Faptul că până în anul 2050 populația lumii se va dubla constituie cea mai mare provocare pentru cercetătorii din agricultură. Creșterea productivității culturilor reprezintă, în acest context, principalul obiectiv. Ca un factor suplimentar, care să complice chestiunea, se adaugă schimbările climatice, care răstoarnă, într-o măsură destul de mare, ceea ce știam despre agricultură. În consecință, și soluțiile găsite sunt unele revoluționare. Între ele, biotehnologiile, cu vârful lor de lance – tehnologiile de editare a genomului, reprezintă unul dintre cele mai dezbătute subiecte. Nici simpozionul „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente“, care a avut loc în ultima zi a lunii mai la București, nu s-a abătut de la această tendință.

Europa riscă să nu-și mai atingă obiectivele de sustenabilitate

Organizat de către AgroBiotechRom și de către Alianța Industriei Semințelor din România, sub egida Academiei Române și a ASAS, manifestarea a reunit specialiști de cel mai înalt nivel din țară și străinătate. Au fost reprezentați atât membrii comunității științifice, cât și reprezentanții fermierilor. În Aula Magna a ASAS au fost prezenți, printre alții, Gheorghe Sin, președintele ASAS, Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, Valeriu Tabără, vicepreședinte ASAS, Lucian Buzdugan, directorul celei mai mari exploatații agricole din UE, Ion Cioroianu, președinte al Asociației Fermierilor Români, Maricel Dima, subsecretar de stat în MADR.

Întrunirea a fost moderată de prof. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj. Seria prezentărilor a fost începută de către dna Petra Jorasch, vicepreședinte al Asociației Europene a Semințelor. În prezentarea sa, intitulată „Importanța inovației în ameliorarea plantelor pentru sectorul de semințe al UE“, domnia sa a menționat decalajul care s-a creat la ora actuală între producătorii de semințe din SUA și cei din UE. Motivul îl constituie, în opinia sa, inconsecvența politicilor UE în ansamblul său, ca și a statelor membre referitoare la reglementarea inovării cu ajutorul noilor tehnici de editare a genomului. Rezultatele sunt multe și grave pentru europeni, avertizează dna Jorasch. „Costurile de natură legislativă, procesele de autorizare complexe și termenele lungi împiedică procesul de dezvoltare a societăților mici și mijlocii și utilizarea acestor metode de către aceste entități. Erodarea competitivității conduce la reducerea diversității sectorului de ameliorare a plantelor și la exodul societăților de ameliorare inovatoare din Europa. Rezultatul este că avantajul competitiv este transferat industriilor de ameliorare a plantelor din afara Europei, iar fondul de competență științifică din Europa (atât din sectorul public, cât și din cel privat), locurile de muncă aferente, inovația și – deci – creșterea economică sunt «alungate» și ele de pe continent.“

Ca o consecință finală, agricultura Uniunii Europene riscă să nu își mai atingă obiectivele de creștere a sustenabilității, a considerat conferențiarul

ameliorarea plantelor

„Inovația merge dincolo de cercetare!“

„Noile tehnici de ameliorare a plantelor: inovații pentru o creștere durabilă și responsabilă“ a fost tema prezentării susținute de dr. Slawomir Slova, conducătorul Laboratorului OMG al Institutului de Ameliorare și Aclimatizare a Plantelor din Polonia. După ce a enumerat principalii factori care stau în calea creșterii productivității agricole din UE – schimbările climatice, degradarea solurilor, accesul redus al unor producători mici și mijlocii la inovație –, vorbitorul a trecut în revistă cele mai noi tehnici de editare a genomului. „Inovația merge dincolo de cercetare și dezvoltare!“, crede cercetătorul. De aceea avem nevoie de crearea unor punți între cercetare, tehnologie și „actori“ (inclusiv fermieri, industrie și ONG-uri). Știința, tehnologia și inovația promovează competitivitatea, productivitatea și dezvoltarea durabilă.

În concluzie, este momentul ca UE să aplice politici destinate intensificării inovației în agricultură și în industriile alimentare.

„Dacă aș ști să vă spun când și cum vor fi reglementate până la urmă de către UE tehnologiile de editare a genomului și rezultatele lor, atunci probabil că nu ar mai fi fost nevoie de acest simpozion. În orice caz, cred că mi-ar fi trebuit un glob de cristal“, au fost cuvintele cu care și-a început prezentarea prof. Joachim Schiemann, până de curând directorul prestigiosului Institut Julius Kühn pentru Biosecuritate și Biotehnologia Plantelor din Germania. Mai adăugăm și faptul că domnia sa a fost între 2006 și 2009 membru al panelului științific al EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor).

În viziunea sa, „ameliorarea plantelor poate fi privită ca un proces continuu, din ce în ce mai eficient și mai precis. Oamenii au realizat întotdeauna selecții pentru obținerea unor mutații“. Noile tehnici de edi­tare a genomului constituie doar un instrument modern și eficient pentru atingerea acestui scop. „Ingineria genomică este utilizată pentru a îmbunătăți reziliența în mediile supuse schimbării, prin ameliorarea caracterelor abiotice și rezistenței la boli – caracteristici valabile în cazul plantelor, animalelor și oamenilor.“

Reglementarea plantelor editate genetic, în grădina CEJ

ingineria genomica

În ceea ce privește chestiunea reglementării, profesorul Schiemann a prezentat situația actuală în stilul caracteristic cercetătorilor germani, punând față în față pozițiile a doi dintre actorii de care depinde decizia finală. Pe de o parte, l-a citat pe J.C. Juncker, care în discursul său despre starea Uniunii“, din 14 septembrie 2016, spunea: „[…] Fac apel la toate instituțiile europene și toate statele membre ale Uniunii să își asume responsabilitatea. Trebuie să terminăm cu vechea poveste potrivit căreia succesul este național, iar eșecul european. Altfel, proiectul nostru comun nu va rezista. [...] De asemenea, trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să recunoaștem că există decizii pe care nu trebuie să le luăm noi. Nu este corect ca atunci când țările Uniunii Europene nu pot cădea de acord între ele asupra interzicerii sau aprobării utilizării glifosatului în ierbicide, Comisia Europeană să fie obligată de Parlament și de Consiliul European să ia o decizie. Așa că vom schimba aceste reguli pentru că aceasta nu este democrație. Comisia trebuie să își asume responsabilitatea acționând politic, și nu tehnocrat. O Comisie politică este una care ascultă Parlamentul European, statele membre și oamenii [...].“

Pe de altă parte, a citat și Sentința Preliminară a Curții Europene de Justiție: „Consiliul de Stat i-a solicitat Curții Europene de Justiție să se pronunțe în privința a patru chestiuni legate de noile tehnici de ameliorare (depuse pe 3 octombrie). Punctul declanșator a fost un proces intentat de organizațiile neguvernamentale franceze împotriva statului francez, în care s-a pus sub semnul întrebării transpunerea Directivei 2001/18/EC în legislația națională franceză.

După înregistrarea cazului de către CEJ și reținerea chestiunilor acceptate pe rol, vor fi necesare cca 15-24 de luni până la pronunțarea unei decizii/sentințe finale. Este cert că decizia finală va avea consecințe ample pentru regimul legislativ al plantelor obținute prin aplicarea noilor tehnici de ameliorare.“

Așadar, la ora actuală, decizia depinde de Curtea Europeană de Justiție“, consideră domnia sa. Iar în loc de concluzie, a folosit un alt citat: „Cei care vor ca lumea să continue așa cum este nu vor ca lumea să continue!“

Fermierii ar trebui implicați în decizie

Doamna Agnes Ricroch, secretara secției Științele Vieții din cadrul Academiei Agricole Franceze, a fost încă și mai tranșantă în cadrul prezentării sale intitulate „Reglementarea și eva­luarea riscurilor pentru biotehnologiile verzi. Editarea precisă a genomului și agricultura de precizie“. „În acest moment, Europa este blocată politic de propriul principiu al precauției și este incapabilă să abordeze pozitiv noile tehnici de editare a genomului și ingineria genetică“, a subliniat cercetătoarea. De aici rezultă incapacitatea de a valorifica posibilitățile nebănuite pe care aceste tehnologii le aduc la îndemâna fermierilor. Între alte avantaje importante se numără posibilitatea de obținere a unor noi hibrizi în doar câteva luni, față de minimum cinci – șase ani, cât durează acum.

Pentru a scoate Comisia Europeană din impasul în care se află acum în ceea ce privește reglementarea acestor tehnologii, dna Ricroch propune o nouă abordare. Aceasta se bazează pe produsul obținut și pe bunele practici agricole, și nu pe tehnologia folosită. Rezultatele, apreciază dna Ricroch, ar fi o mai eficientă și simplă reglementare și implicarea mai largă a fermierilor, care, până la urmă, sunt principalii beneficiari.

