Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, până la data de 26.10.2023 inclusiv, pot depune cereri de acordare a sprijinului de urgență pentru sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase.

Potențialii beneficiari sunt invitați la Centrele APIA pe a căror rază teritorială a fost depusă cererea unică de plată aferentă anului 2022, în vederea solicitării sprijinului de urgență.

Centrele APIA pun la dispoziția fermierilor cereri pretipărite cu date aferente celor  4 culturi (floarea-soarelui, porumb, rapiță, orz), determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2022.

APIA precizează că până la data de 18.10.2023 au fost depus un număr de 176.451 cereri cu o valoare  a sprijinului solicitată de 261.620.703,000 lei.

Schema se acordă pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depuse în anul 2022 pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb/orz/floarea–soarelui/rapiță.

Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepțional sub formă de grant, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantități unitare de 78 litri/ha de motorină și că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulțirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină.

Cuantumul este de 2 lei/litru de motorină pentru cantitatea totală de 152.458.321,08  litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb/orz/floarea–soarelui/rapiță

Resursele financiare totale sunt de 304.916.642,16 lei, și reprezintă echivalentul sumei de 61.617.993,10 euro, stabilite la cursul de schimb de 4,9485 lei/euro, care se asigură astfel:

a) 147.118.905 lei, echivalentul sumei de 29.730.000 euro, finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă,

b) 157.797.737,16  lei, echivalentul sumei de 31.887.993,77 euro, care se asigură de la bugetul de stat

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, după cum urmează:

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole organizate în conformitate cu Legea nr.36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificările și completările ulterioare, societățile reglementate de Legea societăților nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, grupurile și organizațiile de producători recunoscute potrivit Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.338/2005, cu modificările și completările ulterioare, cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea cooperației agricole nr.566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Pot solicita grantul beneficiarii care îndeplinesc următoarele condiții de eligibilitate, în mod cumulativ:

a) sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înființate în anul agricol 2021-2022, precum și suprafețele de teren aferente culturilor de porumb și/sau orz și/sau rapiță și/sau floarea-soarelui, determinate în urma tuturor controalelor administrative și la fața locului;

b) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plați și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu cererea unică de plată 2023 pentru intervențiile din sectorul vegetal;

c) sprijinul se acordă pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depuse în anul 2022 pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb și/sau orz și/sau rapiță și/sau floarea – soarelui;

d) dacă producătorul agricol care a depus cerere unică de plată în anul 2022 a fost preluat prin transfer, sprijinul de urgență acordat în baza prevederilor prezentei hotărâri poate fi solicitat de entitatea care a preluat exploatația.

După depunerea cererii de solicitare a sprijinului de urgență fermierii nu mai pot efectua transferul de exploatație aferent cererii de plată pentru intervențiile solicitate în anul 2023.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2023.

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidul solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Legislație:

H.G. nr. 845/2023 privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase.

În fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de țări din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Alimentației, marcată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima oară în anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunări Generale desfășurată la Roma. Cu acest prilej, la această dată în România a fost instituită Ziua Națională a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicată în Monitorul Oficial al României în același an.

Problema risipei alimentare este în centrul activităților de sustenabilitate din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) calculează că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adică aproximativ 9% din populația lumii, suferă de foame. Prin urmare, România, în calitate de semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite, se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030.

Utilizarea ineficientă a resurselor în cadrul sistemelor agroalimentare are un impact asupra populației din punct de vedere al mediului, pierderile și risipa de alimente contribuind la epuizarea resurselor naturale și la poluarea mediului. Mai mult, din punct de vedere social, pierderile și risipa de alimente pot submina securitatea alimentară prin reducerea accesului la alimente și a disponibilității acestora. Potrivit Indexului Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Group (EUI) și sponsorizat de compania internațională de agricultură Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor general de 72,4, iar de-a lungul anilor țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară. Indicele atrage atenția asupra decalajelor sistematice și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul în vederea atingerii celui de-al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa de alimente ocupă un loc important pe agenda publică, iar importanța sa continuă să crească odată cu necesitatea de a hrăni o populație în creștere. Un sistem alimentar mai puternic este, prin urmare, o prioritate pentru construirea unei lumi mai sigure din punct de vedere alimentar. În timp ce consumatorii încep să acorde mai multă atenție reducerii risipei alimentare personale, fermierii și companiile din întregul sistem alimentar lucrează, de asemenea, la soluții la scară largă.

Din aceste motive, principala preocupare a Corteva Agriscience este securitatea alimentară și implicarea în construirea unui sistem mai rezistent pentru a face față acestor provocări pe termen lung și scurt. Cea mai mare pierdere absolută de alimente potențiale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare din cauza buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor culturilor. Pentru acestea din urmă, agenții patogeni fungici au cel mai mare impact prin acțiunea bolilor fungice care afectează cantitatea și calitatea culturilor, cu consecințe importante asupra pierderilor de alimente și chiar a sănătății umane.

Fungicidele joacă un rol important în reducerea pierderilor de alimente și în hrănirea durabilă a unui număr mai mare de oameni, dar și de a oferi acestora siguranța alimentară prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea populației Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajează să ofere soluții diversificate și inovatoare pentru fermieri.

Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât și calitatea culturilor, ambele având consecințe importante asupra pierderilor de alimente. Din aceste considerente, în portofoliul Corteva România, produsele pe bază de Zorvec™ activ, oferă o combinație specială de consistență și control care nu este egalată de alte fungicide, astfel încât fermierii își pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunătăți randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai generoase. Zorvec™ Endavia® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a obține maximul de eficiență asupra apariției manei la nivelul culturilor horticole și Zorvec™ Zelavin® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la culturile de viță-de-vie pentru o perioadă cât mai lungă de protecție.

Portofoliul de protecție a culturilor include Talendo® și Verben™, două fungicide inovatoare cu acțiune de lungă durată pentru evitarea apariției bolilor fungice cu consecințe cantitative și calitative asupra pierderilor de alimente. Talendo® este specializat în combaterea făinării la cereale, viță de vie și pomicultură prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimulare a mecanismului natural de protecție a plantei. Pentru culturile de cereale de toamnă și primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice păioaselor, acesta având un efect de creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca soluție cu un impact semnificativ asupra culturilor în această luptă. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajată într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor opțiuni inovatoare pentru a maximiza cantitatea de alimente care ajunge din câmp în bucătăriile consumatorilor.

Author: Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT & Biologicals Romania & Republic of Moldova

În ultima perioadă, tot mai mulți tineri vor să-și vândă fermele din agricultură pe site-urile cu anunțuri. Dacă unii le scot la vânzare din cauză că nu se mai pot ocupa de ele, alții spun că situația din ultimii ani, din domeniul agricol, i-a determinat să renunțe la aceste afaceri.

Doi tineri din județul Vaslui renunță să mai cultive „aurul mov“. Iată care sunt motivele pentru care pun lacătul pe un astfel de business.

Doi dintre agricultorii care au scos la vânzare o astfel de afacerea sunt Daniel Ursu (31 ani) și Irina Ioana Pasat (27 ani), soț și soție din Bârlad, județul Vaslui, care vor să desființeze cele 2,15 ha de lavandă, cu soiul Angustifolia Sevtopolis, plantat în anul 2019, investiție care a ajuns inițial la cca 4.000 euro. Motivele care-i determină pe cei doi vasluieni să renunțe la acest business sunt lipsa forței de muncă, piața bulgărească a lavandei care a influențat masiv prețurile și lipsa timpului liber.

„Unul dintre motivele care ne-au determinat să facem acest pas, în primul rând, a fost lipsa forței de muncă, fiind o cultură certificată ecologic. Un al doilea motiv ar fi piața bulgărească a lavandei, în care se preferă calitatea mai scăzută și prețuri mai mici decât calitatea bună la un preț mai ridicat. Și lipsa timpului liber ar mai fi un factor, ambii avem servicii care ne ocupă o mare parte din timp, neputând fi prezenți pe la diferitele festivaluri care se organizează prin țară, și astfel să ne putem vinde produsele“, a adăugat Irina Ioana Pasat, proprietara plantației de lavandă din Bârlad, județul Vaslui.

Altă familie de tineri fermieri care pune lacătul cu cheie pe un business în agricultură, de data aceasta pe o plantație de afine de 1,6 ha din comuna Harman, județul Brașov. Este vorba despre Nicolae Drîmbu și Ralu Raluca Oancea.

Aceștia renunță la Afinero, un business de suflet aflat pe un teren de 4 ha pe malul râului Olt, în satul Podu Oltului din comuna Harman, la 20 km de orașul Brașov, împrejmuit cu un gard foarte rezistent, 5.000 de plante de 5 ani și un sistem de fertirigare perfect funcțional. Plantația ocupă 1,6 ha în prezent, dar poate fi extinsă pe întreaga suprafață cu încă 10.000 de plante. Este autorizată de Direcția Agricolă Brașov. Sursa de apă este o fântână de mică adâncime din care este alimentat un rezervor de 42 mc.

