este situată în faza de înfrățire-înspicare, la porumb este situată înainte de apariția paniculului, la sfecla-de-zahăr este la începutul îngroșării rădăcinii, la soia este situată după formarea nodozităților etc.

În practică, însă, nu întotdeauna se reușește realizarea acestor condiții, motiv pentru care aplicarea îngrășămintelor nu realizează maximum de eficiență.

l Printr-un asolament corect întocmit și prin respectarea rotației culturilor se pot obține aceleași niveluri de producție chiar la un nivel cu 30-50% mai mic al necesarului de azot și cu 20-40% al necesarului de fosfor și potasiu.

La aplicarea îngrășămintelor cu azot producția de grâu crește cu 93% când urmează după porumb, cu 68% când urmează după floarea-soarelui și cu 28% după fasole.

Sporul cel mai mare se înregistrează după porumb care, având perioada de vegetație lungă și producție ridicată, secătuiește solul în elemente nutritive, iar după fasole sporul de producție este mai mic deoarece după fasole solul rămâne bogat în azot biologic.

l Eficiența îngrășămintelor poate scădea cu 20-40% atunci când se cultivă soiuri sau hibrizi care nu sunt raionaţi pe zona respectivă sau/și când semănatul depășește epoca optimă.

l Densitatea redusă a plantelor scade efectul fertilizării cu 10-25% deoarece plantele nu valorifică întregul spațiu de nutriție din teren, nu se valorifică în întregime energia solară prin fotosinteză, nu se menține o atmosferă umedă în interiorul lanului pentru a reduce transpirația plantelor, iar în spațiile libere (goluri) cresc buruienile care dijmuiesc recolta.

l Atacurile de boală, dăunători și buruieni reduc din eficiența îngrășămintelor cu 20-80% sau chiar pot compromite culturile.

l Eficiența I.C. se reduce cu 20-67% când se aplică o fertilizare neechilibrată și neuniformă.

La calculul dozelor de îngrășăminte trebuie evitată greșeala de a considera că întreaga cantitate aplicată este folosită în anul aplicării.

De asemenea, în cadrul tehnologiilor de cultură, trebuie să se țină seama, pe de o parte, de rezerva de elemente nutritive existente în sol, conform buletinelor de analiză agrochimică, iar pe de altă parte, de cantitățile de elemente nutritive disponibile plantelor din îngrășămintele aplicate, în primul an de folosință.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Este economică deoarece nu necesită nicio cheltuială cu procurarea gunoiului de grajd existent în fermele proprii, ci doar cheltuiala cu transportul şi administrarea lui pe câmp.

Nu numai că este nepoluantă pe solul pe care se administrează şi pentru plantele cultivate pe parcelele respective, dar contribuie la reducerea poluării şi în spaţiile de unde se colectează.

Dar, în afară de aceste avantaje, îmbogăţirea în materie organică este măsura supremă de îmbunătăţire a fertilităţii solului.

Aceasta, în condiţiile în care exploatarea neraţională a solului a dus la diminuarea conţinutului în humus (anual se pierd, prin mineralizare, 0,3-3% din materia organică), astfel că mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă din ţara noastră are sub 2% humus, conţinut care caracterizează solurile cu fer­tilitate scăzută.

Pentru a corecta această situaţie este necesar să se aplice gunoi de grajd, compost, precum şi orice resturi vegetale. Menţionăm că fiecare tonă de gunoi de grajd provenit de la taurine, mediu fermentat, îmbogăţeşte solul cu 4-5 kg de fosfor, 6-7 kg de potasiu, 2-3 kg de calciu, 1,5 kg de magneziu, sulf şi microelemente, iar azotul, sub formă de compuşi organici, este eliberat treptat, pe măsura necesităţii plantelor. Din îngrăşământul aplicat, 20% se humifică, iar restul se supune treptat amonificării.

Din 30 t de gunoi proaspăt introdus în sol rezultă cca 3.000 kg de humus/hectar.

Deşi efectivele de taurine au scăzut în ţara noastră, totuşi de la cele cca 2 mil. capete (cu 10 t gunoi pe cap de animal/an) se pot obţine 20 mil. t gunoi de grajd cu care se pot fertiliza anual peste 700.000 ha. La acesta se adaugă gunoiul obţinut de la celelalte specii de animale şi de la păsări, precum şi valorificarea tuturor resturilor vegetale.

Aplicarea îngrăşămintelor organice face solul mai afânat, mai permeabil şi contribuie la încălzirea lui. Totodată, măreşte capacitatea pentru apă a solului şi-l face mai rezistent la secetă.

Prin fertilizarea cu gunoi de grajd se realizează atât creşterea producţiei şi calitatea recoltei cât şi îmbunătăţirea însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului.

În rotaţia porumb-grâu, de exemplu, prin aplicarea a 20 t/ha gunoi de grajd, pentru fiecare tonă s-au înregistrat sporuri de producţie de 30-35 kg boabe de porumb şi 15-20 kg boabe de grâu.

Când şi cum se administrează

Un interval favorabil pentru transportul şi administrarea gunoiului de grajd este în perioada de vară, după recoltarea rapiţei, a cerealelor păioase şi executarea dezmiriştitului.

Gunoiul de grajd trebuie împrăştiat cât mai uniform înaintea arăturii de vară pentru a fi încor­porat imediat sub brazdă. Întârzierea încorporării cu 2 zile duce la pierderi de azot de 29%, iar după 7 zile pierderile ajung la 51%.

Nu este recomandată nici descărcarea gunoiului în grămezi mici pe câmp şi împrăştierea lor înainte de arătură deoarece se înregistrează mari pierderi de azot prin volatilizare şi levigare, pierderi care ajung la 11-16% după 24 ore şi la 17-22% după 48 ore. Totodată, se realizează o fertilizare neuniformă deoarece pe locul grămezilor se acumulează cantităţi mai mari din mustul scurs din grămezi.

Principalul neajuns al administrării gunoiului de grajd în perioada de vară constă în aceste pierderi, în special de azot.

Cel mai indicat este ca gunoiul de grajd să fie administrat după recoltarea culturilor de toamnă, spre sfârşitul toamnei, înaintea arăturilor destinate însămânţării culturilor de primăvară. Aceasta deoarece se apropie perioada de îngheţ, când nu mai au loc pierderi.

Fertilizarea cu gunoi de grajd se aplică culturilor care răspund cel mai bine la acest îngrăşământ, în următoarea ordine: lucerniere, plante prăşitoare, cereale păioase şi, în ultimul rând, leguminoase anuale.

Gunoiul de grajd se poate administra proaspăt sau fermentat. Cel în stare proaspătă prezintă pericol de îmburuienare a solului, deoarece seminţele de buruieni din gunoi îşi pierd germinaţia numai în timpul fermentării.

Adâncimea de încorporare a gunoiului de grajd este de până la 20 cm pe solurile uşoare şi în zonele secetoase şi de până la 15 cm pe solurile grele şi în zonele umede. Se pot administra 20-40 t/ha din care, în primul an, se valorifică 20-25% din azot, 30-35% din fosfor şi 65% din potasiu, iar restul se consumă în anii II şi III şi chiar în anul al patrulea se resimte efectul gunoirii terenului.

În afara acestor surse de materie organică din fermele proprii, au apărut şi alte surse cum este „extractul lichid de humus de râmă“ sau un îngrăşământ organomineral (îngrăşăminte humatice) realizat de Societatea Naţională a Lignitului la Târgu-Jiu.

În permanenţă trebuie avut în vedere că singura cale de îmbună­tăţire a fertilităţii solului este aplicarea de materiale organice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Inginerul Aurel Placinschi lucrează direct în producţie şi în acelaşi loc – comuna Ţigănaşi, judeţul Iaşi – de 39 de ani, de când a absolvit cursurile de agricultură de la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“. A avut doar doi ani de întrerupere, când a fost chemat la Semrom. Aventura privată a pornit-o imediat după 1990, când, împreună cu mai mulţi proprietari, a preluat CAP-ul sătesc, lucrând, pentru început, 2.000 ha. Astăzi, în afară de zootehnie, firmele sale au în exploatare 5.000 ha de teren agricol în Ţigănaşi, Probota, Trifeşti şi Victoria. Aşteptările de la anul agricol 2012-2013 sunt uriaşe: „Am vrea producţii excepţionale, pentru a recupera pierderile de anul trecut.“ Şi premise sunt deocamdată: clima să nu facă surprize de aici înainte.

Culturile semănate în toamnă – rapiţă, grâu şi orz – au ieşit din iarnă cu bine. Ceva emoţii avea inginerul Placinschi la mijlocul lunii martie, dar numai la cultura de rapiţă, când în nordul Moldovei s-au înregistrat două nopţi consecutive temperaturi de minus 11°C. La rapiţa deja pornită în vegetaţie, astfel de minime sunt riscante. Una peste alta însă, ca den­sitate şi vegetaţie, dar şi ca umiditate a solului, culturile aveau datele necesare pentru a promite recolte foarte bune.

„Sunt excepţionale acum. Mai rămâne ca plantelor să le oferim  hrana şi  tehnologia corectă.“

Scheme aplicate la grâu şi orz

Iar în fermele de la Ţigănaşi nu se face rabat de la tehnologie. Ba chiar aici se inovează tot timpul.

„De câţiva ani – spunea ing. Plachinschi – având în vedere că nu prea mai ridicăm resturile vegetale, iar la grâu, fiindcă noi nu semănăm niciodată grâu după grâu, ci numai după floarea-soarelui şi porumb, având un volum mare de resturi vegetale, toamna folosim o schemă de fertilizare concentrată pe descompunerea resturilor încorporate în sol. Aşadar, mergem cu o cantitate însemnată de Complex 20-20, cam 60-70 kg de substanţă activă la hectar azot şi fosfor. Azotul din acest îngrăşământ ne interesează fiindcă va fi reţinut de resturile vegetale, pe care le ajută să se descompună. Obţinem un raport mai potrivit astfel, cu mai mult azot în toamnă. Mai departe, vorbind despre  grâu şi orz, iarna nu mai aplicăm fertilizare pe terenul îngheţat, ci intrăm cu utilajele doar pe solul dezgheţat, când plantele au pornit în vegetaţie. Calendaristic, ţinând cont de condiţiile acestui an şi de faptul că loturile noastre sunt amplasate pe terasele râului Jijia, de la 50-60 m şi până la 200 metri altitudine, am fertilizat etapizat, la mijlocul lunii martie, cu 70 kg s.a. azot la unitatea de suprafaţă. Undeva, înaintea înspicării, mai venim cu ceva foliare.“

Rapiţa, sub risc cauzat de temperaturile scăzute

La rapiţă, reţeta de fertilizare este un pic modificată, în sensul că toamna se merge cu mai puţin azot, dar într-un raport egal cu fosforul şi potasiul. Aurel Placinschi preferă îngrăşământul Complex triplu (C 15:15), pe care-l aplică în doză de 300-400 kg/ha substanţă fizică, ceea ce înseamnă 50-60 kg s.a./ha din fiecare îngrăşământ, respectiv azot, fosfor şi potasiu.

Primăvara se mai aplică 100 kg s.a./ha azot, distribuit în două sau trei fracţii, prima în luna martie, când rapiţa a pornit în vegetaţie, iar a doua sau următoarele două în luna aprilie, când începe să se întindă tija.

„La rapiţă, cum spuneam, am ceva incertitudini din cauza temperaturilor scăzute din martie. Cultura arată extraordinar, am doar aceste rezerve, nu ştiu cum va ieşi după episodul acesta termic nefavorabil“, se temea Aurel Placinschi.

O primăvară pornită cu dreptul

În zona Iaşilor, culturile de primăvară se însămânţează mai târziu cu o săptămână sau două decât în sudul ţării. Floarea-soarelui se cultivă în prima decadă spre jumătatea lui aprilie, iar porumbul – în a doua parte a lunii. Toate inputurile (sămânţa, îngrăşămintele chimice, ierbicidele) sunt deja asigurate în fermă, iar ca bază tehnologică nu se pune problema, fiindcă fermele au tractoare şi utilaje de ultimă generaţie, o investiţie din fonduri europene însumată la 2,5 milioane de euro. Ca soluţie de fertilizare, la floarea-soarelui se utilizează, toamna, tot îngrăşământ complex triplu, în doză de 300-400 kg/ha substanţă fizică, iar la porumb este folosit Complexul 20-20, azot şi fosfor, în cantitate de 250-300 kg/ha substanţă brută.

Primăvara târziu, după intrarea în vegetaţie, urmează o fertilizare cu 100 kg/ha (substanţă activă) de azotat de amoniu, aplicat într-o singură etapă şi doar uneori în două faze. Dozele menţionate sunt folosite la porumbul comercial. La loturile de multiplicare a seminţelor, de hibridare, prezente în fermele de la Ţigănaşi, cantităţile şi timpul de aplicare sunt diferite.

Maria BOGDA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Indiferent de condiţiile în care se desfăşoară un an agricol, fermierii ştiu că verigile tehnologice, începând cu pregătirea solului, trebuie respectate întocmai, pentru a crea premisele unei producţii bune. Din categoria lucrărilor cu impact maxim asupra recoltei face parte şi administrarea îngrăşămintelor chimice de bază. În această toamnă, poate mai mult decât în alţi ani, ştiinţa fermierului de a interveni la momentul potrivit cu cantitatea corectă de îngrăşăminte este decisivă pentru o producţie viitoare profitabilă. La fel de importantă se va dovedi şi cartarea agrochimică, acolo unde ea a fost executată, care arată nevoile exacte ale solului în NPK şi alte macro sau microelemente.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria BOGDAN
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012