„Pierdem anual 1,5 miliarde euro“

„Nu cred că ne putem permite astăzi să nu luăm în considerare ce se întâmplă în SUA sau în Argentina, Brazilia și să ignorăm deficitul de competitivitate al UE“, a spus Emil Florian Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO. „România a înregistrat pierderi enorme la intrarea în UE, pentru că niște domni au promovat la rang de Directivă un document care ne spune să nu folosim soia modificată genetic. Eu vă spun că în fiecare dimineață mâncăm indirect soia modificată genetic, pentru că fiecare animal, fiecare pasăre este hrănită cu șrot de soia modificată genetic, importată din afara UE.“ Vorbitorul a mai arătat că fermierii membri ai organizației pe care o reprezintă doresc ca până în anul 2020 toate aceste bariere de ordin legislativ să fie îndepărtate, iar știința să-și poată spună cuvântul. „Una dintre prioritățile pe care Europa le impunea prin Tratatul din 1957, prin care se constituia Piața Comună, era dezvoltarea biotehnologiilor, ca factor al creșterii competitivității. Acum, în 2017, am involuat“, a subliniat Emil Dumitru. „Aș prefera ca MADR să ne sprijine ca în arealul din sudul țării, de cca un milion de hectare favorabil cultivării soiei nu cu sprijin cuplat, ci cu permisiunea de a cultiva soia modificată genetic. Eu nu cred că România își poate permite să piardă în jur de 1,5 mld euro în fiecare an, doar pentru că la Bruxelles niște funcționari ne explică cum nu se poate cultiva“, a pus punctul pe „i“ liderul PRO AGRO.

„Mergem la Bruxelles să ne cerem dreptul de a cultiva plante ameliorate genetic?“

Dl Valeriu Tabără s-a declarat, la rându-i, partizanul acestor tehnologii. „De trei ori, începând din 2010, eu personal am arătat la nivelul CE că avem nevoie de aceste tehnologii și am dus documente în acest sens!“ Pe de altă parte, domnia sa consideră că în primul rând cercetătorii sunt aceia care trebuie să își asume răspunderea pentru produsele pe care le creează, apoi să le prezinte fermierilor.

Dar concluzia simpozionului sub formă de întrebare a venit din partea dlui Lucian Buzdugan, unul dintre cei mai populari fermieri români. Conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE a dorit să știe care este poziția MADR în domeniul plantelor cu genomul editat. „Întreb acest lucru pentru că urmează trasarea noilor linii pentru Politicile Agricole Comune din 2020 și vreau să știu dacă noi, fermierii români, vom merge la Bruxelles să cerem cu toată tăria dreptul de a cultiva aceste plante cărora eu, după atâtea discuții, nu le mai spun decât ameliorate genetic“, a evidențiat dl Buzdugan

Răspunsul reprezentantului MADR, dl subsecretar de stat Maricel Dima, a venit scurt, dar nelămurit: „Subiect abordat, analizat, nedefinitivat!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 46-48

Secretarul general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, George Sava, a participat în data de 9 iunie 2017, la o întâlnire cu fermierii care își desfășoară activitatea în sectorul legumicol și/sau pomicol constituiți în diferite forme de organizare sau interesați de asociere și accesare a fondurilor europene, de pe raza județului Buzău. Întâlnirea a avut loc la sala de ședințe a Consiliului Județean Buzău.

Obiectivul principal al întâlnirii l-a constituit identificarea soluțiilor în vederea realizării unor proiecte integrate privind producerea/valorificarea/procesarea producției de legume și fructe”, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, de către fermierii din bazinele legumicole și pomicole din județul Buzău.

În cadrul întâlnirii s-a pus accent pe încurajarea asocierii producătorilor agricoli și înființarea de cooperative agricole, grupuri de producători, organizații de producători, în vederea unei valorificări mai eficiente a producției realizate și accesarea mai facilă a fondurilor europene, precum și sprijinirea construirii în bazinele legumicole și pomicole a unor centre de colectare, procesare legume-fructe și depozite frigorifice, unul din obiectivele propuse prin programul de guvernare.

De asemenea, au fost subliniate avantajele pe care le poate avea o formă de organizare (cooperativă agricolă, grup de producători, organizație de producători), respectiv: valorificarea unor cantități mai mari de produse, de o calitate superioară, la un preţ mai bun, într-un timp mai scurt. Prin intermediul formelor organizate ale fermierilor se pot încheia contracte cu marile reţele de magazine.

Alături de secretarul general adjunct la întâlnire s-au aflat specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Direcția Generală Politici Agricole, Direcția Generală Dezvoltare Rurală), Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Direcției pentru Agricultură a Județului Buzău, Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Fondului de Garantare a Creditului Rural - IFN-S.A.

Sursa: madr.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește că până la data de 31 mai 2017, inclusiv, fermieri care au solicitat subvenții în cadrul Campaniei 2017 au posibilitatea să facă modificări în cererile unice de plată depuse, fără aplicarea de penalităţi.

Astfel, solicitanții pot completa şi depune la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti ale APIA următoarele formulare:

1. Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M1), prin care se pot face următoarele modificări:

- mărirea suprafaţei unei parcele/subparcele deja declarate;       

- schimbarea culturii;

- divizarea parcelei în subparcele;

- modificarea numărului blocului fizic dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren;

- modificarea suprafaţei unei parcele deja adăugată prin formular M2.

Prin formularul M1.2- Schimbarea declaraţiei privind apa pentru irigaţii 2017 se pot face modificări ale câmpului 46: modificarea bifei privind utilizarea apei pentru irigaţii sau adăugarea acesteia.

2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M2)

Prin completarea Formularului M2 se poate:

- adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale;

- înscrie pachetul/varianta în declaraţia de suprafaţă, atât pentru parcele nou adăugate, cât şi pentru parcele existente în declaraţia de suprafaţă, dar pentru care anterior nu erau solicitate măsuri de dezvoltare rurală;

- aplica bifa aferentă pachetului/variantei/subpachetului/grupului de pachete/submăsurii din cadrul M10, M 11, M 13, M 214, după caz.

Modificările cererilor unice de plată prin depunerea celor două formulare M1 şi M2 se fac în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

Suprafeţele sunt justificate de documente doveditoare ale utilizării terenului.

Declarația privind completarea cererii în IPA-Online se completează și se semnează de către fermier inclusiv în cazul modificărilor M1 și M2 (parte integranta a cererii unice de plată).

3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) (formularul M3), conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.

O cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.

4. Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2017

Retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în situaţiile precizate la punctul 3.

5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără a se modifica CUI-ul (formularul M4) se depune de către fermier, fără penalităţi, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.

Documente anexate M4: după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii:

- copie CUI / CIF / CI pentru modificare denumire / nume / adresa;

- dovadă coordonate bancare ca urmare a modificării datelor bancare.

Modificarea datelor cererii ca urmare a schimbării formei de organizare.

În acest caz se completează ”Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” care se depune de către fermier la CL/CJ al APIA, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la finalizarea controlului administrativ. Acest tip de modificare se notifică în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei ei.

Documente anexate:

- copie certificat de înregistrare / respectiv dovada radierii, după caz;

- dovadă coordonate bancare.

6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în Campania 2017 este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.

Fermierii care au înregistrat pierderi din cauza înghețului vor beneficia de o reducere a impozitului pe norma de venit, însă acestea trebuie evaluate de comisiile locale, susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Pierderile înregistrate din cauza înghețului din această primăvară se stabilesc de către comisiile locale. În primul rând, acestea stabilesc norma de venit față de ceea ce s-a estimat, iar fermierii afectați vor fi ajutați prin reducerea impozitelor pe norma de venit. Sunt zone cu culturi pomicole și viticole afectate semnificativ în anumite părți ale țării, dar pe areale mici, și nu din cauza zăpezii căzute, ci mai ales din cauza gerului care a urmat, de minus 5 — minus 6 grade în unele zone", a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Șeful de la MADR susține că pierderile sunt în special în pomicultură și viticultură, însă culturile din câmp nu au avut de suferit de pe urma înghețului.

"Sunt pierderi pe anumite zone, dar nu așa cum s-a alarmat lumea. Au apărut informații sub impulsul momentului, al temerilor că lucrurile se vor strica iremediabil. Am fost peste tot în zonele unde s-au declarat distrugeri de cultură. De exemplu, în județul Mehedinți, pe Valea Coșuștei și pe Valea Motrului, au fost afectați semnificativ pomii fructiferi, la fel și via de la Corcova, dar nu toate culturile au fost compromise total. În schimb, în sudul județului, la Jiana, lucrurile stăteau cu totul altfel. Într-adevăr, pe zone restrânse, înghețul a produs pierderi la pomi și la vița de vie, dar în agricultură, în fiecare an, ne confruntăm cu astfel de probleme din cauza unor condiții meteorologice nefavorabile", a mai spus ministrul.

Reprezentanții Academiei de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' (ASAS) au transmis joi un comunicat în care atrăgeau atenția că fenomenele climatice din ultima perioadă au dus la pierderi în pomicultură și viticultură, de până la 100% la nuc în zona colinară, iar în perioada următoare trebuie determinate pagubele înregistrate, precum și constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale.

Conform ASAS, la prun, la Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești — Mărăcineni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, SCDP Tg. Jiu, SCDP Voinești, s-au înregistrat pierderi de până la 95%. În zona Iași și Bistrița nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. La cireș au fost puternic afectate culturile în aceleași zone ca și prunul, în proporție de 95%. În zona Iași, cireșul a fost afectat în procent de 35%. În schimb, la piersic și cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată, dar nucul este distrus 100% în zona colinară.

Informațiile transmise de ASAS arată că în cazul culturii de căpșun înghețul a produs pagube de 90% în zona colinară.

De asemenea, reprezentanții instituției precizează că este necesară determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secționarea organelor de rod), constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale, dar și plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asigurați. În eventualitatea susținerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

În domeniul viticulturii, înghețurile târzii au afectat lăstarii principali și implicit producția, diferențiat în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, înghețul a condus la pierderi mari de 70 — 90%, iar în partea de sud și sud-est a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile negative au afectat lăstarii principali și producția în proporție de 15 — 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorității soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20 — 80% în cazul amplasării plantațiilor pe șes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturile scăzute au afectat parțial producția (15 — 50%), iar în vestul țării, pierderi mai mari se înregistrează la șes și mai puțin pe versanți și platouri. O situație aparte o prezintă plantațiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în plantațiile viticole amplasate pe versanți, de până la 60%.