„De ce vindem? Am realizat că timpul petrecut cu familia este mai prețios decât orice alt obiectiv personal sau profesional. Și pentru că Afinero a avut nevoie de foarte mult din timpul nostru ca să se facă mare, ceva ne spune că este nevoie de un reset. Ca noi (familia) să ne conectăm mai mult, iar ea (plantația) să fie îngrijită și dezvoltată, așa cum stă în firescul lucrurilor. Ce primește viitorul fermier Afinero? Ce potențial vedem noi? De extindere, în primul rând, la întreaga suprafață, adică la 15.000 de plante de afin, mai exact. Extinderea se poate face prin accesarea unui program de finanțare cu fonduri europene. Estimăm fără să garantăm un ROI în 5-7 ani, poate chiar 8. Producție de 30-50 t anual, cu o valoare de vânzare de 120-150 k euro și profit de 30-50 k euro anual. Asta după ce plantele ajung la maturitate (7 ani). Nu ascund că este cale lungă până acolo. Noi am făcut primii pași, dar mai sunt mulți de făcut în continuare. Clienții Afinero ne-au confirmat că facem ce trebuie. Afinele noastre au ajuns în toata țara. Ah, prețul!

Este 225.000 de euro, desigur ușor negociabil! Mult sau puțin, prețul reflectă valoarea tuturor componentelor“, a menționat Nicolae Drîmbu, administratorul businesului Afinero din Harman, județul Brașov.

Daniel Munteanu vinde un teren agricol productiv compact și bine delimitat în județul Brăila, respectiv o suprafață de 134 de hectare, cu un preț de 12.500 euro/ha. Acesta nu omite și câteva caracteristici ale ofertei.

„Vă oferim o oportunitate unică de a achiziționa un teren agricol compact, situat în pitorescul județ Brăila. Terenul are o suprafață generoasă de 134 de hectare, ideal pentru dezvoltarea unui proiect agricol de succes. Caracteristici ale terenului: calitatea solului excelentă pentru culturi agricole diverse, acces facil la drumuri principale și căi de transport. Teren irigabil/irigat din linie de hidranți. Oportunități de dezvoltare: această proprietate agricolă oferă multiple oportunități de dezvoltare, inclusiv: cultivarea cerealelor, legumelor sau plantelor medicinale, creșterea animalelor, producția de energie regenerabilă, precum panouri solare sau eoliene“, specifică tânărul brăilean Daniel Munteanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Alexandru Popa este din această toamnă student la specializarea Zootehnie din cadrul Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare din Iași, iar timpul liber și-l va petrece în continuare în ferma zootehnică a familiei - o fermă de bovine cu un efectiv de 100 de capete, care se află în municipiul Roman, județul Neamț. De ce mizează acest tânăr pe studiile superioare? Iată ce ne transmite.

Alexandru Popa are 19 ani, este din municipiul Roman, județul Neamț, și a absolvit Liceul Tehnologic „Vasile Sav“. Tânărul a ales zootehnia, deoarece a dorit să continue și să modernizeze în același timp businessul de familie, o fermă de vaci care se află pe piață de aproximativ două decenii.

„Efectivul de animale este alcătuit din două rase de animale, rasa Brună, aceasta fiind cea predominantă, restul animăluțelor fiind din rasa Bălțată românească. Ferma noastră a prins contur în urmă cu 19 ani, în momentul în care tatăl meu a achiziționat un mic efectiv de animale, acesta fiind reprezentat de cinci vițele din rasa Brună, urmând ca pe viitor ferma să fie modernizată prin intermediul unui proiect SAPARD finalizat în anul 2009. Pentru baza furajeră deținem o suprafață de 30 de hectare teren arabil proprietate, 45 ha pășune concesionate de la primărie și 25 ha teren arabil arendat. Pot spune că eu și ferma am crescut împreună, iar acest aspect m-a determinat să dezvolt o pasiune și o iubire față de animale, rezultând ferma în care lucrez zilnic cu o mare iubire și pasiune. Să fii pasionat de acest domeniu este la superlativ, eu unul ador tot ceea fac și este minunat să am grijă de niște animăluțe atât de cuminți și simpatice, este extraordinar de frumos când o faci din pasiune, încât nu există grad de comparație. Fiecare zi petrecută în fermă m-a ambiționat să am o mulțime de planuri pe viitor, respectiv de a dezvolta ferma de animale până la un efectiv de 300 de văcuțe. Am ales să urmez studiile superioare în zootehnie pentru a-mi dezvolta cunoștințele în acest sector, dar mai ales în ceea ce privește managementul fermei“, a specificat Alexandru Popa, tânărul crescător de animale din județul Neamț.

Beatrice Alexandra MODIGA

În prezent, protecția mediului și a resurselor naturale este fundamentală pentru fermierii din România, pentru a îmbunătăți sănătatea și fertilitatea solului, precum și pentru a proteja resursele de apă și biodiversitatea. Numai prin acțiuni care minimizează impactul asupra mediului putem îmbunătăți rezistența la schimbările climatice.

Soluțiile și cele mai bune practici pentru a asigura sănătatea oamenilor și a ecosistemelor sunt strâns legate de modul în care este gestionat procesul de producție. Viitorul fermierilor și capacitatea lor de a prospera sunt interconectate, iar probleme precum condițiile meteorologice extreme și diminuarea resurselor naturale trebuie abordate cu o atenție sporită.

Unul dintre cei mai importanți factori care afectează mediul înconjurător este gestionarea deșeurilor provenite din activitățile agricole, cum ar fi materialele plastice din ambalajele produselor și reziduurile provenite din sistemele de irigare, mulcirea și alte procese implicate. Există soluții pentru atenuarea impactului acestora: reducerea nivelului lor, reciclarea și reutilizarea lor în continuare într-un nou ciclu de viață și utilizarea de materiale durabile în activitățile agricultorilor.

Compania internațională de agricultură Corteva Agriscience adoptă o abordare de economie circulară în ceea ce privește utilizarea materialelor de ambalaj care sunt introduse pe piață, pentru a crește potențialul ca aceste materiale de ambalaj să fie reciclate și/sau reutilizate în timp. Urmărind provocările actuale de mediu, echipa Corteva din România este angajată în astfel de acțiuni pentru a îmbogăți viața fermierilor și a consumatorilor prin aplicarea unor bune practici de sustenabilitate. Astfel, modul de gestionare a ambalajelor și materialelor folosite în activitățile zilnice a devenit o prioritate pentru echipa Corteva și oferă soluții în conformitate cu strategia de sustenabilitate a companiei.

În ambalarea semințelor marca Pioneer® de la Corteva România sunt folosite materiale reciclabile, precum hârtia și lemnul. Astfel, pungile de hârtie și paleții din lemn reprezintă o soluție alternativă pentru a folosi cât mai puține materiale poluante. În cazul paleților din lemn, dacă aceștia necesită reparații, acestea vor fi efectuate cu prioritate, înlocuirea cu paleți noi nefiind prima opțiune luată în calcul de Corteva.

Accesoriile, cum ar fi folia de împachetare sau benzile de plastic folosite pentru ambalarea produselor, se încadrează în programul intern de gestionare a deșeurilor nepericuloase, împreună cu hârtia sau materialele din lemn nepotrivite. Alături de aceste deșeuri, materialele periculoase care pot dăuna mediului sunt, de asemenea, colectate separat de către companie. Împreună cu un consultant de mediu, lunar, echipa Corteva se asigură că operatorii de colectare respectă condițiile de mediu, iar prin intermediul acestora, în funcție de tipul de deșeu, acesta este valorificat ulterior pentru a nu afecta ecosistemul în alte forme de utilizare.

Portofoliul Corteva România cuprinde o gamă de soluții de diversificare a protecției plantelor care aduc rezultate excelente în orice fermă. Pentru a urma strategia de sustenabilitate, compania a dezvoltat de-a lungul timpului o infrastructură de colectare și reciclare necesară printr-o inițiativă de prevenire și reducere a cantității de deșeuri generate de propriile operațiuni și a devenit membră a Sistemului de Colectare a Ambalajelor de Pesticide (SCAPA).

Prin participarea la programul de colectare a SCAPA, Corteva Agriscience se alătură inițiativei de a oferi fermierilor mai multe informații privind gestionarea corectă a ambalajelor goale de pesticide. Fiecare fermier sau distribuitor la nivel național poate beneficia gratuit de serviciile de colectare și poate recupera deșeurile de ambalaje din plastic, metal și hârtie de la produsele de protecție a plantelor.

Mai mult, în calitate de partener responsabil în grija pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii și a sistemului alimentar global pentru fermieri, terenuri, comunități și planetă, Corteva recomandă adoptarea celor mai bune practici. Doar împreună cu toate părțile interesate putem contribui la construirea unei agriculturi durabile care să ajute la utilizarea eficientă a resurselor, benefică pentru planetă și pentru activitățile fermierilor.

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager România, Republica Moldova și Ungaria

În zootehnie, în ceea ce privește creșterea animalelor, puțini sunt tinerii dornici să pună osul la treabă, cu gândul că o să dezvolte generațiile viitoare de fermieri cu care vor lucra. Fie cei care vor fi la butoane în ferme, fie cei care vor gândi strategii și alte politici, în zootehnie planurile de viitor sunt pe termen scurt.

În ultimii 10 ani, educația agricolă a fost într-un continuu declin. Nu o spunem noi, o spun statisticile! Tinerii nu mai sunt încurajați să urmeze un astfel de domeniu, deşi vorbim despre un domeniu competitiv și profitabil. Cei puțini care mai sunt au o responsabilitate morală, prin moștenire de familie.

Iulian Rebei Vasilică din comuna Fântânele, județul Iași, este unul dintre tinerii care duc mai departe tradiția familiei moștenită. Crescătorul deține un efectiv de 300 de animale, rasa Bucălaie de Luncani.

„De zootehnie mă ocup de când eram copil. M-am născut cu oi, cu oi am crescut și în prezent duc tradiția mai departe pentru că tatăl meu este bătrân și nu mai poate lucra. Până în prezent, 2023 a fost pentru mine un an foarte bun, prețul mielului a avut un preț foarte bun de 17 lei/ kg în viu, brânza 35 lei/kg, în schimb lâna nu a mers. În zootehnie, dacă nu ar fi partea vegetală, nu ai cum să reziști cu animalele, eu am câteva hectare, nu am multe. Pe viitor aș vrea să le înmulțesc, dacă dă Dumnezeu și ne ajută“, specifică tânărul din județul Iași.

ciobani

Un alt tânăr curajos care vrea să ducă tradiția mai departe a familiei este Mario Gaman. Acesta are vârsta de 18 ani, este elev în clasa a XI-a la secția veterinară, în cadrul Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei și este din Totoești, județul Iași.

„Împreună cu familia administrez o fermă de animale de 600 de oi, rasa Țurcană. Activitatea mea în fermă într-o zi obișnuită este să mulgem oile și să facem brânza. Pe viitor vreau să duc mai departe tradiția de a crește animale pentru că este un domeniu de viitor“, adaugă Mario.

România este țara din UE cu cea mai mare proporție din populație care lucrează în agricultură, dar, din păcate, suntem și în topul vârstei și al lipsei de educație agricolă în rândul fermierilor. Aproape 97% dintre fermieri au doar experiență practică agricolă, dar mai îngrijorător este faptul că și în cazul tinerilor manageri de exploatații agricole (sub 35 ani), o covârșitoare proporție de 89,6% au doar „școala vieții“ în agricultură, arată datele oferite de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE).

Beatrice Alexandra MODIGA

La începutul lunii septembrie, NATUREVO, în parteneriat cu OMYA, a organizat Conferința „Ziua Sănătății Solului“ pentru un grup select de fermieri din România. Acest eveniment deosebit s-a desfășurat la prestigioasa Universitate Oxford din Anglia și a avut ca scop furnizarea de noi abordări și perspective fermierilor interesați în contextul actual al agriculturii durabile, concentrându-se pe importanța îmbunătățirii solurilor.

Evenimentul a fost onorat de prezența a trei cercetători de prestigiu în domeniul agricol din Elveția și Marea Britanie, alături de reprezentanții OMYA și domnul Ioan Enoiu, fondator al companiei NATUREVO și doctor în științe agronomice. Fermierii au avut privilegiul de a accesa informații relevante și valoroase despre sol, bazate pe experiența și cercetările acestor specialiști.

Conferința a debutat cu un discurs al lui Jamie Rickard, director pentru Dezvoltare de Piață și Inovații în Agricultură la compania OMYA, producătorul cunoscut pentru produsele sale de ameliorare a solului: Calciprill și Sulfoprill. Acesta a prezentat fermierilor metodele naturale de îmbunătățire a solurilor dezvoltate de OMYA.

Prezentarea lui Jamie Rickard a fost urmată de intervenția lui Franz Bender, cercetător în biochimia solului la Agroscope, un centru guvernamental de excelență în cercetarea agricolă din Elveția. Bender a prezentat fermierilor rezultatele celebrei sale cercetări, experimentul cu lenjeria de bumbac, care evidențiază legătura dintre bumbacul îngropat în sol și fertilitatea solului, experiment care a avut un mare succes și a subliniat importanța gestionării vieții microbiene din sol.

Sajjad Awan, inginer agronom specializat în sol și nutriția plantelor, a captivat audiența cu o prezentare despre chimia solului, fertilizanți și importanța pH-ului solului în nutriția plantelor. „pH-ul solului este în mijlocul tuturor elementelor: microbiologice, structură fizică, structură chimică. Când pH-ul este corect/neutru, tot angrenajul este antrenat, exact ca motorul unui autoturism“, a subliniat cercetătorul Sajjad Awan.

Domnul John Enoiu a continuat seria prezentărilor, abordând toate aspectele esențiale pentru o agricultură durabilă, cu solul în centrul atenției. Fermierii au beneficiat de informații valoroase despre agricultura regenerativă și programele ICM (Integrated Crop Management) dezvoltate de NATUREVO pentru a ajuta fermierii să conserve și să îmbunătățească fertilitatea solurilor.

Evenimentul a inclus și prezentări din partea reprezentanților OMYA, iar conferința s-a încheiat cu o sesiune de întrebări, răspunsuri și discuții constructive, în cadrul căreia cei 14 antreprenori din agribusiness au avut ocazia de a interacționa direct cu unii dintre cei mai buni specialiști în știința solului și de a împărtăși experiențele din fermele lor.

Pe lângă oportunitatea de învățare, fermierii care au participat la evenimentul de la Universitatea Oxford au avut privilegiul de a explora locuri inedite, inclusiv vizitarea Christ Church, locul unde au fost filmate scene din seria Harry Potter, și celebra sală de mese de la Hogwarts.

În Ședința de Guvern din data de 14 septembrie 2023 a fost aprobată Hotărârea privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

Prin adoptarea acestui act normativ, o parte dintre fermierii români din sectorul vegetal beneficiază de un sprijin total din partea Guvernului de 3,63 de lei/litrul de motorină folosit în lucrările agricole efectuate în anul 2022, ceea ce înseamnă cam jumătate din prețul carburantului”, a declarat ministrul Florin BARBU.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

BASF Agricultural Solutions România, unul dintre cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea podcastului propriu sub numele „Câmp Deschis“, dedicat fermierilor și lumii agricole. Cu informații relevante și mereu actuale, acest podcast propune o perspectivă autentică asupra lumii agricole și a provocărilor cu care se confruntă fermierii din țara noastră.

În a doua jumătate a lunii august se lansează podcastul „Câmp Deschis“, ale cărui episoade vor avea o frecvență lunară, cu o durată de până la 45 de minute fiecare. Pentru acces facil și comod, fiecare episod poate fi urmărit pe site-ul BASF Agricultural Solutions România (https://www.agro.basf.ro/), dar și pe platforme externe, precum: Buzzsprout (https://campdeschispodcast și Youtube (https://www.youtube.com/@CampDeschis). În plus, episoadele podcastului vor fi disponibile și audio pe Spotify, Apple Podcasts și Deezer, asigurând, astfel, accesibilitate maximă pentru public.

„Acest proiect își propune să ofere inspirație, informații la zi și noi perspective pentru profesioniștii din agricultura românească, poziționându-se ca o platformă de referință pentru deciziile strategice și informațiile esențiale din domeniul agricol“, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Podcastul „Câmp Deschis“ reprezintă un punct de reper pentru realitatea cotidiană și economică a sectorului agricol local. Gazda acestuia, Petronela Cotea Mihai, o personalitate cu peste 22 de ani de experiență în presa agricolă, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România, va modera discuții despre o gamă variată de teme esențiale pentru fermierii români. De la cele mai bune practici agricole, la informații esențiale despre protecția plantelor sau prezentarea de tehnologii avansate și inovații care influențează sectorul agricol, inclusiv subiecte precum robotica și inteligența artificială, podcastul va oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra evoluției acestui domeniu.

„În societatea actuală, marcată de o multitudine de provocări și de nevoia constantă de învățare, podcastul iniţiat de BASF este de bun augur şi determină conectarea continuă a fermierilor la informații corecte și de actualitate. Prin autoritatea profesională a interlocutorilor şi prin tematicile de interes general şi agenda publică va fi creat un flux informaţional credibil și atractiv, care poate contribui la susținerea dorinței fermierilor de a performa“, a afirmat, la rândul său, Petronela Cotea Mihai.

Invitații vor discuta despre tehnici agricole eficiente și modalități de optimizare a producției, oferind sfaturi practice pentru îmbunătățirea rezultatelor. În plus, vor fi dezbătute aspecte legate de politici și decizii europene care au impact asupra agriculturii în România, ajutând fermierii să înțeleagă și să se adapteze la schimbările legislative și de mediu.

„Nu ne vom limita doar la aspectele teoretice, ci vom aborda și provocări concrete cu care se confruntă fermierii zi de zi în câmp, oferind soluții și strategii pentru a depăși aceste provocări. Vom aduce în prim-plan experiențele și poveștile de succes ale fermierilor din comunitatea noastră, pentru a încuraja schimbul de cunoștințe și colaborarea între profesioniștii din domeniu“, a mai afirmat Mario Tomšić.

Unul dintre punctele forte ale proiectului „Câmp Deschis“ este prezența fermierilor în calitate de invitați, dar și a altor specialiști în domeniu sau reprezentanți ai autorităților. Prin intermediul acestor voci autentice, podcastul analizează provocările, realizările și perspectivele fermierilor români, oferind o imagine realistă de ansamblu a lumii agricole.

Primul episod îl are drept invitat pe Lucian Buzdugan, unul dintre cei mai importanți fermieri din România, cu o vastă experiență și realizări în domeniu. Acesta este cunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea practicilor agricole inovatoare și pentru gestionarea unor exploatații de dimensiuni remarcabile, precum cea de 57.000 ha din Insula Mare a Brăilei, considerată cea mai mare din Europa de Sud-Est.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în secțiunea Transparență Instituțională de pe site-ul instituției un proiect de Hotărâre privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

Am gândit acest sprijin de urgență pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui”,  a declarat ministrul Florin - Ionuț BARBU.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

Proiectul poate fi consultat aici https://www.madr.ro/proiecte

Acum ar trebui să fie ușor de observat cum utilizarea neîncetată a termenilor părtinitori precum „contaminare“ sau „poluare“, presupus legate de cultivarea „OMG“, este legată de propaganda fără temei, dar de succes, care s-a tradus adesea în reguli stricte de izolare, stabilite prin lege. Această abordare are ca rezultat respectarea barierelor și distanțelor dintre ceea ce se numește „organic“ sau „convențional“ și „OMG“-uri și alte măsuri de salvgardare.

Benzile tampon, care sunt impuse fermierilor din statele membre, depășesc recomandările europene deja oneroase, „nu sunt în conformitate cu principiile de coexistență stabilite de Comisia Europeană“. De exemplu, în Luxemburg fermierii sunt obligați să aibă 800 m între porumbul modificat genetic și cel nemodificat și 3 km între culturile de rapiță modificate genetic și cele nemodificate.

În Letonia, fermierii sunt obligați să aibă 4 km între rapița modificată genetic și cea convențională și 6 km dacă rapița nemodificată este ecologică.

Aceste distanțe au fost considerate „ridicole“. În plus, povara este mai grea pentru fermele mici: de exemplu, în Germania sau România, potrivit unui sondaj, fermierii cu câmpuri de dimensiuni relativ mici au perceput cerința de distanță minimă ca având un impact negativ puternic.

Documentele de la organizațiile pretinse „ecologiste“ sunt exemple ale acestei mentalități. Într-un text referitor la „efectele socio-economice ale OMG-urilor“ și în special „costurile ascunse pentru lanțul alimentar“, începe obișnuita ipoteză preliminară nejustificată, adică necesitatea absolută de a evita „contaminarea“ între produsele „ecologice“ sau chiar și agricultura convențională, și cele de origine transgenică: „Fermierii convenționali și ecologici, apicultorii, dezvoltatorii de semințe, precum și întregul lanț de producție alimentară sunt în permanență amenințați de contaminarea cu OMG“; o astfel de „amenințare constantă“ care se profilează trebuie să fie cuprinsă printr-o separare completă care ar trebui impusă prin reglementări draconice, de la începutul până la sfârșitul lanțului alimentar, de la producție, la logistică, ambalare și vânzare.

Întrucât această presupusă necesitate de implementare a compartimentelor etanșe generează în mod evident costuri, se declară de la sine înțeles că o astfel de povară trebuie să cadă asupra celor care cultivă „OMG“, conform principiului sacrosanct că „poluatorul trebuie să plătească“.

Nicio rațiune științifică nu este argumentată astfel încât să susțină o astfel de abordare șovină.

Deci nu vorbim de costuri „ascunse“: sunt foarte explicite, fiind impuse pentru a transpune în realitate o dihotomie fictivă. Să presupunem că produsele „contaminante“ (de exemplu boabe din porumb tolerant la erbicide sau soia din plante rezistente la insecte), pentru care se cere o segregare strictă, în loc să provină din soiuri ADNr, provin din plante ale căror „prototipuri“ au fost obținute prin mutageneza fizică sau chimică sau din încrucișări efectuate în mod tradițional ori din mutanți spontani; pot apărea chiar întâmplător soiuri noi de plante deja înzestrate cu trăsătura dorită și, prin urmare, sunt selectate imediat de către agronomi. În toate astfel de cazuri, nimeni nu pretinde nevoia de a separa lanțurile de aprovizionare: maxima de aur a lui William James („O diferență care nu face nicio diferență nu este deloc diferență“) rămâne neascultată!

Luați în considerare diverse culturi dintr-o anumită serie (nume comercial Clearfield), care au fost făcute tolerante la un tip de erbicid și, în consecință, sunt vândute împreună cu acestea; efectul dorit a fost obținut în consecință, producătorul a evitat în mod legitim barierele majore pe care le-ar avea de înfruntat dacă personalul tehnic ar fi „recombinat“ ADN-ul noilor soiuri/hibrizi de porumb, grâu, orez, floarea-soarelui și rapiță.

Mai multe soiuri de legume și fructe sunt – nu foarte rar – tolerante în mod natural la unele erbicide, în timp ce majoritatea celorlalte plante nu sunt: aceste produse merg pe calea normală de la câmp la farfurie; toată lumea este în regulă apreciind „naturalitatea“ mâncării. Acum, să ne imagi­năm că un botanist deștept reușește să „copieze“ dintr-una dintre acele culturi gena care conferă toleranța la aceste erbicide și o introduce într-un alt soi/hibrid, căruia îi lipsește în mod natural; după ce au fost efectuate toate testele, noul produs se dovedește sigur: această cultură nou-nouță ar fi „contaminantă“ și, prin urmare, obligată să urmeze calea „OMG-urilor“, adică să fie ținute departe de verii săi „naturali“. Rețineți că, dacă aceeași trăsătură (și gena de bază) ar fi transferată la alte soiuri prin încrucișări „normale“ sau tehnici avansate de laborator non-ADNr, nimeni nu ar fi îngrijorat, în timp ce, dacă am crea „un OMG“, este considerat problematic.

Atunci când autoritățile de reglementare cer ca zone mari să fie stabilite între granițe pentru a evita „poluarea“ și căi separate după recoltare pentru a evita „contaminarea“, acest lucru nu este acceptabil, deoarece nu are nicio justificare în realitate. Unii oameni de știință reacționează: „Pentru cei cu convingeri profunde că modificările genetice sunt rele, un astfel de amestec este văzut ca încălcând dreptul lor de a evita tehnologia, care impune dificultăți.

Această situație poate implica o reflecție mai amplă, dacă este „validată într-o democrație care să permită unei minorități a populației să determine oportunitățile economice și cele legate de stilul de viață disponibile pentru restul populației?“ Chiar dacă o majoritate sau o cvasiunanimitate ar fi împotriva anumitor produse care sunt recunoscute ca sigure după o examinare corespunzătoare, orice „cămașă de forță“ nejustificată ar fi un abuz de reglementare, adică o perturbare a unei piețe libere bine reglementate.

Fermierii „ecologici“ își fac griji dacă în câmpurile lor apar unele plante hibride, care pot fi aproape de operațiuni transgenice similare, dar această suferință este adesea deplasată. Certificarea „ecologică“ se referă la procesele de producție: dacă se respectă regulile de cultivare, nimănui nu ar trebui să-i pese dacă procente mici din produsul final conțin „transgena“ – expresia aceasta este adesea folosită cu un ton alarmist de propaganda „anti-OMG“, ca și cum ar fi ceva de îngrijorat cu privire la o secvență de ADN exogenă care este complet integrată în genomul gazdei.

S-a susținut că plantele dintr-o fermă ecologică polenizate de culturile vecine cu matisare genetică nu ar mai fi organice […]. Acest argument este însă lipsit de temei, deoarece ignoră modul în care este definit „organic“. Regulile USDA pentru producția ecologică se bazează pe proces, nu pe rezultate. Atât timp cât cultivatorii ecologici respectă practicile permise și nu plantează în mod intenționat semințe modificate, polenizarea încrucișată neintenționată nu face ca acea cultură să-și piardă statutul organic.

(Va urma)

Daniel BOTĂNOIU

Clubul Fermierilor Români a lansat prima platforma online Comunitate CFRO, dedicată fermierilor și partenerilor din agribusiness. Comunitate CFRO este o premieră în agricultura românească, fiind o inițiativă a tinerilor lideri absolvenți ai programului „Tineri Lideri pentru Agriculturăʺ, un proiect de anvergură al Clubului Fermierilor Români.

Comunitatea Clubul Fermierilor Români reprezintă un pilon esențial atât al dezvoltării sectorului agricol, cât și al unei societăți rurale echilibrate, sustenabile și inclusive. Această aplicație înglobează multiple aspecte, începând de la atractivitatea utilizării unei platforme digitale dedicate fermierilor români, facilitarea realizării tranziției către noua generație și dezvoltarea unor activități de mentorat, conștientizarea importanței unei educații continue și adaptate nevoilor contemporane, schimbul de cunoștințe și resurse, facilitarea unor servicii de consiliere și consultanță până la satisfacerea unor nevoi individuale și/sau colective.

„La această aplicație extraordinară, unică în România au fost implicați și absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Aceasta este prima aplicație pentru comunitatea de fermieri și privilegiul inițial de accesare îl au tinerii și membrii clubului. Comunitate CFRO este portalul comunicării al acestei industrii, o deschidere pentru toți cei care vor să contribuie la conturarea schimbării. Aplicația construiește o comunitate, având astfel legături mai strânse, colaborări de lungă durată, interacțiune continuă, dar și răspunsuri la toate întrebările importante, acoperind astfel aspecte importante. Platforma are ca scop principal comunicarea membrilor clubului și a tuturor utilizatorilor, fiind cheia strategiei noastre’’, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Pentru o comunitate cu interese comune, facem pact cu digitalizarea, platforma CFRO fiind locul în care se transformă totul în suport reciproc. Aplicația vine cu o gamă largă de cursuri specifice și materiale educaționale în scopul îmbunătățirii cunoștințelor și abilităților agricole. Comunitate CFRO oferă știri de interes, informații utile și actualități din industrie. Promovează colaborarea între utilizatori, prin crearea de grupuri, având ca teme: agricultura regenerativă, agricultura conservativă, agricultura digitală, etc. Prin aceste grupuri se oferă o platformă pentru a dezvolta soluții comune la problemele cele mai diverse. Clubul Fermierilor Români înseamnă o poveste despre comunitate, diversitate și dezvoltare pentru o comunicare mai eficientă.

„Un proiect unic născut din dorința de a aduce un plus de valoare și competitivitate în fermele noastre și nu în ultimul rând de a fi noi, cea mai bună versiune a noastră, pentru că asta am înțeles din primul moment când am ajuns la cursurile Antreprenor în Agricultură. Antreprenorul este un creator de valoare adăugată, motiv pentru care are obligația de a investi în educație. Cum? Împreună. Așa a luat naștere acest proiect unic, Comunitate CFRO’’, a declarat Florin Stegariu, membru in Consiliul Director Clubul Fermierilor Români.

Într-o lume dominată de tehnologie și urbanizare, fermierii au la dispoziție o platformă digitală în care își pot împărtăși pasiunea comună pentru agricultură și conservarea mediului înconjurător, beneficiind în același timp de un cadru optim pentru rezolvarea situațiilor nedorite la nivelul propriei afaceri agricole. Din experiența celor 4 ani de funcționare, o problemă individuală devine de cele mai multe ori una colectivă, iar identificarea celor mai bune soluții se realizează, firește, tot colectiv!

Detalii: https://www.comunitate-cfro.ro



Începând cu 1 iulie 2023, fermierul Pavel VLAD a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, până la data de 31 decembrie 2023. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de președinție rotativă instituit de asociație în 2021.

Mă simt onorat să preiau mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români de la dl. Florin TIUTIUT. În calitate de fermier, știu cât de important este să ne implicăm în mediul asociativ, să lucrăm împreună pentru a construi un viitor agriculturii românești. Prioritatea mandatului meu o reprezintă tema irigațiilor, asupra căreia ne vom concentra pentru a pune la dispoziția decidenților toate argumentele economice, tehnice, financiare, de mediu și nu în ultimul rând de siguranță alimentară, pentru a finanța proiecte integrate de asigurare a apei în agricultură. Este nevoie imediat de o abordare integrată și strategică în finanțarea proiectelor de irigații. Evident, îmi propun să continui proiectele lansate anterior – precum cele privind formarea unei noi generații de Antreprenori în Agricultura 4.0 și a Tinerilor Lideri pentru Agricultură - dar și să lansez noi direcții de acțiune, cum ar fi promovarea unui plan național de dezvoltare a agriculturii digitale în România, prin asigurarea fundației acestui proces extrem de promițător: cadre pregătite și angajate să lucreze în operaționalizarea capacităților digitale ale fermelor”, a declarat domnul Pavel VLAD, membru fondator și membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români.

Mecanismul de conducere bazat pe principiul Președinției rotative urmărește atât democratizarea conducerii asociației, cât și punerea în prim-plan a unor probleme specifice regiunii din care Președintele în funcție provine.

Președinția asigurată de Pavel VLAD va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii 4 ani și își va concentra eforturile pentru urmărirea unor obiective specifice:

  • Promovarea unor analize și propuneri fundamentate tehnico-economic pentru implementarea la nivel național a unor proiecte integrate de irigații, pentru asigurarea sustenabilității și viabilității economice a fermelor de cultură mare, cu respectarea prevederilor europene privind accesul la apă și utilizarea acesteia în agricultură. Susținerea demersurilor de asigurare a investițiilor din surse naționale și europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare și extindere a sistemelor de irigații și desecare- drenaj;
  • Lansarea unui proces de consultare publică în rândul fermierilor și al decidenților politici în vederea elaborării și susținerii adoptării unei strategii naționale transpartinice pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii.
  • Continuarea promovării inițiativei privind crearea în România a Centrului European pentru

Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură;

  • Promovarea unui program de formare antrepenorială și consiliere a fermierilor în vederea asigurării viabilității financiare și a sustenabilității economice a fermelor, pentru creșterea rezilienței la crizele actuale și continuarea procesului de modernizare vizând creșterea performanței economice, sociale și de mediu;
  • Promovarea în rândul decidenților politici (Parlament și Guvern) a necesității implementării unei legi pentru consolidarea și comasarea terenurilor agricole;
  • Consolidarea procesului de formare și specializare a fermierilor, pentru asigurarea înnoirii generaționale și transformarea agriculturii, prin programele educaționale ale Clubului Fermierilor (Tineri Lideri în Agricultură și Antreprenor în Agricultură 4.0), programul de mentorat, programul de sprijinire a afacerilor inovative în agricultură și consiliere pentru asigurarea sustenabilității economice a fermelor;
  • Promovarea digitalizării agriculturii prin lansarea unui Program de formare de Specialiști în Informatică Agricolă, destinat asigurării cadrelor pentru operaționalizarea capacităților digitale de lucru în agricultură, urmărind beneficii economice și de mediu.

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de 6 luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un Grup decizional de tip Troică, format din Președintele în exercițiu, fostul și viitorul Președinte.

Pavel VLAD preia mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români de la Florin TIUTIU, care a deținut funcția în perioada 1 ianuarie– 30 iunie 2023. „Am reușit în primele 6 luni ale anului 2023 să impulsionăm acțiunile de promovare la Bruxelles și la București a inițiativei privind crearea în România a Centrului European de Formare și Promovare a Tinerilor Lideri în Agricultură. Tema Ucraina a constituit un punct strategic pe agenda Clubului Fermierilor, în relația cu autoritățile românești și comunitare. Analizele noastre au contribuit semnificativ la informarea corectă a autorităților române și de la Bruxelles privind pierderile majore pentru România și fermieri, am făcut propuneri concrete de acțiune pentru a fi luate decizii de compensarea a pierderilor și măsuri de protejare a intereselor agricultorilor români”, a afirmat Florin TIUTIU, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.

Sursa: Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români a organizat cu succes, putem spune, cea de-a III-a ediție a Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“ în data de 7 iunie 2023. Evenimentul a reunit peste 400 de fermieri tineri și seniori, actori politici importanți, experți în agribusiness, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, precum și parteneri din România și de la Bruxelles.

Printre participanții remarcabili se numără Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Victor Negrescu, europarlamentar, Thierry de l'Escaille, președintele ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ), și Adam Nowak, vicepreședintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori).

Cu o participare semnificativă și diversificată, conferința a reprezentat, în fapt, un real forum de discuții și schimb de idei în ceea ce privește problemele și oportunitățile sectorului agricol. Evenimentul a reușit să aducă la un loc experiențele și cunoștințele fermierilor tineri și seniori, să faciliteze dialogul între actorii politici importanți și să încurajeze colaborarea cu parteneri internaționali.

Agricultura reprezintă un pilon vital al economiei României și Europei, iar această conferință a avut ca scop identificarea și promovarea soluțiilor inovatoare pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Participanții au avut ocazia să abordeze provocările semnificative cu care se confruntă agricultura, cum ar fi îmbătrânirea populației fermierilor, scăderea veniturilor și schimbările climatice, și să propună soluții inovatoare pentru a depăși aceste obstacole.

Oportunități pentru tinerii fermieri

Conferința a debutat cu o sesiune dedicată oportunităților și provocărilor pentru tinerii fermieri din România și Europa. În cadrul acesteia, au fost prezentate și analizate politicile publice românești și europene, precum și contextul social-politic și economic în care operează sectorul agricol. Participanții au avut ocazia să afle despre cele mai recente inițiative și proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării fermierilor tineri.

Momentul culminant al conferinței a fost prezentarea propunerii de creare a unui Centru European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură. Propunerea pentru înființarea acestui centru a fost susținută de reprezentanții și partenerii Clubului Fermierilor Români, fiind considerată o oportunitate deosebită de dezvoltare și promovare a tinerilor lideri din agricultură.

În continuarea conferinței, s-au abordat problemele economice ale sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea durabilă și sprijinirea tinerilor fermieri. Participanții au discutat despre mecanismele de sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv finanțarea prin fonduri europene, accesul la credite și piețe, dezvoltarea și promovarea de noi modele economice pentru creșterea valorii adăugate.

A doua parte a conferinței s-a concentrat pe aspecte de mediu și pe soluțiile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea sustenabilității în acest sector. Experții invitați au prezentat exemple concrete de aplicare a soluțiilor digitale în agricultură și au discutat despre modalitățile de formare și educare a tinerilor fermieri pentru a utiliza aceste tehnologii inovatoare.

200 de tineri fermieri, parte în program

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a subliniat: „Suntem încântați să constatăm succesul răsunător al acestei conferințe și implicarea activă a fermierilor tineri și seniori, a actorilor politici și a tuturor celor activi în dezvoltarea agriculturii. Prin această conferință, am reușit să promovăm inițiativele și modelele de succes care contribuie la creșterea performanței agriculturii din România. Ne dorim să continuăm să sprijinim și să pregătim tinerii fermieri pentru a deveni lideri de succes în agricultură și să transformăm agricultura românească într-un model de referință pentru performanța economică, socială și de mediu.“

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“ a oferit participanților oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și de a-și dezvolta rețele de contact. Prin schimbul de opinii și transferul de cunoștințe, participanții au identificat soluții inovatoare care vor contribui la creșterea performanței și sustenabilității afacerilor lor.

Evenimentul a marcat, de asemenea, continuarea programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură“, derulat cu succes de Clubul Fermierilor Români încă din 2019. Peste 200 de tineri fermieri au absolvit acest program până în prezent, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a conduce afaceri agricole de succes și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.


Ținta iniţială a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“ era să pregătească 1.000 de copii de fermieri, absolvenţi de facultate, să devină liderii care să îşi asume un rol în comunitate, în afacerea lor, dar şi un rol în punerea tehnologiei la lucru pe noile modele. Programul are trei obiective: să asigure succesiunea, să îi pună pe tineri în poziţia de vectori ai transformării şi să dezvolte o comunitate de afaceri.

Florian Ciolacu a menţionat că au fost patru serii până în prezent şi că interesul participanţilor a crescut de la o serie la alta. În prezent, se fac recrutări şi nu toţi cei intervievaţi sunt admişi. Până în prezent, peste 200 de tineri au absolvit programul, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, antreprenori care vor duce agricultura românească la următorul nivel.


Bogdan PANȚURU

Este evident că nivelul și calitatea recoltelor sunt condiționate de asigurarea culturilor agricole cu apă. Preocuparea de căpetenie a fermierilor constă în măsurile de acumulare, conservare și valorificare cu maximum de eficiență a factorului apă, fără a neglija acțiunile de reducere la minimum a pierderilor de apă din sol.

  • În primul rând solul să fie apt pentru a înmagazina maximum de apă care poate ajunge la 59% în solul afânat, 46% în solul așezat și 38% în solul tasat-compactat. Din totalul precipitațiilor se infiltrează 64,4% în solul afânat și numai 9,2% în solul neafânat.

Capacitatea de reținere a apei de către sol este socotită mică atunci când reține 300-500 mm, mijlocie, când reține 500-900 mm, și mare, atunci când reține 900-1.200 mm.

Pentru fragmentarea straturilor impermeabile este indicat ca la 2-4 ani să se aplice o lucrare de sacrificare, iar solul să aibă un conținut ridicat de materie organică, aceasta având capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul, rezultat din descompunerea materiei organice, reține de 4-6 ori mai multă apă, prelungind cu 2 săptămâni instalarea secetei.

Prezența complexului coloidal argilo-humic saturat și cationic de Ca asigură formarea unei structuri glomerulare stabile care realizează o bună afânare, spațiile fiind ocupate 2/3 cu apă și 1/3 cu aer, o bună permeabilitate și evită pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului.

  • În al doilea rând, solul să fie nivelat, fără crovuri și depresiuni în care apa băltește la ploi torențiale și plantele mor prin asfixiere, dacă nu se iau măsuri de evacuare urgentă. Terenul să aibă o ușoară pantă astfel încât, la ploile torențiale, surplusul de apă să se deplaseze lent, fără eroziune, către șanțuri care dirijează apa în lacuri de acumulare artificiale, create special pentru a colecta apa din topirea zăpezii și a ploilor torențiale și care va servi la viitoarele irigații gravitaționale.

Sunt țări care cheltuie sume importante pentru desalinizarea apei mării, iar noi lăsăm să se scurgă în mare multe milioane de metri cubi de apă dulce.

  • În al treilea rând, referindu-ne la zonele irigate, și aici trebuie să existe o preocupare pentru folosirea rațională a apei. Risipa de apă, cu norme de irigare mari, duce la degradarea solului, la fenomene de levigare și sărăturare secundară a solului, la înmlăștinire.

Sunt indicate sistemele de irigare prin picurare sau, acolo unde se practică aspersiunea, să se folosească aspersoare mai mici care nu provoacă degradarea mecanică a solului.

Canalele de aducțiune a apei să fie bine etanșate, deoarece pe vechile canale s-au înregistrat pierderi de apă de 75%.

Este indicat să se calculeze norme de udare mai mici pentru a fi bine valorificate precipitațiile care cad în intervalul dintre udări.

  • În al patrulea rând avem în vedere zonele neirigate, care constituie majoritatea suprafețelor agricole din țara noastră.

Pentru culturile de primăvară trebuie urmărit ca, la intrarea în iarnă, solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să acumuleze și să conserve precipitațiile de peste iarnă.

În primăvară se vor efectua cât mai puține lucrări asupra solului, și numai strictul necesar.

Culturile cu semințe mici care germinează la 1-3°C se vor însămânța direct, fără o pregătire prealabilă a patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în solul afânat, 2-3 cm cât este necesar pentru aceste culturi.

Pentru semințele care necesită adâncime mai mare se pregătește patul germinativ cu combinatorul, numai până la adâncimea de încorporare a seminței, efectuată în ziua sau în preziua semănatului.

Dacă au început să apară buruieni anuale, se va efectua o lucrare cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă, care distrug buruienile în curs de răsărire.

Pentru culturile însămânțate mai târziu, la temperaturii de 8-9°C, dacă terenul nu s-a îmburuienat, nu se efectuează nicio lucrare până la semănat, deoarece stratul superficial al solului se usucă și constituie un mulci natural care nu permite ridicarea apei până la suprafața solului și evaporarea acesteia.

La timpul corespunzător se va pregăti patul germinativ și se vor însămânța culturile respective. De menționat că nu trebuie folosită grapa cu discuri la lucrările solului în primăvară. Prin determinări riguroase a rezultat că la folosirea grapei cu colți sau a sapei rotative se pierde 2-3% din umiditate, la folosirea combinatorului, 5-6%, iar când s-a folosit grapa cu discuri pierderile au pornit de la 12-15% până la 28%.

În funcție de rezerva de apă existentă în sol în momentul semănatului se stabilește densitatea culturilor. Important este ca să nu rămână goluri în cultură în care cresc buruieni și crește consumul de apă din sol. Într-un lan compact se menține o atmosferă saturată care împiedică evaporarea apei din sol și, în special, reduce transpirația plantelor.

La culturile prășitoare, pe parcursul vegetației se aplică 2-3 lucrări de prășit care gestionează bine apa, atât prin reducerea gradului de îmburuienare, cât și prin evaporarea apei la suprafața solului. Experimental s-a dovedit că într-o cultură de porumb prășită s-au pierdut 1,8 mm/zi apă din sol, iar în cea neprășită, 4,9 mm/zi.

Este indicat cultivatorul cu cuțite plate, bine ascuțite, care taie buruienile la 2-3 cm adâncime și rămân la suprafața solului cu rol de protecție. Unde este posibil se aplică agricultura conser­vativă și agricultura de precizie, prin care se gestionează mai bine factorul APA.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

O cultură puternică a agriculturii înseamnă, pentru orice țară, siguranță alimentară și dezvoltare economică. Agri Cultura sau cultura agriculturii, tema celei de-a 7-a ediții RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum, este definită de viziune, strategie, educație și conștientizare, inovație și tehnologie, parteneriat și colaborare, investiții în resursele umane. Cultura agriculturii se referă la toate valorile asociate cu practicarea agriculturii.

Vă prezentăm 10 teme din programul Forumului Internațional al Marilor Fermieri RALF, care va avea loc pe 25 și 26 mai, la JW Marriott Grand Hotel din București:

  • Cum construim cultura agriculturii în România?
  • Agri Cultura Inovației
  • Agri Cultura Sustenabilității
  • Agri Cultura Digitalizării
  • Agri Cultura Irigațiilor
  • Un parteneriat cu 13000 de fermieri
  • Fermierul viitorului
  • Ferma de marketing
  • Susținerea lanțului de valoare în agribusiness, un sector strategic pentru economie
  • Cum ne putem atinge potențialul în agribusiness?
  • 40 de speakeri (*toți participă în persoană, nu online) din 10 țări, 6 sesiuni plenare, 2 zile de discuții, dezbateri și business networking.
  • Cele mai ferme din România, cei mai premiați fermieri europeni.

Mai multe despre eveniment pe https://romanianagriculture.ro/eveniment/ralf-2023/

Organizatori și Parteneri

Organizatori: BORO Communication și RomanianAgriculture.ro

Master Partner: Corteva Agriscience

Parteneri principali: utilaje - Maschio Gaspardo, irigații - Netafim powered by EPRS România

Professional Partner: Ecofol

Parteneri: Claydon, GrECo, BCR

Susținători: AFER, EEPro

Corteva Agriscience a anunțat prelungirea înscrierii în programul TalentA 2023, un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural.

Se pot alătura programului doamnele și domnișoarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri în domeniul agribusiness și vor concura la final pentru fonduri cu o valoare totală de 15.000$ oferite de Corteva Agriscience România. La finalul programului, compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, programul educațional se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data de 5 iunie și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri. Cursurile vor fi susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri, partener oficial al programului pentru al patrulea an consecutiv. Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani, atât de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova.

Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităților agricole. De asemenea, acestea doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică și competitivă, dar și să contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și muncesc. Toate participantele se vor înscrie în programul TalentA pe website-ul companiei Corteva până la data de 31 mai 2023.(România: , Moldova: )

Pe parcursul lunilor dedicate programului, participantele TalentA vor avea ocazia unică de a construi proiecte inovatoareșsi de a concura pentru a obține fonduri din partea Corteva Agriscience România. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susținerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2023, pentru a putea asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. Această sumă se ridică la 15 000 $* și va fi distribuită astfel:

  • 1. locul I – 6.000 $,
  • 2. locul II – 5.000 $,
  • 3. locul III – 4.000 $.

* calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR, valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere va avea loc în data de 13 octombrie 2023.

Despre Corteva Agriscience 

Corteva Agricience este o companie globală, eminamente agricolă, tranzacționată la bursă, ce combină inovația de vârf din industrie, implicarea clienților și execuția operațională pentru a oferi soluții la cele mai mari provocări agricole din lume. Corteva generează opțiuni avantajoase pe piață prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul său echilibrat și divers de semințe, produse de protecția a plantelor și servicii digitale la nivel mondial. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, ce pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să maximizeze productivitatea fermierilor, colaborand in acelasi timp cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

Apa este o resursă vitală de viață și este esențială pentru creșterea și întreținerea tuturor organismelor vii. Pentru agricultori, apa este deosebit de importantă pentru irigarea culturilor și hrănirea animalelor. Prin urmare, este important să fim conștienți de potențialele amenințări care pot pune în pericol această resursă prețioasă și să știm cum să le gestionăm eficient pentru protejarea eficientă a culturilor.

Există numeroase amenințări naturale care pot pune în pericol apa utilizată în agricultură. Schimbările climatice reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare deoarece pot duce la apariția unor fenomene meteorologice extreme care pot diminua cantitățile de apă necesare pentru susținerea fermelor. Seceta reprezintă astăzi una dintre cele mai frecvente amenințări. Atunci când o regiune se confruntă cu o lipsă prelungită de precipitații, aceasta poate provoca o lipsă de apă pentru irigații, ceea ce face ca anumite culturi să sufere pierderi semnificative, fapt ce pune în pericol eficiența și supraviețuirea fermelor. În mod similar, inundațiile pot reprezenta o problemă pentru fermieri deoarece pot cauza contaminarea apei, distrugerea culturilor și a terenurilor agricole, ceea ce duce la o scădere semnificativă a randamentului culturilor.

Pe lângă amenințările naturale, există și amenințări de origine umană cu referire la apa utilizată în agricultură. Extracția excesivă de apă duce la scăderea nivelului apei freatice și la o lipsă de apă pentru agricultură. În plus, practicile ineficiente de gestionare a apei, cum ar fi stocarea, livrarea, programarea sau aplicarea, pot, de cele mai multe ori, pune în pericol apa utilizată în agricultură deoarece pot duce la pierderi și la o scădere a disponibilității ei.

Aplicarea excesivă a îngrășămintelor cu azot poate contribui la contaminarea directă a apei potabile cu nitrați și nitriți, precum și la scurgeri care pot duce la o serie de probleme devastatoare în ecosistemele de apă dulce și în bazinele hidrografice de coastă. Aceste efecte semnificative asupra mediului au făcut ca eficiența utilizării azotului și gestionarea îngrășămintelor să devină priorități-cheie pentru combaterea efectelor dăunătoare ale aplicării azotului în agricultură.

Din fericire, există soluții care pot fi puse în aplicare pentru a proteja apa utilizată în agricultură. Unele practici durabile sunt concepute pentru a maximiza utilizarea tuturor inputurilor pe bază de azot necesare, reducând în același timp la minimum pierderile de azot pentru a produce nu numai cel mai ridicat randament al investiției, ci și pentru a diminua impactul agriculturii asupra mediului. De exemplu, fermierii români au acum acces la biostimulantul Utrisha™ N dezvoltat de Corteva Agriscience pentru a sprijini gestionarea azotului în mod sustenabil. De asemenea, compania pune la dispoziția fermierilor cei mai adaptați și rezistenți la secetă hibrizi de porumb din portofoliul Pioneer® Optimum® AQUAmax®, care le permit să obțină rezultate bune chiar și în condiții climatice nefavorabile. Acești hibrizi prezintă un front genetic de top, combinând armonios stabilitatea cu potențialul maxim de producție al porumbului de ultimă generație.

În plus, creșterea capacității de stocare a apei poate contribui la creșterea disponibilității ei pentru agricultură. În cele din urmă, monitorizarea și protejarea surselor de apă împotriva contaminării, a utilizării excesive și a altor amenințări provocate de om pot contribui la garantarea faptului că apa utilizată în agricultură este sigură și disponibilă pentru anii următori.

Jean IONESCU, Country Leader

pentru Corteva Agriscience România

În ultimii ani, în presa agricolă românească sau pe paginile web destinate agriculturii au apărut multe articole referitoare la cioara de semănătură (Corvus frugilegus). În manualele de entomologie agricolă, cioara de semănătură este prezentată ca o specie cu impact neutru asupra agriculturii, având un regim de hrană omnivor. Pe de o parte, păsările consumă o cantitate mare de larve de insecte, cum ar fi cele de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) sau cele ale diferitelor specii de cărăbușei, pe de altă parte pot consuma semințele de porumb, după semănat, în unii ani producând pagube de recoltă (în literatura de specialitate se menționează că aceste pagube pot ajunge la 10%). De asemenea, ciorile de semănătură mai pot pune probleme cultivatorilor de pepeni, în special în verile secetoase. În acest caz, pentru a-și satisface nevoia de apă, păsările produc daune pepenilor, aceștia devenind improprii consumului.

Punând în balanță posibilele pagube produse agriculturii și horticulturii cu avantajele datorate consumului larvelor insectelor sau al puilor de rozătoare, ciorile de semănătură nu erau considerate organisme dăunătoare. În ultimii ani, situația s-a mai schimbat, iar fermierii din sudul, estul și vestul țării au raportat pagube din ce în ce mai mari produse la semănăturile de primăvară, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Acest fapt l-am constatat și eu, într-o experiență cu porumb din cadrul proiectului ADER 2.2.1. La variantele la care semințele de porumb nu au fost tratate cu un insecticid (pentru combaterea dăunătorilor de sol, inclusiv Tanymecus dilaticollis), ciorile au distrus plantele în proporție mai mare de 85%, prin consumarea boabelor de porumb fie imediat (sau în primele zile) după semănat, fie după ce au răsărit plantele (ciorile nu au consumat plantele, ci bobul de porumb rămas după germinarea seminței și răsărirea plantelor). Imaginile din dronă sunt sugestive, la variantele experimentale, fără tratamentul semințelor, ciorile au mâncat aproape tot.

Această întâmplare nu a fost doar anul trecut, în câmpul experimental. Din ce în ce mai mulți fermieri au declarat că au semănat din nou solele cu porumb care au fost „vizitate” în prealabil de ciorile de semănătură. De ce s-a înclinat balanța? Ce s-a întâmplat cu neutralitatea ciorilor de semănătură pentru agricultură? Cel mai probabil, omul este principalul vinovat, iar primii care plătesc „factura“ sunt fermierii.

În primul rând, ciorile sunt foarte inteligente. Acest lucru înseamnă că sunt foarte adaptabile, inclusiv la mediile unde intervenția omului (intervenție atropică) este evidentă. De exemplu, toți fermierii văd cum ciorile se adună după trecerea utilajelor de prelucrat solul, pentru a se hrăni cu larve de insecte sau alte vertebrate mici care au fost deranjate de trecerea utilajelor agricole. Prezența ciorilor de semănătură pe câmp este așa de comună în zilele noastre, suntem așa de obișnuiți cu ele încât ar fi ceva foarte ciudat (și în neregulă) dacă nu le-am mai vedea pe câmp. Pe site-ul https://pasaridinromania.sor.ro/Cioara-de-semanatura se menționează că în România există o populație de 200 de mii de perechi de ciori. În toată Europa se estimează că este o populație cuprinsă între 8,17 și 14,2 milioane de perechi. Nu știu când s-au făcut ultima oară determinări statistice ale populației de ciori de semănătură din țara noastră. Cert este că pe câmpurile patriei aceste păsări, frumoase și inteligente, sunt din ce în ce mai prezente. În România ciorile de semănătură au și dușmani naturali, capabili să mai reducă din efectivele lor, cele mai importante specii fiind ulii porumbari, șoimii călători, șoimii dunăreni, bufnițele sau acvilele. Dacă ne uităm puțin pe Internet, putem vedea că șoimii dunăreni, de exemplu, sunt amenințați cu dispariția. Nici celelalte specii nu au o situație mai bună. Aici intervine o logică simplă. Dacă există probleme cu efectivele principalilor dușmani naturali ai ciorilor de semănătură, atunci acestea se pot hrăni nestingherit, iar populația lor poate să crească de la un an la altul. Pentru fermieri nu este o veste prea bună.

Vânătoarea irațională și lipsa habitatelor sunt principalele motive pentru declinul speciilor de păsări prădătoare, categorie din care fac parte și dușmanii naturali ai ciorilor de semănătură, enumerați anterior. La categoria lipsa habitatelor, putem adăuga și lipsa perdelelor forestiere. Este un subiect arhicunoscut de către toți, cu avantaje incontestabile pentru agricultură. S-au scris multe articole pe această temă, au fost multe emisiuni la TV și... cam atât. Perdelele forestiere sunt cam absente din peisajul agricol autohton, așa cum sunt prezente în Bulgaria, de exemplu. Acestea ar fi un bun habitat, atât pentru ciorile de semănătură, cât și pentru dușmanii naturali ai acestora. În lipsa perdelelor forestiere, ciorile se descurcă, pot să cuibărească și în interiorul localităților, în parcuri, de asemenea se pot hrăni la gropile de gunoi. Din păcate, speciile de păsări prădătoare nu se adaptează așa de ușor schimbărilor mediului produse de către oameni, la fel ca și ciorile. Rezultatul îl vedem în câmp, primăvara.

O metodă de protejare a culturilor de primăvară este folosirea tunurilor antipăsări, dar, în timp, ciorile se obișnuiesc cu ele. Am văzut ciori așezate pe acele tunuri, nemaifiind deranjate de zgomotul puternic produs de acestea (care avea ca scop alungarea păsărilor).

Ce ar fi de făcut? În primul rând, tratamentul semințelor de porumb cu substanțe care au efect repelent pentru ciorile de semănătură, fără să afecteze calitatea semințelor. Insecticidele de contact sau sistemice, folosite la tratamentul semințelor, se pare că aveau și efect repelent pentru ciori, acestea nevizitând culturile în curs de răsărire. Pe termen mediu și lung ar fi refacerea habitatelor pentru speciile de păsări prădătoare, care ar putea limita populația ciorilor de semănătură. Adică să avem mai multe perdele forestiere. Din păcate, puținii fermieri care au avut curajul să planteze perdele forestiere mai degrabă au fost „pedepsiți“ de hățișul birocratic absurd. Cu birocrație și limbaj de lemn la TV, efectele sunt egale cu zero. De asemenea, ar trebui să se oprească vânătoarea irațională. Există reguli stricte pentru acest sector de activitate, dar trebuie să ne asigurăm că aceste reguli sunt respectate. În vizitele mele pe câmpurile patriei, în ultimii ani, am văzut din ce în ce mai multe urme ale trecerii vânătorilor (prezența cartușelor pe câmp).

Tehnologia modernă ar putea să dea o mână de ajutor fermierilor în acest caz. Folosirea dronelor sau a roboților agricoli, pentru a speria și alunga ciorile de semănătură de pe solele unde s-a semănat porumbul, ar putea să reprezinte o „gură de oxigen“ pentru fermieri. Problema este legată de autonomia dronelor sau a roboților agricoli și mai ales de prețul lor. Deocamdată aceste sisteme moderne sunt scumpe, fiind accesibile unui număr foarte mic de fermieri.

Mai există metodele clasice, practicate în fermele mici, de subzistență, uneori și în ferme ceva mai mari, cum ar fi folosirea unor sperietori simple de ciori (celofan agățat de un băț sau CD-uri vechi agățate pe băț, care în bătaia vântului reflectă lumina diferit și sperie ciorile). Dar aceste metode au eficacitate limitată, ciorile de semănătură fiind foarte inteligente. Studii recente au tras concluzia că, dintre toate speciile de păsări de pe Pământ, la corvide (familie din care fac parte și ciorile de semănătură) este cel mai mare volum ocupat de creier, raportat la dimensiunea corpului. Singurele viețuitoare care le depășesc pe ciori, la acest aspect, sunt cimpanzeii și omul!

Împușcarea ciorilor sau distrugerea cuiburilor nu cred că reprezintă o soluție viabilă pe termen lung. Păsările sunt foarte inteligente și vor migra în alt loc. Pentru rezolvarea acestei probleme, cauzată în primul rând de oameni, ar trebui refăcut echilibrul natural. Pentru acestea este necesară o colaborare interdisciplinară între ornitologi, agricultori, silvicultori și cercetători în domeniul protecției plantelor sau agrotehnicii. Pentru a reface echilibrul între ciori și prădătorii naturali ai acestora trebuie refăcut habitatul prădătorilor. Acest lucru nu se va realiza mâine sau poimâine, durează ani buni (chiar și decenii).

Până atunci, tratamentul semințelor cu insecticide pentru care s-a dat derogare și în această primăvară (pentru combaterea rățișoarei porumbului) sau insecticidele rămase omologate pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.) sau a viermelui vestic al rădăcinilor porumbului (Diabrotica virgifera) au ca efect secundar repelența față de ciorile de semănătură. Nu știu exact motivele, dar, din multiplele observații pe care le-am efectuat în câmp, acestea pur și simplu refuză să consume semințele tratate. În schimb, dacă s-au folosit la semănat semințe netratate, atunci ciorile vin în număr mare să „servească masa“.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Intervenția DR 06 – „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, că pot completa și depune online deconturile/documentele justificative aferente trim. I al anului 2023.

Completarea și depunerea online se face prin pagina web: www.apia.org.ro și se utilizează ca browser Google Chrome.

În cadrul paginii APIA, Bunăstarea animalelor DR - 06, secțiunea Instrucțiuni completare/ depunere se regăsesc pașii pentru operarea și depunerea online, pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor .

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Intervenția DR 06 - Bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția I, aprobate prin OMADR nr. 58/2023 și postate pe site-ul oficial al APIA.

Documentele transmise online vor sta la baza verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Intervenției DR - 06 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti