În ciuda eforturilor făcute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), fermierii sunt nemulţumiţi de subvenţiile acordate pe suprafaţă (SAPS), pentru anul agricol 2012-2013. După cum vom vedea, sunt îndreptăţiţi, pentru că reperul lor este plata mai mare, care se acordă altor state membre ale Uniunii Europene (UE). Astfel agricultorii noştri, care au cheltuieli similare cu cei occidentali, nu pot face faţă concurenţei pe piaţa internaţională.

Jocul cifrelor

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Fermierii şi primăriile din zona de nord a judeţului Arad, mai exact de pe Valea Crişurilor Alb şi Negru, au accesat în anul 2012, proiecte destinate dezvoltării rurale în valoare totală de peste două milioane de euro.

'Este vorba de localităţile Socodor, Grăniceri, Pilu, Apateu, Zerind, Mâsca, Cermei, Sintea Mare, Beliu, Craiva, Hăşmaş, Archiş, Şicula, Seleuş, Şepreuş, Zărand, Olari, Şimand şi Chişineu Criş, proiectele fiind accesate prin intermediul Grupului de Acţiune Locală Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru (GAL - MVC)', a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Arad, Dimitrie Ioan Jura, preşedintele GAL- MVC.

Potrivit acestuia, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală, proiect finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în perioada 2012-2015, sunt disponibile pentru Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru fonduri nerambursabile în valoare totală de 2.285.500 euro.

'În primul an de funcţionare, echipa tehnică a Grupului de Acţiune Locală (GAL) a lansat 13 apeluri de selecţie pentru astfel de proiecte, în urma derulării acestor sesiuni fiind selectate 46 de proiecte, în valoare totală de 2.271.222 euro, din care 1.548.368 euro reprezintă fonduri nerambursabile iar diferenţa urmând a fi suportată de beneficiari ca şi cofinanţare a proiectelor respective', a precizat Dimitrie Ioan Giura.

Pentru proiectele aferente măsurii 413.12, alocarea financiară a fost epuizată încă de la prima sesiune, fiind depuse la GAL şi selectate 12 proiecte, toate acestea fiind în prezent în procedură de contractare.

Pentru măsura 411.41 au fost selectate 16 proiecte, din totalul de 21 prevazute în Strategia de Dezvoltare. Şapte dintre acestea sunt deja la contractare, alte nouă urmând a fi verificate de APDRP. Pe măsura 413.22 au fost depuse la GAL 11 proiecte, şase aflându-se în faza de contractare iar restul de cinci urmând să fie verificate de APDRP. Alte şapte proiecte au fost depuse pe măsura 411.21, toate fiind selectate, ele aflându-se în prezent, în procedura de contractare.

'În prezent sunt deschise sesiuni de depunere de proiecte pentru măsurile 411.41 şi 411.21, toate aceste sesiuni urmând a se închide în data de 15 ianuarie 2013', a adăugat Dimitrie Ioan Giura, preşedintele GAL - MVC.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susţine într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, că anul 2012 a fost un an dificil nu numai pentru agricultori, care au înregistrat pierderi semnificative din cauza secetei, ci şi pentru autorităţi, întrucât constrângerile bugetare nu au permis alocarea resurselor financiare necesare.

Şeful MADR face o radiografie a programelor iniţiate în mandatul său, dar şi a problemelor cu care se confruntă la ora actuală sectorul agricol din România. 

Potrivit ministrului Agriculturii, România a făcut progrese în absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, până în prezent suma totală atrasă fiind de 4,17 miliarde de euro. De asemenea, Daniel Constantin consideră că în mandatul său a fost tratat prioritar sectorul irigaţiilor, iar din 2014, în urma discuţiilor de la Bruxelles, România va putea primi finanţare europeană pentru refacerea sistemului de irigaţii.

AGERPRES: Domnule ministru, cum a fost anul anul 2012 pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Anul 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru noi, reprezentanţii ministerului. A fost chiar un an dur. Condiţiile meteorologice nu au fost deloc în favoarea agricultorilor, iar bugetul a fost făcut în defavoarea noastră. Poţi să fii oricât de bine intenţionat, dar, dacă trebuie să împarţi o sumă mică la un număr mare de fermieri, nu are cum să le ajungă. Bugetul care a fost acordat pentru agricultură în 2012 este cel mai mic de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. PDL nu ne-a lăsat practic banii necesari pentru a acorda sprijinul financiar de care fermierii ar fi avut nevoie în acest an.

Premierul Ponta a înţeles că agricultura are nevoie de o finanţare corespunzătoare, iar în anul 2012 a fost nevoie de bani şi pentru a compensa o parte din pierderile înregistrate de agricultori ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

Nu mi-a fost uşor să conduc ministerul într-o astfel de perioadă, dar acum, la final de an, mă declar mulţumit. Am reuşit, în ciuda tuturor constrângerilor pe care le-am avut, să creştem bugetul agriculturii. Ajutorul de minimis, sprijinul pentru bivoliţele de lapte, sprijinul pentru taurine din rasa de carne, despăgubirile pentru îngheţ, ajutorul de stat pentru producătorii de cartofi sunt doar câteva dintre ajutoarele care nici nu au existat în bugetul pentru 2012. În urma discuţiilor cu agricultorii am decis că aceste sectoare au şi ele nevoie de sprijin. Am mărit şi plăţile pe suprafaţă, ajutoarele pentru bunăstarea păsărilor şi porcinelor şi plăţile complementare directe. Anul 2012 este şi primul an în care jumătate din fermierii din România primesc nivelul maxim admis de 176 de euro pe hectar, iar cealaltă jumătate - 154 de euro. Este o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut când au primit 132 de euro pe hectar. Diferenţa este consistentă, pentru că vorbim nu de câteva hectare, vorbim de nouă milioane de hectare care vor beneficia de acest sprijin suplimentar de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

De asemenea, am tratat ca prioritar sectorul irigaţiilor şi am reuşit ca pentru vara acestui an să obţinem un preţ mai bun la energia consumată pentru irigaţii. În plus, am avut discuţii, la Bruxelles, pentru ca din 2014 să primim şi finanţare europeană pentru sistemul de irigaţii.

AGERPRES: Care consideraţi că au fost sectoarele agricole cu cele mai mari reuşite în 2012 şi care v-au creat cele mai mari probleme? 

Daniel Constantin: Am acceptat să fiu ministru fără să ştiu ce provocări mă aşteaptă anul acesta. Am preluat portofoliul în mai şi atunci mi-am stabilit o listă de priorităţi. Acum, la final de an, trag linie şi, având în vedere contextul, consider că am reuşit să facem lucruri importante pentru agricultură. În anul 2012 am pus mare accent pe irigaţii şi pentru consolidarea domeniului şi am acţionat pe două direcţii extrem de importante: preţul energiei şi accesarea fondurilor europene pentru refacerea sistemului. Astfel, am reuşit să negociem un preţ mai mic pentru energia folosită în irigaţii, respectiv un preţ cu 20% mai mic la 1.000 mc apă pompată, iar beneficiarii de apă pentru irigaţii plătesc doar volumul util de apă consumată. 

Tot pentru consolidarea sectorului am decis şi alocarea de fonduri pe măsura 125 prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Am pus astfel la dispoziţia Organizaţiilor de Utilizatori de Apă o creştere bugetară de la 25 la 60 de milioane de euro pentru modernizarea staţiilor de punere sub presiune pe care le au deja în proprietate. Aceste organizaţii au primit din partea statului, în proprietate, staţiile de punere sub presiune şi toată infrastructura aferentă, însă toate folosesc o tehnologie destul de veche, de 40 - 50 de ani. Am creat această facilitate prin PNDR de a îmbunătăţi şi chiar de a schimba motoarele care au un consum de energie foarte mare. 

De asemenea, am luat şi măsuri pe termen lung, pentru că am convingerea că şi România poate avea un sector agricol puternic, care să nu mai fie meteo-dependent. Suntem pe cale de a obţine acordul din partea Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a unui program naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii, finanţat din fonduri europene. Sper ca după acest prim mandat, după aceste şase luni în care am condus Ministerul Agriculturii, să las un proiect care să înceapă a fi finanţat din 2014. E extrem de important ca, în următorii ani, să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României. Am convingerea că acest program este cel mai important din ultimii 20 de ani pentru agricultura din România. 

În plus, am ţinut neapărat să modificăm Ordonanţa nr.82/2011, care bloca practic Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi care nu îşi mai putea desfăşura activitatea, în urma concedierii a 3.500 de angajaţi. 

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre absorbţia fondurilor europene pe agricultură în 2012?

Daniel Constantin: România a primit prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 8,1 miliarde euro bani europeni, bani ce pot fi cheltuiţi până în 2014. Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi pentru Agricultură au efectuat plăti din PNDR în valoare de 4,12 miliarde euro. Este un progres faţă de anul 2011, când această sumă a fost de 2,77 miliarde euro.

În prezent, gradul de contractare pentru PNDR depăşeşte 70%, acesta fiind în mod evident un lucru pozitiv şi care denotă că acest program este cel mai de succes şi cel mai bine implementat dintre toate programele cu finanţare europeană. Un lucru pozitiv a fost şi faptul că, valoarea cofinanţării pentru proiectele PNDR a fost redusă de la 15% la 5%. Pentru noi este un obiectiv să nu avem o rată de cofinanţare mai mare de 15%, pentru viitorul PNDR, care se va derula în perioada 2014 - 2020. Din nefericire, poziţia Bruxellesului este destul de tranşantă în această privinţă, dorind să menţină un nivel al cofinanţării de 25%. Această decizie ar afecta foarte puternic şansele de reuşită ale viitorului PNDR.

Având în vedere ţinta APIA de a atrage suma de 1,1 miliarde euro în anul 2012, suma alocată din Fondul European de Garantare în Agricultura, vă putem spune că în perioada 1 ianuarie 2012 - 28 noiembrie 2012, APIA a efectuat plăti  din Fondul European de Garantare Agricolă în valoare de 1,13 miliarde euro.

Cea mai mare sumă, respectiv 983 milioane euro, o reprezintă plăţile unice pe suprafaţă, adică subvenţia pe hectar din bani europeni. Ca şi concluzie, pot spune că din punct de vedere al atragerii fondurilor europene, anul 2012 a fost unul bun pentru agricultură.

AGERPRES: Credeţi că se putea face mai mult în acest an pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Consider că a fost un an plin. Am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite, pentru fiecare sector în parte. Am acordat ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă sau de îngheţ, crescătorilor de păsări, porci, taurine de carne, producătorilor de legume şi fructe. Asta pe partea de sprijin financiar. Am dus însă şi o politică agricolă de susţinere a fermierilor prin măsuri de dezvoltare a sectorului. Aici mă refer la proiectul de modificare a procedurii de acordare a certificatelor de producător prin care organizaţiile de profil vor fi mult mai implicate în acest proces. Vrem să punem în aplicare un mod clar de delimitare a sectorului de legume-fructe, astfel încât cumpărătorul să ştie exact care sunt producătorii agricoli şi care intermediarii. În implementarea acestui proiect pun mare accent pe implicarea organizaţiilor de producători în emiterea acestor certificate, care vor fi avizate nu doar de către autorităţile locale, ci şi de asociaţiile agricole de profil. Am încrederea că această măsură îi va ajuta pe cumpărători să aleagă produse de calitate şi să cunoască provenienţa acestora.

De asemenea, am accelerat procesul de demarare al noului PNDR 2014-2020, punând accent pe sectoarele de interes pentru fermierii români, am îmbunătăţit gradul de absorbţie al actualului PNDR şi am sprijinit sectorul zootehnic prin plăţi pentru bunăstarea animalelor, sporirea subvenţiei pe cap de bovină de la 410 lei pe cap de animal la 500 lei. De asemenea, am redeschis canalele de comunicare, şi implicit de comerţ, cu Rusia, oferind astfel posibilitatea producătorilor şi procesatorilor de carne din România să îşi vândă marfa pe o piaţă comercială importantă. Am întărit relaţiile cu Franţa prin înfiinţarea unui grup de lucru comun care să ne ajute la găsirea celor mai bune soluţii pentru consolidarea sectorului viticol şi pentru identificarea unei poziţii generale, comune, asupra Politicii Agricole Comune (PAC). În acest sens, România a solicitat Comisiei Europene, ca de la 1 ianuarie 2014, în reforma PAC să fie cuprins un program de reconversie-replantare pentru sectorul pomicol. 

Tot anul acesta am deschis şi o nouă sesiune pentru măsura 123 din PNDR, pentru a facilita accesul asociaţiilor şi cooperativelor de producători la dezvoltarea unei reţele de depozite pentru colectarea legumelor şi fructelor în bazinele legumicole şi pomicole. Acestea au acum la dispoziţie 80 de milioane de euro, din fonduri europene, cu care să construiască depozite, cu toate facilităţile necesare pentru vânzarea către comercianţi, a legumelor şi fructelor realizate chiar de membrii asociaţiilor şi ai cooperativelor implicate.

Pentru încurajarea fermierilor de a creşte bovine de carne în România, am luat decizia deschiderii unei noi sesiuni în cazul măsurii 121, chiar dacă nu mai era prevăzută nicio sesiune de depuneri de proiecte. Am modificat PNDR, realocând 150 de milioane de euro, fonduri care să favorizeze rasele de reproducţie. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie. Vrem să asigurăm în mod constant necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se în acest mod fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă.

Consider că am luat foarte multe măsuri de consolidare a sectorului agricol într-un timp foarte scurt, dar sunt convins că am fi putut face şi mai mult, evident dacă şi bugetul ne-ar fi permis asta. În contextul anului 2012, cred totuşi că am reuşit să ating toate priorităţile pe care mi le-am asumat la preluarea mandatului şi chiar să depăşesc această listă. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare pentru acest an. Bineînţeles că, în eventualitatea unui nou mandat, începând cu decembrie, vom putea să ne asumăm o serie de alte obiective pe termen mediu şi lung. În stabilirea acestora voi avea o serie de noi întâlniri cu reprezentanţii sectorului. 

AGERPRES: Ce buget veţi negocia pentru Ministerul Agriculturii pentru 2013 şi care sunt principale priorităţi în eventualitatea continuării mandatului la MADR?

Daniel Constantin: Am venit la Ministerul Agriculturii cu gândul de a nu mă rezuma la cele şase luni de mandat. Am vrut să gândesc mai departe de această variabilă a timpului şi să mă concentrez pe nevoile agricultorilor. Am considerat că, indiferent ce se va întâmpla la sfârşit de an, ministerul trebuie să aibă o politică solidă, consolidată prin proiecte pe termen lung. 

Astfel, anul viitor, în urma eforturilor pe care le facem la Bruxelles, am speranţa că vom începe studiile necesare demarării proiectului de reabilitare a sistemului naţional de irigaţii, din fonduri europene. Cred că vom reuşi să le aducem consumatorilor mai multe legume şi fructe româneşti prin reţeaua de depozite de colectare pe care o gândim. În acest caz pun mare accent pe crearea tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea, etichetarea, ambalarea şi pregătirea produselor pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri. Îmi doresc ca fructele şi legumele româneşti să se găsească în marile magazine pe tot parcursul anului, nu doar timp de câteva luni. Tot în acest sens, încurajez prin măsurile pe care le pregătim pentru anul viitor, construcţia de sere şi solarii. 

Cea mai mare provocare este îmbunătăţirea vieţii din mediul rural, un proiect pe termen lung la care ţin foarte mult şi pe care l-am început anul acesta. Am creat un grup de lucru care lucrează la un program de dezvoltare economică a satului românesc, la crearea unor politici consistente care să ne aducă noi locuri de muncă. Astfel vom ridica nivelul de trai, iar investiţiile pe care le vom face vor fi sustenabile.

Despre bugetul agriculturii în 2013 este puţin prematur să vorbesc. Pot să vă asigur însă că, dacă voi în continuare ministrul Agriculturii, voi face toate eforturile ca acesta să fie unul mult superior celui din acest an.

Sursa AGERPRES

Cererile de rambursare a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) în agricultură capătă, în practică, nuanţe diferite faţă de prevederile propriu-zise din Codul Fiscal. Controlul efectuat în fermă/ firmă înainte de rambursarea TVA vizează mult mai multe aspecte care duc, în final, ca taxa să fie încasată „mai puţin, mai greu şi mai târziu“, aşa cum spunea reputatul inginer Aurel Placinschi. Sau să nu mai fie încasată deloc.

Abuzuri semnalate sub... anonimat

Vom da două exemple în acest sens, cu precizarea că fermierii ne-au rugat să nu le divulgăm numele, temându-se de eventuale repercusiuni, pe care apoi le vor înfrunta singuri, fără ajutorul nimănui.

 .... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria BOGDAN
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Cele mai bune 12 proiecte de comunicare pentru Politica Agricolă Comună (PAC), incluse în patru categorii, au fost nominalizate pentru premiile 'Best CAP communication award', acordate de Direcţia Generală pentru Agricultură a Comisiei Europene (DG Agri), România concurând cu un singur proiect, în valoare de 700.000 de euro, realizat de fundaţia ADEPT Transilvania.

Proiectul îşi propune să îmbunătăţească accesul la informaţie pentru micii fermieri din Transilvania care vor să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare rurală. Informaţiile oferite sunt 'împachetate' corespunzător în ghiduri de informare pe înţelesul fermierilor.

'Proiectul nostru este unul integrat, prin care încercăm să explicăm fermierilor de subzistenţă cum pot să beneficieze de plăţile prin Politica Agricolă Comună. Cea mai importanta măsură promovată a fost cea de agromediu. Am constatat că absorbţia de fonduri europene a fost mult mai mare în această zonă, explicând fermierilor beneficiile şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi fondurile europene', a declarat, luni, Ben Mehedin, directorul de comunicare al Fundaţiei ADEPT Transilvania.

Informaţiile au fost comunicate fie prin întâlniri directe cu fermierii, fie în târguri de produse tradiţionale sau prin distribuţia de pliante.

Fondurile pentru acest proiect, în valoare de 700.000 de euro, au provenit de la Guvernul Norvegiei, printr-un program de dezvoltare durabilă adresat României şi Bulgariei, iar co-finanţarea a fost asigurată de Orange România, fundaţia având de şapte ani un parteneriat cu operatorul de telefonie mobilă.

'Banii pentru derularea acestui proiect nu au venit din fonduri europene ci de la guvernul Norvegiei, printr-un program de dezvoltare durabilă, iar cofinanţarea a fost asigurată de Orange România. Cei de la Comisia Europeană au venit în 2010 şi au văzut ce am făcut cu banii noştri şi au menţionat că pe viitor, după 2014, va începe o măsură specială de cooperare prin care vom putea înfiinţa astfel de activităţi în România', a spus directorul fundaţiei ADEPT Transilvania, Nathaniel Page.

Acesta a precizat că a decis să se implice în agricultura din România deoarece 's-a îndrăgostit' de peisajul românesc şi de românii cu care a lucrat, după ce a intrat în contact cu ţara noastră lucrând la Ambasada Marii Britanii din Bucureşti.

'Mi-a plăcut că românii sunt inovativi şi idealişti şi vreau să facă ceva. De asemenea, România are un peisaj deosebit. Aş vrea ca din 2013 să multiplicăm acest proiect pentru zona Sălaj, Maramureş, Hunedoara şi Braşov, pentru că sperăm să primim bani din partea Elveţiei pentru aceste tipuri de proiecte', a mai spus Page.

Echipa cu care a lucrat la acest proiect este formată din 11 oameni, iar aria acoperită a fost de opt comune din trei judeţe, respectiv Mureş, Braşov şi Sibiu.

Proiectul 'Reţele de informare pentru fermierii din Transilvania' concurează pentru premiul DG Agri la secţiunea 'Comunicare către beneficiari', alături de alte două proiecte nominalizate. Unul dintre aceste proiecte este realizat de Consiliul European al Tinerilor Fermieri (CEJA), în valoare 14.520 euro, şi se adresează factorilor de decizie din UE şi publicului general, iar cel de-al doilea proiect este realizat de site-ul editorial agricola.com, cu un buget de 31.500 de euro, şi se adresează fermierilor spanioli.

Valoarea totală proiectelor nominalizate se situează între 5.000 şi 1,2 milioane de euro, iar celelalte trei secţiuni sunt 'Comunicare inovativă', 'Comunicarea către publicul general' şi 'Acţiuni cofinanţate de UE'.

Cele 12 proiecte au fost selectate din 118 eligibile, depuse de reprezentanţii din 21 de state membre.

Sursa AGERPRES

Anul agricol 2011-2012 a început cu secetă, aceasta fiind amplificată şi de temperaturile mari de peste vară, care au blocat practic procesele fiziologice ale plantei. Noul an agricol demarează în condiţii la fel de nefavorabile. România a fost traversată de câteva fronturi atmosferice umede, dar nu în toate zonele au căzut precipitaţii suficiente. Sudul şi estul ţării rămân, în continuare, cu rezerve mici de apă în stratul fertil de 0-20 cm. Lucrurile stau destul de rău în Iaşi, Vaslui, Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi. Cum au procedat fermierii în aceste condiţii, pe ce structură a culturilor s-au axat în această toamnă şi ce tehnologii consideră ei că le vor aduce rezultatele scontate aflăm de la câţiva dintre fermierii cu care am discutat.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria Bogdan
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Zona de sud a ţării ar putea deveni un important furnizor de lapte pentru procesatorii prezenţi pe piaţa locală, cu condiţia ca acesta să fie şi conform, mai ales că de la 1 ianuarie 2014 normele devin tot mai stricte. Un prim pas a fost făcut, chiar dacă este vorba de un program social: 50 de văcuţe din rasa Holstein-Friza au ajuns deja la localnicii din Zimnicea, iar numărul lor se va dubla într-un an-doi.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Dragul meu nepot! Îs io, Tuşa Lina Luabac, mătuşă de vară cu tac’tu, Gheorhe Socotitoru’. Viu să-ţi mulţumesc ici’şa pintru cărţuliile de mi le-ai trimes, că dacă nu te sfarogeai alţii nu se îndurau, că de-o vreme nu mai moare nimeni de grija noastră, a gospodarilor. Bag sama, să nu pară ce sunt! Cum te recunosc de neam, îţi pui pe hârtie o socoată pe care o făcui în calitatea mea de apropitar de pământ – ca’ la 4 pogoane făr’ de-o prăjină, rămase de la taica. Ceti că io poci fi şi fermier mic (am mai puţin de trei hectare, toate la un loc, comasat cum s-ar zice).

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

A ta iubitoare,
Lina Luabac
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Pierderile suferite de fermieri în acest an din cauza secetei nu pot fi compensate din fonduri europene, ci numai de la bugetul de stat, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la deschiderea Indagra.

"Discuţia despre secetă şi pierderile avute de fermierii români în acest an au fost discutate la nivel european, la Consiliul de Miniştri. Din păcate singura soluţie de sprijin la nivel european o reprezintă perspectiva anului 2014 şi întărirea în România a rolului pe care îl vor avea fondurile mutuale pentru a compensa eventuale pierderi legate de secetă. Pentru a nu mai fi dependenţi de vreme am găsit sprijin la comisarul Cioloş ca din 2014 să începem reabilitarea sistemului de irigaţii cu fonduri europene", a spus Constantin.

Acesta a precizat că în acest an au fost alocări importante de la bugetul de stat pentru compensarea pierderilor suferite de agricultori din cauza secetei.

"Este prima dată când la o rectificare bugetară o sumă atât de importantă vine la MADR. Este ceea ce putem face în acest an pentru agricultori. Sperăm că din 2013 vom putea să vorbim de astfel de sume care se vor duce în investiţii şi nu neapărat de compensarea pierderilor avute de fermieri", a adăugat şeful MADR.

Ministerul Agriculturii a beneficiat de cea mai mare sumă alocată unui domeniu la rectificarea bugetară aprobată recent de Guvern, obţinând 400 de milioane de lei.
Peste 400 de firme din 22 de ţări participă la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii de funcţionare a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), precum şi alte acte normative ce vizează ajutoarele de stat care se acordă fermierilor pentru perioada 2011-2012, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"Astăzi, s-a aprobat o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii de funcţionare a ADS prin care - aşa cum este normal, se întâmplă în toate statele europene -, colectarea redevenţelor trece în sarcina Ministerului Finanţelor. Aceasta este principala modificare pe care o aduce ordonanţa de modificare a legii", a afirmat Constantin, la finalul şedinţei de Guvern de marţi.

De asemenea, Constantin a mai spus că Executivul a aprobat o serie de acte normative ce vizează ajutoarelor de stat care se acordă fermierilor dar şi valoarea plăţilor naţionale directe care se acordă în sectorul vegetal.

"După ce sâmbătă aţi asistat cu toţii la rectificarea bugetară care a fost aprobată prin ordonanţă de urgenţă, la nivelul Guvernului, şi Ministerul Agriculturii a primit atunci o sumă de 400 de milioane de lei, în completarea bugetului Agriculturii, astăzi, am adoptat o serie de acte normative care stabilesc destinaţiile acestei sume, pe de-o parte, şi pe de altă parte desăvârşesc formele de sprijin pe care le acordăm în acest an în agricultură", a spus Constantin.
El a subliniat că Executivul a aprobat în şedinţa de marţi o hotărâre de guvern de modificare a HG nr 975/2011 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012.

"În principal, s-au alocat sume suplimentare pentru bunăstarea păsărilor. Dacă bugetul iniţial era de 346.895.000 de lei, printr-o alocare de încă 86 de milioane am ajuns la un buget total de 432.895.000 de lei, atingând astfel plafonul maxim care a fost transmis către Comisia Europeană în acest an. Tot prin această hotărâre de guvern, am suplimentat fondurile destinate bunăstării şi protecţiei porcilor, astfel, încă 48 de milioane au venit către această formă de ajutor de stat, complementar faţă de cele 207 milioane de lei care erau deja alocate", a explicat Constantin.

Potrivit ministrului Agriculturii, un alt act normativ adoptat în şedinţa de marţi a Executivului este hotărârea de guvern privind stabilirea pentru anul 2012 a cuantumului plăţilor naţionale directe complementare care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal.

"Practic, în acest an avem două categorii de beneficiari atunci când vorbim de plata pe suprafaţă. O categorie care se califică la sprijinul european, sprijinul de la bugetul de stat dar şi la măsura de minimis pe care am acordat-o în acest an, aici - după ce am primit toate cererile de la fermieri -, avem un număr de 527.000 de beneficiari, care în acest an vor primi sprijinul, cumulat, de 176, 66 de euro pe hectar. Cea de-a doua categorie - cu diferenţa până la 1.072.000 de fermieri, care au depus cereri pentru sprijin pe suprafaţă în acest an şi care se califică doar la sprijinul european şi la cel de la bugetul de stat -, va primi în acest an un sprijin de 154,66 de euro pe hectar", a spus ministrul Daniel Constantin. AGERPRES

România a cerut în cadrul consiliului AGRIFISH (reuniunea miniştrilor agriculturii şi pescuitului din UE) mărirea la 5% a procentului din plăţile directe utilizate pentru plăţile suplimentare către tinerii fermieri din pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC) şi creşterea până la 100 de hectare a suprafeţei agricole pentru care se acordă prime de instalare în agricultură în cadrul pilonului II, a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Secretarul de stat Achim Irimescu precizează că două sunt aspectele importante privind plăţile suplimentare către tinerii fermieri discutate în cadrul propunerii de regulament privind plăţile directe, respectiv cele privitoare la procentul acestora şi la obligativitatea aplicării lui.

"România a susţinut propunerea comisarului Dacian Cioloş privind necesitatea aplicării obligatorii, pentru că sunt câteva state care nu se confruntă cu probleme foarte mari ale tineretului, cum ar fi Germania şi Franţa, dar restul ţărilor au în general probleme cu stabilirea tinerilor în agricultură, România fiind probabil printre cele mai afectate. Şi, în acest sens, noi am susţinut poziţia comisarului, împreună cu state ca Portugalia, Spania, Bulgaria şi sperăm ca în final să fie o minoritate de blocaj care să impună propunerea comisarului Cioloş, aplicarea obligatorie", a declarat oficialul român.

Al doilea aspect ar fi majorarea plafonului, în condiţiile în care în prezent propunerea comisarului Cioloş prevede că 2% din plăţile directe se utilizează pentru plăţile suplimentare către tinerii fermieri în primul pilon al PAC. "Noi am cerut să crească până la 5% procentul plăţilor directe suplimentare către tinerii fermieri. Concret, conform calculelor noastre, dacă România va avea, în 2016, 1,9 miliarde de euro pe an plăţi directe, 2% din această sumă se va acorda pentru plăţi suplimentare tinerilor fermieri. Noi am cerut ca această sumă să crească până la 5%, pentru a permite încurajarea mai multor tineri", a precizat Achim Irimescu.

Propunerile de reformare a PAC privesc şi măsurile de stimulare din pilonul II, care prevăd deja stimulente pentru tinerii fermieri, cum ar fi pentru stabilirea în agricultură "cu prime de instalare care ajung la 40.000 de euro în România şi care în perspectiva următoare ar putea urca la 70.000 de euro pentru cumpărarea de utilaje".

"Dar propunerea actuală vizează acordarea a 25% în plus. De exemplu, un fermier român care va lua în 2016 200 de euro dacă are până în 40 de ani şi este în primii cinci ani de la instalare în agricultură mai primeşte 25% din plăţi, deci va primi 250 de euro în loc de 200 de euro la hectar. Comisarul a propus ca această schemă să se aplice pentru suprafeţele de până la 25 de hectare, dar noi şi alte state membre am cerut să crească până la 100 de hectare. 100 de hectare apreciem noi că nu este o fermă mare şi îi încurajăm pe tineri să se stabilească în ferme de dimensiuni economice mai bune", a mai spus secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Alte subiecte discutate la consiliul AGRIFISH de interes pentru România au fost propunerea de regulament privind fondul european de pescuit pentru viitoarea perspectivă financiară, prilej cu care s-a abordat şi necesitatea modernizării flotei de pescuit, şi cea privind regulamentul de organizare a pieţelor, în sensul consolidării poziţiei producătorilor şi a poziţiei acestora.

Sursa: AGERPRES

Eurodeputata Daciana Sârbu a solicitat Comisiei Europene alocarea unor fonduri suplimentare care să ofere un sprijin consistent unui număr mai mare de tineri fermieri, în cadrul bugetului destinat Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013.

Daciana Sârbu a depus un amendament la propunerea Comisiei Europene privind reforma PAC, solicitând ca plata suplimentară prevăzută pentru tinerii fermieri să se acorde fermelor de până la 100 ha, nu doar celor de până la 25 ha, aşa cum era propus iniţial de CE. Acest ajutor suplimentar pe ha se acordă timp de 5 ani şi se adaugă primei de instalare de care pot beneficia tinerii care doresc să se stabilească în mediul rural şi să înceapă o exploataţie agricolă, informează un comunicat de presă dat publicităţii marţi de biroul său parlamentar.

Amendamendul este co-semnat de eurodeputata PSD Viorica Dăncilă.

'În România şi în întreaga Uniune Europeană, agricultura are nevoie de un schimb de generaţii. Însă tinerii nu se vor îndrepta către acest domeniu decât dacă sunt stimulaţi în mod concret, prin măsuri simple şi eficiente. Prin ridicarea acestui plafon, am dorit ca sprijinul să fie acordat unui număr mai mare de tineri fermieri. Este o măsură care poate ajuta nu numai la regenerarea agriculturii europene, dar şi la crearea de locuri de muncă, inclusiv la reducerea şomajului în rândul tinerilor', afirmă Daciana Sârbu.

Propunerea a fost discutată în cadrul reuniunii raportorilor pentru reforma PAC, membri ai Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a PE, şi s-a ajuns la un compromis privind susţinerea sa de către toate grupurile politice reprezentate în acest for. Această decizie garantează adoptarea amendamentului atunci când el va fi supus votului în Comisie, se precizează în comunicat.

Reforma Politicii Agricole Comune se află acum în plină dezbatere în Parlamentul European. În prezent se desfăşoară negocierea, la nivelul grupurilor politice, a poziţiilor de compromis cu privire la toate articolele importante unde s-au depus amendamente la propunerile iniţiale ale Comisiei Europene. Votul asupra întregului pachet de reformă va avea loc, cel mai probabil, la finalul lunii noiembrie, după care vor începe trialogurile cu Consiliul şi Comisia pentru un acord în primă lectură. Tema va fi adusă în faţa votului plenului PE în vara anului 2013.

Sursa: AGERPRES