"În concluzie, starea de vegetație a plantațiilor viticole la acest moment este bună, cu excepția plantațiilor viticole amplasate la șes și la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producție cauzate de brume și înghețuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantațiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetație normală", se arată în comunicatul ASAS.

Sursa: AGERPRES

În perioada 12– 13 mai, Unilift anunță organizarea evenimentului Unilift & Partners Expo Show, la sediul Unilift din șos. Calea Trotușului, nr. 279, Dărmănești, jud. Bacău.

Prin acest eveniment Unilift și-a propus să promoveze mai mult soluțiile inovatoare pe care le poate oferi clienților datorită parteneriatelor sale și să contribuie activ la dezvoltarea unei comunități de profesioniști dornici să cunoască permanent soluțiile inovatoare din piață.

TEHNOLOGIE │ INOVAȚIE │PROFESIONALISM

În cadrul evenimentului se vor desfășura o multitudine de demonstrații speciale, adresate antreprenorilor, autorităţilor locale şi specialiştilor din domeniul construcții-arhitectură, industrie grea și ușoară. Toate detaliile pot fi citite și pe blogul Unilift: http://unilift.ro/blog

Cei mai buni specialiști internaționali în domeniul sablării vor susține o conferință intitulată „Restaurarea și punerea în valoare a siturilor, clădirilor, monumentelor istorice și a obiectelor de artă vechi”. Invitații sunt specialiști de la compania italiana Ibix și au o vastă experiență în ceea ce privește operațiunile de restaurare a celor mai importante clădiri și monumente din lume:

Tot în cadrul evenimentului va avea loc și prezentarea tehnică „Echipamente de curățare cu ultra-presiune (hidro-sablare) și demonstrații practice” susținută de specialiști de la compania Oertzen din Germania cu peste 60 ani de experiență în tehnica hidro-sablării:

“Ne bucurăm ca, la a doua ediție a evenimentului organizat in-house la sediul Unilift, să avem invitați specialiști cu viziuni și perspective diferite, ce conduc echipe de la nivel internațional și care vin să împărtășească din experiența lor cu specialiștii români din domeniu. Prin urmare, ne dorim să creăm o comunitate din ce în ce mai puternică și unită a profesioniștilor din zona noastră și nu numai.”, a declarat dl Constantin Brumă, managerul general Unilift Serv.

Cu această ocazie, Unilift oferă 10% reducere la achiziția unui echipament din portofoliu în limita stocului disponibil până la 1 septembrie 2017 pentru cei care participă la eveniment.

De asemenea, Unilift oferă 3 premii prin tragere la sorți la completarea formularului de feedback. Produsele profesionale pentru curățare cu care vor pleca câștigătorii sunt: un aspirator Starmix, un kit de curățenie MotorScrubber și un covor de intrare anti-murdărie ABI.

 Program de vizitare:

  • 12 mai: între 10.00-18.00
  • 13 mai: între 9.00-16.00

Înscrierea la eveniment se va face prin confirmarea participării la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la numărul de telefon 0721.199.103.

Despre Unilift Serv:

Unilift Serv este o firmă care pe parcursul activității s-a făcut cunoscută prin distribuirea echipamentelor atât pentru uz professional, cât și pentru cel industrial. Caracteristica dominantă a produselor din portofoliul Unilift este calitatea.

Pentru buna desfășurare a procesului de depunere a cererilor de plată la nivelul întregii țări, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a dispus măsuri de sprijin din partea Direcțiilor Agricole Județene (DAJ-uri), în vederea asigurării prezenței potențialilor beneficiari la centrele locale/județene ale APIA.

În acest sens, specialiștii din cadrul Direcțiilor Agricole Județene comunică în permanență cu fermierii și cu unitățile administrativ teritoriale, fiind repartizați pe localități, iar acolo unde identifică beneficiari care se află în imposibilitatea de a ajunge la centrele APIA, vor pune la dispoziție transport pentru a depune cererile și vor acorda suport tehnic pentru completarea acestora, respectându-se astfel termenul limită de 15 mai 2017.

Sursa madr.ro

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 25 aprilie, ora 11:00 – 15 mai 2017, ora 16:00 (prima sesiune), primește Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Odată încheiată perioada de depunere menționată mai sus, cererile de sprijin pot suferi modificări din partea solicitanților până la data de 31 mai 2017, ora 16:00.

Această Schemă de ajutor de stat care contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală „Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură” este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro.          

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Precizare: beneficiarii schemei de ajutor de stat „ Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite ” – submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” vor putea aplica pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” – submăsura 15.1„Plăţi pentru angajamente de silvomediu” numai după executarea ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei.

„Fermierii au început să înțeleagă fenomenul schimbărilor climatice. Cu un management bun de păstrate a umidității în sol, cu alegerea hibrizilor adaptați condițiilor pedoclimatice, cu un semănat timpuriu, ajung la performanțe de invidiat. Aici se întâlnește priceperea fermierului cu genetica pe care o aduc firmele furnizoare de semințe“, descrie Constantin Mihalache, în doar câteva cuvinte, situația actuală a agriculturii românești.

Știința, instrument pentru producții mai mari

SC Agromec Vlad Țepeș, al cărei acționar majoritar este, deține aproape 1.800 ha de teren arabil în județul Călărași. Pământ bun, de calitate. Tocmai de aceea consideră că trebuie lucrat astfel încât să dea producții pe măsură. „Pentru anul acesta ne-am fixat ca obiectiv obținerea unor producții de top: 4 t/ha la rapiță, 8,5-9 t la grâu, peste 4 t la floarea soarelui și cel puțin 10 t/ha la porumb. Ca să le obținem, trebuie ca totul să se lucreze științific“, spune domnia sa. Și, așa cum am putut să ne convingem, astfel se petrec lucrurile.

Pentru că niciun gospodar nu ține toate ouăle în același coș, nici fermierul nostru nu are un singur tip de cultură. Culturile de toamnă, constând în rapiță (cca 360 ha), grâu (520 ha) și orz (250 ha), au trecut cu bine iarna și arată promițător. „Anul acesta a fost o iarnă mai apropiată de iernile copilăriei mele. La fel, primăvara n-a mai fost la fel de năvalnică. De aceea, prin comparație cu anii trecuți, culturile mi se par, parcă, un pic subdezvoltate, deși ele sunt normale”, îmi mărturisea. Cât despre cultu­rile de primăvară, pe 30 martie, când ne-am întâlnit, se pregătea să înceapă semănatul. 270 ha urmau să fie acoperite cu porumb și, cam tot pe atâtea, cu floarea-soarelui. „De șapte ani nu am mai cultivat floarea-soarelui, așa că am hotărât ca anul acesta s-o includem în planul de culturi.“ Mai sunt și câteva hectare însămânțate cu ovăz, fasole,mazăre și lucernă. Singura cultură de care fermierul nu pare încântat este orzul. „E o cultură care nu prea își scoate banii. O menținem însă pentru că este cea mai bună premergătoare pentru rapiță“, spune Constantin Mihalache.

Fertilizare după cartare

Fertilizarea terenului a fost făcută după o cartare prealabilă. În toamnă, pentru culturile de orz și grâu s-au administrat câte 31 kg de azot și 80-90 kg de fosfor substanță activă/ha. Pentru că analizele de sol au arătat că nu este necesar, nu s-a mai împrăștiat și potasiu. Apoi, imediat ce vremea a permis, în primăvară s-au mai făcut fertilizări cu uree și azot. După Paști, urmează și un tratament cu sulf pentru grâu. Rezultatul scontat este obținerea unui conținut crescut de metionină, adică a unei calități superioare.

Pentru floarea-soarelui s-a făcut o fertilizare inițială cu îngrășăminte complexe NPK, câte 90 kg/ha. Pentru porumb s-au folosit câte 90 kg de substanță activă de fosfor și 140 de azot/ha. Urmează să mai fie administrate fazial câte 35-40 kg de azot.

În ceea ce privește hibrizii folosiți, s-au folosit varietăți deja testate în fermă. În fiecare an, la Agromec Vlad Țepeș se fac testări cu diverși hibrizi, de la mai mulți distribuitori. Urmarea este că atunci când se fac semănăturile se știe care sunt cele mai indicate semințe. Și pentru că vremea nu poate fi controlată, porumbul semănat era din grupe FAO începând de la 300 și până la 450.

Sistem de irigații prin investiții proprii

„Apa reprezintă resursa cea mai prețioasă pentru agricultori. Este foarte important să o folosești cât mai eficient și să nu risipești nicio picătură. De aceea e important ca pământul să fie lucrat «în urma com­binei», cum spunem noi, agricultorii. Adică toate lucrările de pregătire a terenului trebuie să se facă cât mai curând după recoltare. Apoi e important cu ce utilaje se fac lucrările și cum. Dacă totul se face ca la carte, atunci pierderile de apă din sol sunt minime. Dar, oricât de mult te-ai strădui, dacă nu plouă, nu ai apă vara. Pentru porumb ar fi necesari aproximativ 40-50 mm în aprilie și mai, 60 mm în iunie, 90 mm în iulie și 60-70 mm în august. Or, la noi avem 300 mm din ianuarie până în martie, încă 40-50 mm din aprilie până în iunie, apoi nu mai avem ploi deloc. În aceste condiții nu poți obține rezul­tate ca în alte părți“, își spune fermierul cel mai mare of.

Dar pentru că nu este omul care să stea cu mâinile încrucișate și pentru că, așa cum am văzut deja, a priceput mersul vremurilor, are și un proiect care să îmbunătățească situația. Pentru primăvara aceasta și-a propus realizarea unui sistem de irigații pentru 143 de hectare. „Am alocat 300.000 de euro pentru această investiție, dar este posibil să fie nevoie de încă 50% din această sumă. Practic, este vorba de a săpa trei puțuri la o adâncime de 55 metri, conform aprobării primite de la Apele Române. Cu apa provenind din ele vom iriga în sistemul prin picurare suprafața respectivă. Imprecizia legată de bugetul necesar provine din incer­titudinea debitului puțurilor ce vor fi forate. Dacă debitul va fi de 100 m³/oră, atunci sunt suficiente trei. Dacă nu, atunci trebuie mai multe puțuri, mai multe pompe și genera­toare. În orice caz, este o investiție importantă, de la care avem așteptări mari!“, spune Constantin Mihalache.

Utilaje ca la expoziție

Investiția în sistemul de irigații este doar cel mai nou proiect al societății. Agromec Vlad Țepeș este una dintre exploatațiile agricole care se poate mândri cu parcul său de utilaje. Toate mașinile sunt noi și foarte moderne. „Regele“ este un Case Quatrak șenilat, de 620 CP. Pe lângă el, încă trei tractoare puternice: două John Deere, de 320 și, respectiv, 295 CP și un alt Case, de 370 CP. Acesta din urmă este dotat cu un sistem de transmisie Vario CVX, care îi permite să lucreze în diferite regimuri pe teren dificil, cu viteze între 350 metri și 1,5 km/oră. Unul dintre implementele sale este un combinator care pătrunde până la 40 cm adâncime. Una dintre utilizările sale predilecte este în zonele de vegetație forestieră. Acum un an a fost avariat când a agățat un fragment dintr-o șenilă de tanc, îngropată la o adâncime de 30 cm.

Pentru lucrări mai ușoare se folosesc alte trei tractoare John Deere de 150 CP. La lucrările auxiliare mai sunt folosite și cele două tractoare de 82 CP și, respectiv, 100 CP.

Recoltarea se face cu șapte combine: două Case, de 400 CP, trei John Deere, la fel de puternice, și alte două de „doar” 260 CP.

Mândria fermei o reprezintă însă cele două mașini autopropulsate de aplicare a tratamentelor de la John Deere. Una dintre ele este prevăzută și cu un kit de fertilizare. La fel de mândru este fermierul și de mașina tractată pentru aplicarea tratamentelor chimice de la Amazone. Evident că utilajele enumerate mai sus au o gamă la fel de complexă de implemente și scule, la fel de moderne și de performante.

Dar ceea ce face acest parc impresionant să se ridice încă și mai sus este sistemul integrat de gestionare. Toate utilajele sunt urmărite și dirijate prin GPS. Ca urmare, ele pot funcționa zi și noapte, se pot coordona, iar informațiile referitoare la activitatea și performanțele lor sunt centralizate în timp real.

„Eu cred că a venit timpul ca și noi, agricultorii români, să stăm la masa celor bogați, în sensul că trebuie să obținem și noi, la fel ca agricultorii din alte țări, recolte bune, mari. Să obținem productivitate, nu producții, ca până acum!“, e convins Constantin Mihalache.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 20-21

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, până la acest moment, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %, Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe acestă cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.                                                                                                                                      

După ce Comisia Europeană ne-a amenințat cu infringementul dacă „legea 51% produse românești“ se aplică, ei bine, Parlamentul a decis să modifice respectivul act normativ. Astfel, legea privind obligativitatea ca marile magazine să aibă peste jumătate din produse românești la raft va suferi în următoarea perioadă modificări importante. Dintre acestea amintim faptul că termenul „românesc“ urmează să fie înlocuit cu „autohton“, magazinele nu vor mai fi obligate să amenajeze spaţii speciale pentru comercializarea produselor agroalimentare româneşti, ci doar să le semnalizeze în interiorul magazinului. În ceea ce privește sintagma „lanţ scurt“, aceasta va fi înlocuită cu „parteneriate“ între producători şi retaileri.

Ce e de făcut?

Problema e că, potrivit modificărilor legislative, termenul de „autohton“ nu vizează produsele românești, ci orice produs din UE, pentru că, nu-i așa, facem parte dintr-o uniune economică. Cu alte cuvinte, spiritul legii care își dorea promovarea produselor 100% românești dispare. Oricum, se pare că nicio lege nu ar fi în stare să mai salveze ceva. De ce? Pentru că anul trecut, de exemplu, consumatorii români au consumat cu 12% mai multe produse agroalimentare din import decât în 2015. Iar cifra crește de la an la an. Așadar, ce este de făcut? Există o singură soluție, după cum ne-a declarat Lucian Florea, președintele organizației de lucrători din domeniul pomicol din județul Bacău. Acesta crede că marea problemă a fermierilor români e că se plâng și nu acționează în propriul interes. „Întrebarea nu este ce ar trebui să facă autoritățile statului pentru noi, ci ce ar trebui să facem noi pentru autorități. În primul și în primul rând, noi ar trebui să ne asociem și să reușim să lăsăm orgoliile la o parte, chiar dacă acest lucru doare pentru unii. Apoi, în deplină solidaritate ar trebui să mergem la Ministerul Agriculturii să ne spunem păsurile. Iar singurul lucru pe care ar trebui să-l facă MADR este să fie deschis către noi. Atât și nimic mai mult, pentru a găsi împreună o rezolvare.“ Florea crede că singurii „vinovați“ pentru problemele din agricultură nu sunt mărfurile străine, ci tocmai lipsa de solidaritate. „Noi lucrăm individual și fiecare are grijă doar de producția lui ca să iasă pe piață. În schimb, uitați, polonezii au învățat foarte repede că numai în forme asociative reușesc să se impună și au câștigat și piața din România. Deci trebuie să analizăm foarte serios aceste orgolii de care vă spuneam și să vedem cum facem ca să scăpăm de ele. Și toate problemele se vor rezolva...“

Singura soluție...

Cu alte cuvinte, fermierii autohtoni nu trebuie să inventeze apa caldă. În toate țările UE sau din lume unde există agricultură de succes există diverse forme de cooperare. „Agricultura românească are nevoie de o organizație de producători pentru a deveni o voce mult mai puternică pe piață, dar și în ceea ce privește negocierile cu UE. Numai așa, prin asociere, putem deveni competitivi pe piața românească sau pe cea europeană. Acum, problema noastră este că nu suntem o voce destul de puternică pentru a putea să promovăm produsele noastre“, a declarat Viorica Dăncilă, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 6

Cornel B., județul Iași:

„Marea noastră problemă este desfacerea produselor, care de la an la an merge tot mai greu. Și cred că asta este problema oricui are o livadă, mai ales dacă avem în vedere importurile de fructe din Polonia. Iar de aici și problemele noastre. Alta ar fi prețul de desfacere care este foarte mic din cauza acestor importuri poloneze. Și mă refer în special la sectoarele măr și cireș. Problema e că a mai apărut un competitor pe această piață, e vorba de Bulgaria, care s-a ridicat mult în ultimul timp. Ungaria, la fel. Ce s-ar putea face? Cred că o parte din probleme ar fi rezolvate prin aplicarea Legii supermarket-urilor privind vânzarea produselor românești. În acest mod am rezolva o parte din problemele legate de desfacerea mărfii. Și poate că s-ar mai liniști și cei care aduc marfă la negru din unele țări ale UE, o altă problemă care nu este normală și care ne dă numai bătăi de cap.“

Victor G., județul Giurgiu:

„Eu sunt cultivator de căpșuni, iar în România, la această cultură, marea problemă este cea legată de PNDR 2014-2020. Dintre probleme pot să încep cu faptul că această cultură a căpșunilor nu se califică la punctaj, fapt pe care nu-l consider normal. Și asta în condițiile în care avem zone cu tradiție, cum ar fi zona Halmeiului, zona Polovraci... O altă problemă ar fi că, dacă vreau să fac un proiect european, trebuie să dau un cost standard la solarul pentru căpșuni de 3.500 euro pe ha. Ce înseamnă asta? Că nici șuruburile nu mi le cumpăr cu banii ăștia... Eu am contactat și Ministerul Agriculturii, și AFIR-ul pentru a vedea cum putem remedia această problemă. Din acest punct de vedere, al accesării fondurilor europene, pot să spun că această cultură este una oropsită în România. Mai ales că, dacă am avea bani mai mulți, am putea cultiva căpșunii în substrat, beneficiind de ultimele tehnologii, așa cum fac spaniolii și olandezii care, cu această tehnologie, obțin recolte mult mai bogate decât noi, care cultivăm clasic în pământ. În privința desfacerii, nu am de ce să mă plâng... Eu lucrez doar cu supermarket-urile și ce pot să spun că în acest moment sunt deschise la colaborare. Am observat că marile magazine nu cer decât două lucruri esențiale pentru o bună colaborare: calitatea mărfii, care trebuie să fie cea mai bună, și constanță în aprovizionare.“

Lucian F., județul Bacău:

„În domeniul în care lucrez, pomiculturii, problemele sunt multiple, dar am înțeles că nu trebuie să ne mai plângem, ci să încercăm să ne rezolvăm problemele. Da, în ultima perioadă s-a tot vorbit de legea supermarket-urilor. S-a tot discutat pe marginea ei, noi agricultorii, am venit și noi cu propunerile noastre la vremea respectivă. Din păcate, cei care comentează la ora actuală și fac atâta tam-tam d-abia acum pe seama ei, la momentul conceperii legii și apoi a discutării legii nu s-au implicat deloc. Tipic românesc... Adică unii fac, alții arată cu degetul că au făcut rău sau au făcut bine. Noi, pomicultorii, am fost invitați de fiecare dată la acest demers și am răspuns invitației. Toți fermierii și toate organizațiile reprezentative au fost invitați, dar, din păcate, unii n-au dat curs invitației și s-au trezit d-abia după ce a fost elaborată această lege și, când deja era prea târziu, au venit și ei cu critici. Cu alte cuvinte noi, fermierii, nu am reușit să ne adunăm la aceeași masă și să avem un punct de vedere comun. Ce pretenție să mai ai atunci de la lege? E normal ca supermarket-urile să nu accepte forma actuală a legii... Ce mă întristează pe mine e că procesatorii noștri, sau o parte din ei, au ajuns să adopte acum o poziție comună cu aceste magazine. Adică ai noștri sunt împotriva alor noștri. Și nici aceste două părți nu au participat la discuțiile privind legea produselor românești în supermarket-uri. Cu alte cuvinte, lipsa de dialog a creat toate aceste probleme cu care ne confruntăm astăzi.“

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 8

KWS Semințe dezvoltă conceptul lansat anul trecut în domeniul seminariilor din agribusiness printr-un nou eveniment. De această dată, compania aduce în prim plan necesitatea fermierilor de a avea acces facil la informație și metode de gestionare a riscurilor pentru o activitate eficientizată în fermă. Astfel, KWS Semințe, care anul acesta împlinește 15 ani de prezență activă în România, vine cu o nouă propunere de abordare a parteneriatului cu fermierii, prin prisma oportunității de a crea împreună cu aceștia instrumente utile în activitatea de zi cu zi.

“Performanța unei companii se datorează capacității de a asculta și de a răspunde cerințelor partenerilor. Anul acesta KWS Semințe împlinește 15 ani de creștere matură, sănătoasă și constantă, care se datorează, în principal, fermierilor români. Sunt 15 ani în care compania a urcat în topul primelor 3 producători de semințe din România. Este momentul să trecem la un alt nivel, sub egida “Câte ferme, atâtea soluții”, pentru că am atins maturitatea la care putem veni către partenerii noștri fermieri nu doar cu produse și servicii performante, dar și cu instrumentele prin care îi susținem în eficientizarea activității lor zilnice. Pentru că, până la urmă, obiectivul tuturor este profitabilitatea”, declară doamna Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.

Cu tematica “Managementul integrat al fermei”, a doua ediție a seminarului științific “Prioritate pentru Performanță” a fost organizat de KWS Semințe în 16 martie la Hotel InterContinental, creând astfel o tradiție privind locația, dar și gazda evenimentului.

Auditoriul s-a bucurat de prezența distinsă și remarcabilă a aceluiași amfitrion, Domnul Prof. Univ. Dr. Gheorghe Valentin ROMAN - Inginer agronom, Doctor în Agronomie, Doctor Honoris Causa, Profesor Universitar emerit la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Disciplina Fitotehnie. Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, vice-președinte al secției ”Cultura plantelor de câmp”.

În cadrul evenimentului au fost susținute teme de interes actual pentru fermieri, firul prezentărilor urmând parcursul logic de la managementul riscurilor în ferma agricolă până la inovații actuale în domeniu, abordând prin studii de caz și exemple concrete tendința globală de digitalizare a agriculturii, pentru eficientizarea costurilor și profitabilitatea muncii agricole.

„Prezența personalităților cu experiență vastă în mediul academic și de business oferă în mod clar un plus de cunoaștere documentată. Scopul acestui transfer de experiență este crearea unei comunități care să aibă acces permanent la informația vitală desfășurării unei activități profitabile. Așa avem ocazia să descoperim instrumente utile pentru bunul mers al fermelor noastre și, drept urmare, pentru dezvoltarea agriculturii românești în ansamblul ei. Aceasta este baza evoluției următoare” – a mai declarat Doriana Nițu.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali astfel:

  • Managementul riscurilor în ferma agricolă - Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Gheorghe Valentin ROMAN;
  • Inovația în dezvoltarea rurală – Conf. Univ. Dr. Magdalena Turek Rahoveanu;
  • Managementul fermei – Prof. Univ. Dr. Valentina Constanța Tudor;
  • Eficientizarea costurilor în fermă. Digitalizarea în agricultură – Economist Ervin Miklos
  • De la Agronomie la Agroeconomie – Jurnalist Gabriel Razi.

În urma acestui eveniment, va fi publicat al doilea volum din colecția științifică “Agriteca”, dedicată diseminării de noutăți către o audiență formată din fermieri și specialiști în domeniul agronomic. Astfel, ne asigurăm că partenerii noștri primesc și în acest an informație de interes, din surse de cea mai bună calitate, pe care să o valorifice în activitatea de zi cu zi.

Despre KWS Semințe

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură, şi deţine în România întregul lanţ de business cu seminţe, de la cercetare - ameliorare hibrizi de porumb şi fluxul de uscare – condiţionare – procesare cu echipamente de ultimă generaţie, până la un sistem de vânzare personalizat, cu specialişti valoroşi şi logistică integrată.

Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 120 angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări din lume, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna a fi partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.

Pentru mai multe detalii, contactați: Violeta Niculae, Director Strategie şi Inovare – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Roxana Pârvulescu, Specialist Marketing – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sorin T., fermier Brașov:

„Producția de cartofi din acest an, ca de fiecare dată, este strâns legată de vreme. În rest, nu pot spune că avem probleme. Totuși, ar fi o problemă, emblematică aș putea să spun, cu care se confruntă toți fermierii români. Este vorba de importurile de cartofi din Polonia care, credem noi, câteodată se fac mai puțin legal. Mă refer aici la unele importuri la negru. Despre ce este vorba? Se știe că Polonia este de ani de zile în carantină fitosanitară și ca să porți exporta cartofi din Polonia îți trebuie certificat fitosanitar. Or, în România se aduc cartofi fără acest certificat care să ateste că respectivii cartofi nu au boli de carantină, în speță clavibacter. Deci, teoretic, acești cartofi fără certificat fitosanitar nu au ce căuta pe nicio piață. Iar această situație se repetă de ani de zile. De aceea cred că trebuie să se ceară la graniță un certificat care să confirme că respectivele cantități de cartofi nu au probleme. Dar acest lucru nu se face. Cel puțin la autovehiculele cu o sarcină utilă de 7,5 t nu se face. Și trebuie spus că Polonia este singura țară care se confruntă cu genul ăsta de probleme la culturile de cartofi. Sigur, ei pot exporta, dar numai cu certificat sanitar. Pe lângă transporturile la negru, care nu sunt trecute în contabilitate, mai sunt importurile la gri. Ce înseamnă asta? Înseamnă factură subevaluată, plătești TVA-ul la 10 bani kg și tot așa. Iar asta se întâmplă la unele mărfuri din import de când suntem în UE.“

Florin V., fermier Covasna:

„Da... Problema cu importurile de cartofi din Polonia este foarte mare. Mai ales în condițiile în care sunt vândute 15 kg cu 5 lei. Iar în Polonia mai sunt probleme și cu cartofii de sămânță. Teoretic, din cauza carantinei nu pot cultiva cartofi nici măcar pentru ei. Și situația asta durează de peste trei ani, iar lumea de la noi nu știe sau se face că nu știe. Cert este că acum toți cei care luau cartofi din Bihor și Timișoara se duc în Polonia cu tiruri de 7 t și aduc cartofi de acolo în România. Mai nou, am aflat că inclusiv în patria cartofului, Covasna, aduc cartofi din Polonia și deoarece riscau să le înghețe marfa îi vând ca fiind cartofi româ­nești. Iar în en-gross-urile din Bihor și Timișoara se vând cu totul, cu maximum 90 de bani. Am clienți care nu mai iau de la mine și preferă să cumpere cartofi din aceștia care sunt și proști. Noi am avut acum noroc cu iarna asta grea pentru mulți nu au avut curaj să transporte cartofi de departe de frica înghețului.“

Eugen T., fermier Râșnov:

„În privința culturii cartofului, în acest moment avem două necunoscute. În primul rând vremea, care ne poate juca feste oricând, iar a doua necunoscută este prețul pentru care se dau cele mai mari bătălii, în special cu marfa din import. Ei bine, pe mine personal asta mă deranjează cel mai mult: fluctuația de preț la vânzare. Din păcate – noi ca producători, ca Federație sau ca asociații profesionale – nu suntem în stare să ne înțelegem la un preț minim. Și atunci, începem să vindem sub costul de producție, iar afacerile noastre se pun încet-încet pe butuci. De exemplu, în țările din vestul Europei statul, dar mai ales cooperativele de fermieri reglementează strict prețurile minime sub care nu poți să cobori...

De aceea cred că înființarea unor cooperative ar fi benefice și la noi, cel puțin pentru cultura cartofului, dar nu cred că așa ceva este posibil în România. La noi nimic nu este cum ar trebui să fie. În decursul a cinci ani, de exemplu, într-un an pierdem, într-un an câștigăm prea mult, într-altul suntem la zero, iar în alți doi ani câștigăm normal. Cu alte cuvinte, nu ne îmbogățim, e o afacere fără business plan, fără reguli, cu predictibilitate zero.“

Ghiță Cutinanț, vicepreședinte Sindicatul oierilor - Hunedoara

„Vă pot spune o poveste într-un singur minut. Anghel Rugină, celebrul economist român care le-a dat lecții americanilor, a trimis o scrisoare către Ion Iliescu și Petre Roman în care le-a spus așa: «Aveți o țară fără nicio datorie. Faceți monedă din metale prețioase și să meargă agricultura. Țara în care nu merge agricultura este o țară săracă». Să știți că noi nu suntem departe de sărăcie, chiar dacă avem o țară pline de resurse. Oaia încă aduce valută grea în țară și a făcut asta și pe vremea lui Ceaușescu. Tatăl meu a făcut casă cu etaj în Hunedoara doar din veniturile obținute din creșterea animalelor. Dacă președintele țării și Guvernul nu își apleacă urechea către oamenii de la talpa țării vom fi terminați. Noi nu mai suntem stat de drept la ora actuală. Nu se respectă legi. Politicienii ne înmormântează, din păcate. Să ajungă un om cu 300 de oi să spună: «sunt sărac, nu mai am din ce să trăiesc», cum se poate așa ceva? Vorbeam la un moment dat cu un cioban de la Sibiu care se ocupă de oierit de multă vreme și îmi spunea că odinioară din vânzarea lânii îți puteai ține oile o iarnă. Eu am dat acum doi ani 1.500 de lei pe tuns și mi s-a oferit pe lână 500 de lei. Încă nu am vândut-o, cred că o să îi dau foc.“

Ștefan Stancu, administrator fabrică uscare fructe-legume Prundu – Giurgiu

„În principiu, orice tânăr antreprenor ar trebui sprijinit necondiționat de către stat. Dacă riscă, riscă el, prin urmare care poate fi pierderea statului? Orice afacere care începe să funcționeze aduce bani statului prin plata unor contribuții. Cu cât sunt mai mulți cei care doresc să facă ceva, cu atât mai bine.“

Florin Colțuneac, administrator fabrică de furaje Balotești

„Din nefericire, statul nu se implică de niciun fel în acest segment de producere a furajelor. Ar trebui ca acesta să vină cu niște măsuri, cu subvenții, dar se pare că există interese globale, naționale să nu se facă asta. Ar trebui să existe niște ținte, o strategie. Eu cred că de la furaj ar trebui să plece totul, pentru că într-o fermă 80% din cheltuieli se fac cu hrana animalelor. Dacă acesta ar pleca subvenționat ar putea fi dezvoltate apoi și alte ramuri. În zootehnie, genetica și furajul de calitate sunt esența.“

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 6-8

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează toți fermierii că în data de 3 martie 2017 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 160, Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate.

Prin acest ordin nivelul de dobândă aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M+maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ajutoare naționale tranzitorii (ANTZ) și sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi cele pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi a OMADR nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare, iar plafaonele și cuantumurile per cap / tonă de lapte rezultate la nivel de număr de capete / cantităţi de lapte solicitate, sunt prezentate în tabelul mai jos:

Schema de plată

Plafon

Cantitate

Cuantum

euro

lei

cap/tone

euro

lei

ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul carne

108.985.582

485.389.087

1.178.850

92,4508

411,75

ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul lapte

25.933.399

115.499.579

1.350.000

19,2099

85,56

ANTOC – schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

54.690.076

243.573.191

9.773.604

5,5957

24,92

SCZ – sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte

1.400.000

6.235.180

7.497

186,7414

831,69

SCZ – sprijin cuplat speciile ovine/caprine

28.000.000

124.703.600

1.034.487

27,0666

120,55

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

 11.025.000

 49.102.043

 15.964

 690,6164

 3075,80

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte

81.499.674

362.975.098

111.205

732,8778

3264,02

Plata ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016.

Vlad Oancea, fermier localitatea Constantin Brâncoveanu, județul Călărași

fermier OanceaVasile„Ca toți fermierii, mi-aș dori să avem continuitate în acordarea subvențiilor, să nu ne mai rugăm să ni se vireze banii. Cred că cei de la conducerea Ministerului Agriculturii ar trebui să fie mult mai apropiați de noi, fermierii, și să ne ajute în problemele cu care ne confruntăm. Cea mai arzătoare problemă ar fi cea a prețurilor. În ultimii 2 ani a fost… știm cu toții cum! Degeaba ne zbatem să obținem producții dacă prețurile sunt foarte mici încât uneori nu ne acoperim nici cheltuielile. Un preț corect și realist cred că ar oferi o altă șansă agricultorilor.“

Gheorghe I. Costică, localitatea Dracea, județul Teleorman

fermier GheorgheCostica„Autoritățile ar trebui să dea mai multă importanță agriculturii pentru că, dacă ne gândim bine, țăranii sunt rădăcina națiunii. Dacă vrem să avem o țară puternică trebuie să permitem țăranilor să devină puternici. Autoritățile și oamenii în general să se gândească că atunci când vii de la serviciu – fie că lucrezi în IT, fie ca medic sau profesor – pui pe masă mâncare care a rodit în pământ. Să nu uităm să cumpărăm produse românești – legume și fructe, pentru că cele venite din import stau zile întregi în depozite și își pierd valoarea nutritivă; spre exemplu, la ardei scade vitamina C cu 60%. Oamenii statului să meargă mai mult prin teritoriu să vadă care sunt nevoile țăranilor și să țină cont de ele.“

Ioan Pau, crescător de ovine Rațcă

fermier Ion PauNu doar ca și crescător de ovine, dar mai ales ca țăran, mi-aș dori ca guvernanții de acum ai țării, dar și cei care vor veni după ei, să își îndrepte privirea și spre clasa asta de jos. Pentru că de aici pleacă toată hrana: pâinea, carnea, brânza. Absolut toată hrana de care avem nevoie. Această clasă socială nu a fost prea băgată în seamă de zeci de ani.


Constanța Ștefan, secretar general al Federaţiei Oierilor de Munte din România

fermier StefanConstUna dintre problemele crescătorilor de oi este faptul că li se impune colaborarea cu medici veterinari concesionari aleși de ANSVSA. Luna aceasta vom face o delegație la ANSVSA să vedem ce putem face pentru a schimba acest lucru. Vă semnalez câteva dintre problemele cauzate de faptul că ne sunt impuși anumiți medicii veterinari. Spre exemplu, medicii veterinari au uneori în grijă animalele din foarte multe comune și ca urmare nu mai fac față lucrărilor. În consecință, de multe ori aceste lucrări sunt făcute mai mult pe hârtie decât în realitate. Și ce este cel mai important, acest sistem de lucru cu medici concesionari a făcut să dispară asistența din zona de munte, mai ales. Pentru că medicii se ocupă doar de vacinurile obligatorii și acțiunile din program. Dar asistență veterinară nu mai există. Ni se spune să apelăm la medici de liberă practică, dar ca să aduci un medic de liberă practică în vârful muntelui te costă 200 de lei doar ca să îi asiguri transportul. Este dezavantajos. În plus, acest sistem nu îți permite, în cazul în care nu ești mulțumit de serviciile unui medic, să apelezi la alt specialist. Și dacă faci reclamație și află, există riscul să nu te mai servească, că nu mai are el chef. Iar fermierii au nevoie de tot felul de adeverințe de la medicul veterinar. Cred că 50% dintre medici sunt așa. Un alt neajuns este că unii medici au concesionat pe durată foarte lungă de timp. Vă spun, este foarte greu pentru un medic veterinar tânăr să pătrundă într-o comună. Trebuie neapărat să reluăm discuțiile cu ANSVSA pe această temă a medicilor veterinari concesionari pentru că nu se mai poate.

Gheorghe Nițu, fermier Giurgiu

fermier Gheorghe Nitu„La zece ani de la aderarea României la UE, putem privi agricultura românească prin prisma performanței. Este un fapt cert că an de an au crescut randamentele la hectar, fermierii s-au dotat cu utilaje performante și de aici rezultate pe măsură. Totuși, comparând cu țările din vestul Europei, agricultura la noi se face cu niște costuri mai mari. În Vest, în schimb, accesul la finanțare este mai ușor, dar și mai prietenos. În plus, și în privința randamentului la hectar, în acest moment am ajuns la 60-70% față de fermierii occidentali, deci mai avem de muncit ca să-i ajungem și, de ce nu, să-i depășim pentru că pe noi ne ajută și solul, pentru că este bun. Tot spre deosebire de colegii noștri europeni, pe noi nici statul nu ne ajută prea mult. Pentru că nu există o strategie pe plan mediu sau lung, de noi depinde, de fermieri, să ne pregătim, să fim informați la zi și să facem față acestei concurențe care este din ce în ce mai mare. Și asta în condițiile în care prețurile sunt din ce în ce mai volatile și în declin. De aceea, cred că trebuie să fim atenți când încheiem contractele, să negociem la nivelul fiecărui cent ca să ne putem face programul de venituri pentru a avea o strategie serioasă în privința costurilor.“

Marian Popa, fermier Teleorman

fermier Marian Popa„După părerea mea, în cei zece ani de UE situația continuă să fie în transformare. Agricultura României a crescut mult în acești ani, după părerea mea – au venit fonduri importante, subvenții importante, iar acestea au contribuit mult la dezvoltarea agriculturii la noi. Și, foarte important, de când am aderat la UE, mulți dintre cei care nu mai făcuseră agricultură înainte au devenit fermieri constatând, cu trecerea timpului, că acesta este un sector care aduce venituri. Sigur, pe lângă lucrurile pozitive, UE ne-a adus și concurență... Dar noi am și exportat concurența pentru că, după cum se știe, România este a doua forță ca potențial agricol din Europa și evident că suntem priviți ca fiind a doua forță după Franța... Și asta nu convine unora. Chiar s-au pus unele piedici pentru a nu fi, ca țară, un concurent foarte puternic. De exemplu, subvențiile... Dacă la noi subvențiile ar fi ca în Franța, vă imaginați cât de puternic ar fi un fermier român... Totuși, aceeași aderare la UE ne-a adus și concurența străinilor în cumpărarea terenurilor agricole. Iar acesta este un mare dezavantaj pentru fermierul român... De aceea cred că statul trebuie să ia unele măsuri administrative și să limiteze mult achiziționarea terenurilor de către străini. Și asta în condițiile în care multe țări occidentale au pârghii care interzic direct sau indirect achiziționarea de terenuri agricole, care de altfel au și prețuri prohibitive. Dar, până la urmă, ce să căutăm noi să cumpărăm acolo, în condițiile în care noi avem un pământ foarte bun?“

Ilie Dan, fermier Ilfov

fermier IlieDan„Trebuie să recunoaștem că suntem priviți de UE ca o țară mai puțin dezvoltată din cauza faptului că subvențiile noastre nu au ajuns și nu vor ajunge la nivelul țărilor din Vest. Mulți miniștri ne-au promis că până în 2017-2018 vom ajunge la un nivel de subvenționare a agriculturii de 200 de euro, prin SAPS... Ceea ce nu s-a întâmplat, subvenția rămânând la circa 160 de euro. De exemplu, am fost în Belgia. Acolo un fermier se ducea cu tractorul la pompă, alimenta pe card cu motorină și nu era nicio problemă în legătură cu ce cantitate de motorină consumă pe hectar. Se știa că, alimentând cu acest card, el ia motorina fără acciză, în cantitate nelimitată. În schimb, noi ne zbatem să obținem diferența de acciză peste luni de zile, dar și aceasta ba ne-o taie, ba nu... Ni s-au promis niște vouchere dar, după cum vedem, și acestea se tot amână. Apoi, față de ceilalți fermieri din UE, s-a ridicat problema de a avea în fermă depozitele de pesticide. Am fost la o fermă din vestul Europei unde fermierul avea la fermă acest depozit. Nu avea pe cap atâtea controale pentru orice, cum sunt la noi... Din păcate, sunt foarte multe diferențe între noi și ei și nu reușim să ajungem la același numitor. Toate se întâmplă ca și cum ei s-ar teme de noi. Și au și de ce pentru că, de la an la an, avem producții tot mai mari, chiar dacă suntem defavorizați în raport cu fermierii occidentali...“

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 6-8

Fermierii au la dispoziţie, până la 31 martie 2017, bani pentru împăduriri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că cei interesați pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite“, aferentă Măsurii 8 – „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor“, Submăsura 8.1 – „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite“ din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Alocarea bugetară, stabilită pentru sesiunea noiembrie 2016 – martie 2017, este de 50.000.000 euro. Sprijinul financiar, acordat fermierilor ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime. Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere acoperă şi costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire (denumită Prima 1). Se acordă, de asemenea, o primă anuală (denumită Prima 2), care acoperă lucrările de întreţinere a plantaţiilor pe o perioadă de maximum 6 ani, până la închiderea stării de masiv, efectuarea a două lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării de masiv şi pierderile de venit agricol pentru o perioadă de 12 ani pentru suprafața împădurită. Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respective Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7.000.000 euro.

Cine poate primii banii?

Beneficiari pot fi deținătorii publici de teren agricol și neagricol, deținătorii privaţi de teren agricol și neagricol şi forme asociative ce dețin teren agricol și neagricol. În categoria deținătorilor publici de teren sunt incluse unităţile administrativ teritoriale ale comunelor, orașelor, municipiilor și alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora.

Pentru a accesa această măsură, fermierii trebuie să demonstreze, pe baza documentelor, că au drept de proprietate şi/sau de deţinere a terenurilor, iar terenurile să se încadreze în anumite criterii. De exemplu, terenul agricol eligibil destinat împăduriri reprezintă o suprafaţă de teren din categoriile de folosinţă teren arabil, culturi permanente şi pajişti permanente, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani. Acesta trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani, iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de eco-condiţionalitate.

pepiniera c

Terenul neagricol eligibil destinat împăduririi reprezintă o suprafaţă de teren care nu este utilizată în scop agricol (dar inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS – Land Parcel Identification System) sau care are utilizare agricolă şi are categoriile de folosinţă teren arabil, culturi permanente și pajişti permanente, fiind identificată în LPIS, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreţinere prin respectarea standardelor de eco-condiţionalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani.

AFIR precizează faptul că Măsura se va aplica pe întreg teritoriul naţional, dar vor avea prioritate terenurile propuse pentru împădurire situate în zonele deficitare în păduri, precum şi altor factori, cum ar fi mărimea plantaţiei, funcţia plantaţiei forestiere realizate şi diversitatea speciei, a criteriilor de selecție stabilite.

Criterii de selecţie

Criteriile de selecție se vor stabili ţinând cont de principiile:

• amplasarea terenului (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire situate în zonele deficitare în păduri);

• mărimea plantaţiei (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţă mai mare);

• funcția de protecție (se va acorda priori­tate realizării de perdele forestiere de protecție);

• funcţia de reabilitare a terenurilor (se va acorda prioritate împădurii terenurilor situate în UAT afectate de fenomene de aridizare, eroziune sau salinizare, în funcție de valorile indicelui de ariditate, gradului de eroziune sau gradului de salinizare);

• diversitatea speciilor (se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire care propun cel puţin două specii de bază în compoziţie).

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 42-44

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că primele sume aferente ANT 1 (Ajutoare Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate în teren arabil) au intrat joi, 23 februarie, în conturile a 47.905 fermieri pentru ordinele de plată emise acum 2 zile, respectiv 6.930.535 euro, restul urmând să fie plătiți pe parcursul autorizării la plată. Facem precizarea că, pentru prima dată, plățile au început cu 5 luni mai devreme față de anul precedent.

Până la acest moment au fost autorizați la plată un număr de 253.071 fermieri, cu suma totală de 25.534.195 euro. În data de 22 februarie 2017, APIA a transferat în conturile a 187.659 fermieri suma de 14.865.475 euro, urmând ca aceștia să poată beneficia în zilele următoare de primele plăți.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 54/16 februarie 2017, plafonul aprobat pentru anul de plată 2016 este de 119.422.100 euro pentru 680.000 de fermieri, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei, și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de Administrație AGRICOST

fermieri Buzdugan„Personal am mari așteptări de la noua echipă venită la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Îl cunosc bine pe actualul ministru, Petre Daea. Este un om extraordinar, un profesionist de excepție, un om cu care se poate discuta; înțelege și știe agricultură. Dacă aș fi în locul ministrului, în primul rând aș vorbi cu fermierii ca să le aflu doleanțele. Nimeni nu poate spune mai bine decât ei care este realitatea. Fermierii își pun viața acolo, în bucata aia de pământ pe care o lucrează, pentru că dacă dau greș riscurile sunt foarte mari, ajung în situația de a-și vinde casa și alte bunuri pentru a plăti datoriile la bănci. Treaba nu e simplă în agricultură; dacă investiția nu este profitabilă, ești un om pierdut. Să nu uităm că lucrăm sub cerul liber, suntem supuși intemperiilor. Să nu mai vorbim de piață, unde prețurile fluctuează cum bine știți. Ar fi multe de spus, dar este o vorbă: eu gâște am, bani nu am!“

Maria Cîrjă, director marketing Pioneer

fermieri MariaCarje„Domnul ministru Daea ar trebui să aibă în vedere că orice pachet legislativ îi afectează pe toți cei implicați în domeniu, indirect și pe noi, ca vânzători de inputuri pentru agricultură. Dar cei mai afectați de aceste legi sunt fermierii. De aceea cred că un prim pas în activitatea domniei sale este să vorbească cu fermierii și deciziile luate să țină cont de aceștia.“

Ing. Burnel Frățilă, fermier la SC Ceres Padina – Buzău

fermieri Burnel Fratila„Gândul nostru pentru anul 2017 este să obţinem recolte mult mai mari faţă de anul trecut, la toate culturile: câte 7-8 tone/ha la grâu şi la orz, câte 10 tone/ha la porumb şi cel puţin câte 4 tone/ha la rapiţă. Ne mai dorim să înnoim zestrea tehnică a fermei noastre, precum şi a fermei TRANSAGROSERV, pe care o coordonăm. Avem în vedere, totodată, şi achiziţionarea unor maşini moderne de erbicidarea culturilor, dar şi cumpărarea unor noi combine ultraperformante de recoltat. În acelaşi timp, dorim şi construirea unor noi spaţii de depozitare pentru cereale. Tot pentru acest an ne mai dorim să retehnologizăm şi sectorul zootehnic, astfel că la ferma de vaci de lapte ne-am propus să achiziţionăm mai multe utilaje moderne, eliminând astfel efortul fizic al îngrijitorilor, îndeosebi la prepararea şi administrarea furajelor.“

Vasile Iosif, director general DuPont România

fermiri VasileIosif„Îndrăznesc să spun că, înainte de a fi director general la DuPont, sunt și specialist român. Dacă vorbim despre securitatea alimentară a unei țări, avem date care certifică faptul că noi avem o volatilitate mare a producției agricole, adică avem ani în care producem și ani în care nu producem. Dacă ar fi să sugerez ceva, cred că aici Ministerul Agriculturii ar trebui să se uite cu multă atenție, pentru că noi trebuie să avem o agricultură sustenabilă, să avem predictibilitatea unor producții constante și cu performanță ridicată. Dar România este o țară a paradoxurilor, avem ferme extrem de profitabile și ferme de subzistență. Când tragem linia la final, vedem că avem medii de productivitate pe hectar sub Bulgaria, Ungaria, Polonia. Categoric, la final tot atâtea hectare ari, tot la fel de multe investiții faci, dar cu alt nivel de productivitate. Ce este de făcut? Destul de simplu. În primul rând ar trebui să ne gândim cum să facem ca 900.000 ha de porumb să nu se mai semene cu sămânță F1, ci cu sămânță hibridă. Producția medie ar crește cu o tonă în România dacă s-ar semăna cu sămânță certificată. Ar fi un prim pas. Așadar, trebuie să avem în vedere volatilitatea, pentru că nu producem constant și asta este o pacoste și pentru veniturile fermierilor, dar și pentru noi, care lucrăm în acest domeniu; al doilea – productivitatea pe hectar și în al treilea rând, nu înțeleg de ce trebuie să ne încăpățânăm să exportăm porumb și să importăm carne de porc. Normal ar trebui ca România să gândească un program național prin care să exporte produse cu valoare adăugată mult mai mare. Una este să exporți carne și alta este să exporți porumb. Dacă cele trei lucruri ar fi puse de acord cu fermierii, cu organizațiile profesionale, sunt absolut convins că mandatul noului ministru al Agriculturii ar fi extraordinar și ar aduce un nou suflu în agricultura românească, un suflu de care avem nevoie, pentru că suntem toți consumatori de hrană de 3 ori pe zi.“

Ion Colcigeanu, Tomșani (Prahova)

„Pentru acest an consider o urgență acordarea la timp a subvențiilor... Apoi, în al doilea rând consider că este mai mult decât necesar să se reducă nivelul inputurilor la porumb, la floare, dar și la erbicide. Totul e foarte scump și nu se poate face producție în condițiile astea. Cheltuielile cu recoltele ne sufocă, sunt prea mari.“

Radu Florian, Grădiștea (Ilfov)

„E prea multă birocrație... Prea multe acte... Mai ales la APIA, actele te omoară... Pur și simplu sunt prea multe. În plus, subvențiile, oricare ar fi ele, inclusiv la motorină, trebuie date la timp. Ce atâtea întârzieri?! Pentru ce!? În rest, personal nu mai am nimic de reproșat...“

Gheorghe Lefter, Moara Vlăsiei (Ilfov)

„Cred că noile autorități ar trebui ca pentru acest an să facă ceea ce alții trebuiau să facă de ani întregi, cum ar fi să scoată TVA-ul la arendă, la fel să procedeze pentru impozitul pe subvenții. În plus, cred că Ministerul Agriculturii trebuie să-și întoarcă puțin fața și spre noi și să aibă fermierii pe primul plan în tot ceea ce fac, pentru că eu cred că așa este normal.“

Gheorghe George, Fierbinți-Târg (Ialomița)

„În primul rând ar trebui să pună la punct sistemul de irigații. În al doilea rând ar trebui să regândească sistemul de subvenții. Spun asta pentru că la noi prețurile sunt ca în Vest și subvențiile ca în Est, adică mult mai mici. Apoi și la noi ar trebui ca autoritățile să impună niște praguri sub care prețurile la recoltare să nu poată scădea, așa cum se face în Occident.“

Marius Grigoraș, Drăgănești (Prahova)

„Personal nu pot să spun că am mari pretenții de la autorități. Ce vreau eu este ca pe cele 700 ha pe care le am să-mi măresc gama de utilaje. Am aplicat pentru un proiect european, dar nu m-am calificat pentru că, în acest moment, sunt avantajați fermierii cu suprafețe mici. Așadar, singura variantă care mi-a mai rămas este să fac un împrumut la bancă.“

Gheorghe Bărbuceanu, Mizil (Prahova)

„Este mai mult decât necesar ca subvențiile să fie date la timp... Mai cred că acestea trebuie mărite ca să ne apropiem și noi cât de cât de alte țări ale UE. Apoi, cred că prețurile la inputuri sunt mai mari decât pot duce majoritatea fermierilor. Și, nu în ultimul rând, cea mai mare durere a noastră, a fermierilor, este prețul la produsele agricole care, în loc să crească, scad. De exemplu, noi producem grâul cu 70-80 de bani și-l dăm cu 50 de bani. Deci suntem pe minus. Noroc cu subvenția care a fost un pic mai mare față de anul trecut.“

Alexandru Lefter, Moara Vlăsiei (Ilfov)

„În primul rând cred că este nevoie de o mai mare transparență în derularea proiectelor realizate cu bani europeni, asta în particular, iar în general consider că guvernanții trebuie să privească mai atent nevoile fermierilor. Și, nu în ultimul rând, cred că este necesară mai puțină birocrație pentru că ne sufocă mai ales atunci când depunem actele pentru proiecte.“

Florea Gheorghe, Mizil (Prahova)

„Am cheltuit timp și bani cu accesarea de fonduri europene. Și nu am reușit să mă calific. Nu știu de ce, mai ales în condițiile în care teoretic îndeplineam toate condițiile. Cred că aceste mecanisme cu bani europeni ar trebui să fie mai transparente.“

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 6-8

Forumul Internațional de Agricultură RALF continuă să ofere marilor fermieri români cadrul de întâlnire și schimb de experiență printr-o nouă ediție care dezvoltă conceptul lansat anul trecut de agenția de comunicare BORO PR & COMMUNICATION și partenerii săi.

RALF 2017 va avea loc pe 9 noiembrie, la Radisson Blu Bucharest 5* Hotel, Atlas Ballroom.

Conceput ca un altfel de eveniment dedicat fermierilor, RALF a reușit să aducă împreună la prima ediție din noiembrie 2016 mari fermieri români, într-un amplu schimb internațional de experiență.

Ce spun FERMIERII RALF despre participarea la prima ediție:

"Este pentru prima dată când o organizație grupează pe marii fermieri din România. Pe umerii acestora stă de fapt principala bază a producției agricole din România, principală sursă de export pe care o realizăm, principala sursă de contribuție, din agricultură, la PIB-ul României." - Dr. Ing. Lucian Buzdugan, Președinte, AGRICOST, Insula Mare a Brăilei, +55000 ha

"La RALF 2016 am fost prezenți fermieri și specialiști din mai multe țări europene și vom avea astfel ocazia să vorbim despre proiecte de succes, dar și despre problemele comune tuturor fermierilor europeni."​ - Arnaud Perrein, Director General, SOPEMA, Ialomița, + 4000 ha

"Considerăm că evenimentul este foarte util pentru fermierii români, mai ales datorită schimbului de experiență cu omologi din alte regiuni ale UE. Întotdeauna astfel de întâlniri sunt utile, deoarece ne permit o comparație sinceră a performanței afacerilor noaste cu referințele din țări cu o experiență mai îndelungată. În același timp, putem observa și existența unor diferențe semnificative în modul de organizare al producției, dimensiunea fermelor, gradul de integrare al producției, precum și modul de asociere pentru activitatea de comercializare." - Ing. Gelu Scutaru, Director General, Comcereal, Vrancea, + 4500 ha

"Este o întâlnire interesantă cu mulți fermieri din țară și din străinătate care au de oferit multe din experiențele lor, de la care nu avem decât de învățat, de cum au trecut ei printr-o perioadă pe care noi acum o parcurgem." - Ing. Alin Sicobean, Președinte, Societatea Agricolă "Spicul Sălcud", Mureș, +1000 ha

"Forumul Internațional de Agricultură RALF este binevenit și sper să continue. Este necesară organizarea unei întâlniri de o asemenea anvergură, dedicată marilor fermieri, cei care de fapt fac agricultura performantă și susțin economia țării. Salut inițiativa dumneavoastră și aștept cu interes următoarea ediție." - Ing. Florin Zănoagă, Director General, FirstFarms Agro East, Brăila, +3500 ha

"O asemenea întâlnire, organizată an de an, este foarte importantă din punct de vedere al schimbului de experiență cu fermierii invitați din UE și a noilor tehnologii pe care aceștia le folosesc pentru creșterea randamentului producției. Doar fiind deschiși putem câștiga mai mult, împreună !" - Ștefan Stănescu, Director General, Agromec Vișina SA, Olt, +3500 ha

"Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți." - Vlad Bontaș, Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha

"Vă felicit pentru modul cum a fost organizat și mediatizat forumul. O organizare de genul acesta cu atâția invitați cu interese personale și heterogene nu este deloc simplă. A fost un eveniment bine organizat, foarte informativ cu opțiunea de-a cunoaște "toți greii!" în domeniul agricol." - Martin Mueller, Administrator, SOBIS, Sibiu, +2000 ha

PARTENERII RALF 2017 (lista partenerilor este în curs de actualizare)

Master Partner RALF 2017: KWS SEMINȚE (www.kws.ro)

Professional Partners RALF 2017: AGROCONCEPT (www.agroconcept.ro), DUPONT PIONEER (www.pioneer.com/romania), TITAN MACHINERY ROMÂNIA (www.titanmachinery.ro), AGRIFAC MACHINERY B.V. (www.agrifac.com), CHIEF INDUSTRIES UK (www.chief.co.uk)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti