Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că luni, 15 februarie 2021, demarează Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021:

Depune Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021!”

În contextul pandemiei COVID-19, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul,  situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.  

Fermierii români pot obţine venituri suplimentare ca urmare a implicării lor în combaterea schimbărilor climatice, prin vânzarea de certificate de carbon în piaţa internaţională, potrivit Commoditrader, platformă online de tranzacţionare a cerealelor şi materiilor prime agricole.

Astfel, potrivit Commoditrader, fermierii pot câştiga suplimentar între 45 şi 105 euro/hectare/an prin captarea în sol a 3-7 tone de CO₂/hectare/an, implementând măsurile agriculturii conservative.

„În prezent arăm doar 200 ha din cele 4.000 ha pe care le cultivăm. Am decis să facem trecerea de la agricultura tradiţională la cea conservativă în primul rând din convingeri personale, pentru că ne dorim să lăsăm ceva bun în urmă generaţiilor viitoare şi apoi pentru că, personal, sunt deschis să experimentez, să pierd sau să câştig prin agricultura pe care o practic. Facem agricultură conservativă, evoluăm în toate zonele – stropit, suntem atenți la îngrăşămintele folosite şi modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lăsăm terenul cât mai puţin neacoperit între două culturi şi atunci obţinem un rezultat complet al mai multor măsuri luate. Ne aşteptăm ca aceste acţiuni să conducă la nişte rezultate pozitive pe termen mediu şi lung. În fiecare an avem producţii din ce în ce mai bune şi suntem tot mai performanţi, câştigăm mai mult la hectar. Sperăm ca, în timp, culturile verzi pe care le avem să ne ajute să dezvoltăm calităţile solului şi să putem cultiva mai uşor aceste terenuri. După mine, sistemul de irigaţii în zona noastră este esenţial pentru a putea dezvolta o agricultură sustenabilă“, a declarant, potrivit Agerpres, Arnaud Perrein, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România şi fermier cu o vechime de 28 ani în agricultura românească.

CommodiCarbon

Reprezentanţii platformei Commoditrader sunt de părere că agricultura conservativă are la bază cinci principii esenţiale: rotaţia culturilor, reducerea tulburărilor solului, distribuirea optimă a reziduurilor, câmpuri verzi pe tot parcursul anului şi optimizarea fertilităţii.

„Trecerea către agricultura conservativă favorizează biodiversitatea, generând o activitate biologică mai bogată. De asemenea, prin adoptarea acestui tip de agricultură se pot stoca gazele cu efect de seră şi CO₂, iar acest lucru poate fi cuantificat, verificat şi transformat în certificate de carbon care pot aduce un plus financiar fermierilor. La nivel mondial, fermierii devin conştienţi de impactul activităţii lor asupra mediului, prin emisiile de CO₂, influenţând calitatea solului şi implicit culturile obţinute. Tot mai mulţi dintre ei încep să adopte agricultura conservativă, schimbându-şi practicile tradiţionale cu unele mai sustenabile. Pe parcurs, au început să apară iniţiative private de remunerare şi stimulare a celor dornici să se implice şi să facă o diferenţă pentru generaţiile viitoare. Prin programele de emitere a certificatelor de carbon, fermierii obţin o cultură suplimentară la sfârşit de sezon, primind plata pe certificatele obţinute“, apreciază sursa citată.

Un astfel de program este CommodiCarbon, lansat în urmă cu câteva săptămâni de Commoditrader, platforma online de tranzacţionare a cerealelor şi materiilor prime agricole, prin care fermierii pot obţine un suport financiar suplimentar.

(I.B)

Asociația Producătorilor de Porumb din România este în acest moment una dintre cele mai importante asociații din agricultura românească, iar activitatea complexă pe care o desfășoară vizează în primul rând găsirea de soluții optime care să conducă la productivitatea fermierilor, care se confruntă cu tot mai multe probleme. Din acest motiv am stat de vorbă cu directorul executiv APPR, Alina Crețu, și am aflat concluziile anului 2020, dar și ce obiective vizează în acest an.

2020 a fost caracterizat de Alina Crețu ca fiind un an complicat atât din cauza secetei, cât și a pandemiei. „Fermierii care au suferit din cauza secetei au fost în centrul interesului nostru și vor rămâne în continuare pentru că această problemă nu are rezolvare imediată. Însă da, au existat și alte probleme legate de pandemie, de forța de muncă, de desfacerea mărfii pentru acei fermieri care au integrată și partea de procesare a produselor agroalimentare. A fost un an greu, care ne-a făcut să gândim mai durabil, însă puțini fermieri și-au permis să continue investițiile, de aceea sperăm că nu vom mai avea un an atât de greu cum a fost 2020. Pot spune că de la începutul pandemiei, din luna martie, au și început problemele în toate direcțiile. Am avut îngheț târziu, se observa deja și lipsa precipitațiilor, dar am crezut că poate nu va fi atât de rău și, pe deasupra, a venit și acea perioadă în care anumite localități au fost carantinate, care a avut efecte negative asupra fermierilor membri APPR, dar și asupra activității noastre de cercetare. Am trecut peste toate acestea, fermieri au reușit să semene la timp, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Este nevoie de sprijinul fermierilor, așa cum s-a întâmplat și anul trecut cu acele despăgubiri, chiar dacă nu în proporție de 100%, tocmai pentru ca în 2021 să nu intre în colaps un număr și mai mare de fermieri“, a declarat directorul executiv APPR.

Efectele secetei s-au regăsit mai ales în producțiile fermierilor, nu puțini fiind aceia care nu au recoltat porumb sau au avut producții de 1-2 t/ha. Dezastruos mai ales în cazul fermierilor mici care au găsit cu greu resursele necesare pentru a-și continua activitatea.

„Și fermierii APPR au suferit pierderi foarte mari din cauza secetei. Producțiile au variat de la 1-2 t/ha până la producții mai mari atunci când au fost condiții de irigat, însă, din păcate, au existat chiar fermieri care nu au recoltat nimic. Noi am făcut niște calcule și probabil, în medie, s-au pierdut între 45-50% din producția pe care o obțineau membrii asociației într-un an normal. Însă au existat și fermieri din zona Transilvaniei sau din vestul țării care au avut producții între 7 și 13 t/ha. Din păcate pentru fermierii din Bărăgan, Dobrogea sau din sud-estul Moldovei, situația a fost dramatică la cultura porumbului, unde rezultatele au fost între 2-4 t/ha și, repet, au existat și fermieri care nu au recoltat nimic“, a mai punctat Alina Crețu.

Tanymecus – proiect prioritar

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii români este apariția dăunătorului Tanymecus sau gărgărița porumbului, motiv pentru care de 4 ani APPR, în colaborare cu INCDA Fundulea, desfășoară un proiect prin care speră să găsească soluții de protejare a culturilor. „Până în prezent am observat că acest dăunător apare în anii în care ne așteptăm mai puțin și poate avea efecte negative pentru fermierii din sudul, estul și nord-estul țării. În acest moment nu avem foarte multe instrumente prin care să-l combatem în afara tratamentului la semințe. Am primit derogare pentru această primăvară doar la porumb, nu și la floarea-soarelui și sperăm ca acest lucru să nu conducă la diminuarea producțiilor de floarea-soarelui, o cultură deosebit de importantă în țara noastră, iar fermierii să nu își piardă curajul și să semene în continuare chiar și în aceste condiții destul de complicate, cel puțin pentru prima parte de vegetație“, a mai adăugat Alina.

Tocmai aceste derogări au creat vâlvă printre agricultori și apicultori, aceștia din urmă acuzând fermierii de diminuarea efectivului de albine. În acest sens, directorul executiv APPR a specificat faptul că relația fermier – apicultor trebuie să se bazeze în primul rând pe dialog. „Noi ne-am dorit mereu să avem o relație cât mai apropiată, considerând în primul rând faptul că dialogul este cheia. Înțelegem faptul că sectorul apicol trece printr-o situație destul de complicată, dar trebuie să înțelegem cu toții că nu putem găsi cauzele într-un singur loc. Este cert că nu doar acest tratament pentru protejarea semințelor este cauza pentru diminuarea efectivului de albine la nivel european. Există mai mulți factori care conduc la aceste efecte dezastruoase pentru apicultori și, dacă nu comunicăm și nu vom găsi soluții împreună, nu vom reuși. Este adevărat că pe subiectul acesta al protecției semințelor este un blocaj major pentru că noi nu avem instrumente care să ne ajute să protejăm cultura. Am realizat și un ghid de bune practici unde sunt informații privind soiurile și hibrizii pe care îi semănăm, datele în care aplicăm tratamentele și multe alte informații utile. Doar așa, comunicând, vom găsi soluții“, a mai spus Alina Crețu.

Comunicare prin evenimente online

Evenimentele cu sute de fermieri organizate în câmp au lipsit cu desăvârșire în 2020, inclusiv evenimentele de renume precum Ziua Porumbului organizată în județul Ialomița ori în Moldova au avut loc, dar cu un număr redus de participanți. Cu toate acestea, informațiile au ajuns la cei interesați prin intermediul platformelor online. „Una dintre prioritățile noastre este ca fermierii să primească informații din surse profesioniste și de aceea ne implicăm în organizarea acestor evenimente. Am lansat și platforma Farm Forum, iar reacțiile sunt pozitive. Sperăm ca în acest an să putem organiza evenimente în câmp cu prezență fizică. Trebuie să spun că prevedem organizarea mai multor evenimente, în primă fază varianta online, inclusiv pentru cultura florii-soarelui“, a conchis directorul executive APPR.

Primul eveniment de acest gen va fi organizat în data de 11 februarie și este vorba despre Congresul Fermieri pentru Fermieri, care se află deja la cea de a VI-a ediție și în cadrul căruia se va realiza și decernarea trofeului Porumbul de aur, la categoria irigat și neirigat. Despre acest concurs am aflat că nu vom avea parte de rezultatele excepționale, cum au fost în alți ani. Câștigătorul la categoria irigat este din județul Ialomița și cel la neirigat, din județul Arad.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

„De la fermă la furculiță“ sau, cum spun birocrații europeni, F2F are următoarea deviză: „Hrana noastră, sănătatea noastră, planeta noastră, viitorul nostru.“

Acordul Verde European are în vedere un sistem alimentar al Uniunii Europene mai sănătos și mai durabil.

Criza Coronavirusului a arătat cât de vulnerabili suntem cu toții și cât de important este să restabilim echilibrul dintre activitatea umană și natură. În centrul Acordului verde, strategia de la fermă la furculiță indică un nou și un echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate; pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența Uniunii Europene.

Ce ne spun oficialii europeni?

Pesticidele din agricultură contribuie la poluarea solului, a apei și a aerului. Comisia Europeană trebuie să ia măsuri pentru a reduce cu 50% utilizarea și riscul pesticidelor chimice și mai periculoase până în anul 2030. Sigur că niciun fermier nu crede că se poate îndeplini o astfel de sarcină până în 2030. Nu se știe însă dacă statele care au un consum mai mic de pesticide au aceleași restricții ca și statele care au utilizat în exces aceste produse de protecție a plantelor. Dacă ar fi așa, fermierii din statele cu o agricultură durabilă, cum este chiar și cea a României, ar fi pedepsiți de două ori. Poate stabilirea unei medii europene permite fermierilor din statele care au poluat mai puțin să-și mențină instrumentele de producție ca și până acum, iar statele mari poluatoare să reducă consumul sub acest prag.

În cazul produselor de protecția plantelor, Comisia Europeană își propune să acționeze în direcția:

• reducerii pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50%, asigurându-se în același timp că nu au loc fenomene de deteriorare a fertilității solului;
• reducerii consumului de îngrășăminte de sinteză cu cel puțin 20%.

Rezistența antimicrobiană legată de utilizarea antimicrobienelor în sănătatea animală și umană duce la o estimare de 33.000 de decese umane în UE în fiecare an.

Comisia va reduce vânzarea de antimicrobiene atât pentru sectorul de creștere a animalelor, cât și în acvacultură cu 50%.

Agricultura ecologică este o practică ecologică care trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va ajuta sectorul agricol ecologic al UE să crească la 25% din suprafața agricolă totală utilizată până în 2030.

Comisia ne propune crearea unui mediu alimentar care să ducă la alegerea unei alimentații durabile și sănătoase.

Peste 950.000 de decese (una din cinci) au fost atribuite dietelor nesănătoase din UE în 2017. O dietă sănătoasă, bazată pe consumul de legume și fructe în stare proaspătă reduce riscul bolilor care pun viața în pericol și, totodată, reduce impactul asupra mediului.

Tot Comisia propune adăugarea de etichete pe produsele alimentare care să permită consumatorilor să aleagă diete sănătoase și durabile.

Comisia va propune informații nutriționale obligatorii pe ambalaj și va dezvolta un cadru durabil de etichetare a alimentelor care să răspundă atât aspectelor sociale, cât și de mediu ale produselor alimentare.

Intensificarea luptei împotriva risipei alimentare – Comisia își propune să reducă la jumătate risipa de alimente prin propunerea unor ținte obligatorii din punct de vedere juridic în întreaga UE, până în 2023.

La reuniunea de la Luxemburg din 19-20 octombrie Consiliul a ajuns la trei acorduri politice importante pentru sectoarele agriculturii și pescuitului din Europa. Miniștrii au convenit asupra unei abordări generale privind pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), au adoptat concluzii privind Strategia „De la fermă la consumator“ și au stabilit posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2021.

Conform procedurii, varianta PAC votată de parlamentari va urma procedura trialogului, fiind dezbătută în Consiliului UE, Parlamentul European și Comisia Europeană, după care se va reîntoarce în Parlamentul European.

Deci, concluzia este că pentru fermieri vin vremuri grele, aceștia vor fi cei mai aprigi apărători ai mediului, fluturând pe sub ferestrele lor banii mulți care vor veni dacă vor respecta condițiile de mediu! În realitate lucrurile stau altfel!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Ei au trăit de milenii fără a avea nevoie de mila nimănui. Ba din contră. Talpa țării a fost cu adevărat talpa țării. Răzeși, moșneni, oameni liberi, cu sabia sub pernă. Oricâți cotropitori au trecut pe aici, ei și-au plătit tributul. În cereale, în vite, în copii și chiar și în sânge, atunci când nu s-a mai putut altfel. Iar dacă e să luăm la rost răscoalele țăranilor, le putem număra pe degetele de la o mână. Ei nu fac niciodată grevă. Își plătesc dările și nu așteaptă prea multe de la cârmuire. Știu că nădejdea e doar în palmele lor bătătorite. Au mai plecat în bejenie, dar s-au întors de fiecare dată la țarina lor. Cu idei noi, cu bani de investit. Ei nu vor părăsi niciodată definitiv țara. Au prea mulți strămoși de întors odată cu brazda. Au prea multe semințe de îngropat pentru coliva de pomenire.

Acum așteaptă doar să nu fie mințiți și împiedicați să-și facă treaba. Nu cer decât să-și poată vinde marfa. Au nevoie de intermediari serioși care să nu-i jupoaie, ca mai toți negustorii vremurilor trecute. Au produs întotdeauna pentru piață. Nu doar să se ghiftuiască ei. Ca să-și cumpere chibrituri, petrol lampant și ghete. Câteodată și o rochiță înflorată pentru frumoasele lor soții. Între timp, și nevoile lor au crescut. Dorința de a avea o locuință decentă, apă curentă și acces la învățătură și dispensar au mărit și necesitățile. Nevoia de cash i-a făcut pe unii să plece din țară, iar pe alții să-și dezvolte ferma. Am cunoscut mulți astfel de fermieri. De obicei au fost ba tehniceni veterinari, ba șoferi de autobuz, ba tractoriști la CAP sau IAS. Oameni care au scos cumva capul în lume. Se zbat însă între a trece dincolo de mica fermă sau a găsi o modalitate de a rotunji afacerea. Au început să proceseze sau au deschis o mică pensiune. Dar și aici se lovesc de cerbicia așa- ziselor autorități, mai locale sau mai județene. În loc de un sprijin real, în loc de o consultanță care să le deschidă noi orizonturi. Poate de aceea este atât de faultată inițiativa camerelor agricole ale fermierilor care ar putea coagula energiile acestor țărani evoluați. Care nu prea știu cum să fenteze APIA!!! Iar atunci când sunt pedepsiți pentru îndrăzneala de a face ceva lasă capul în jos, de parcă ar fi fost prinși la furat. Ei sunt bolnavi de bun simț și răbdare. O boală pe care acest popor o poartă prea adânc.

Ferma de familie este acolo unde a fost de mii de ani. Marea provocare este păstrarea ei. Niciodată nu a fost mai aproape de dispariție ca acum. Pășunile și terenurile fertile sunt confiscate de șmecheri, politruci sau de afaceriști veroși. Înainte vreme nu erai țăran dacă nu aveai măcar o vacă, cinci oi și câteva zeci de orătăni. Erai doar un biet pălmaș. Numai bun de pus șef la comuniști. Poate de aceea țăranii mai chivernișiți au fost numiți chiaburi și puși în lanțuri.

Mulți dintre voi știți cum v-au ținut părinții la școală din bruma aia de agricultură pe care o făceau și pe vremea Împușcaților de Crăciun. Rudimentar, dar cu toată inima. În zona de deal și munte tradiția nu a murit niciodată. Mai ales acolo unde au rămas, neîmblânziți, urmașii dacilor liberi

Cum este și un fermier din Întorsura Buzăului care crește 43 de bălțate mândre, iar ca să le asigure nutrețul, un fân de poveste și siloz de porumb făcut de el după rețeta unui sas lucrează 15 ha de teren în nu mai puțin de 37 de parcele. Dar nu l-am auzit blestemând pe nimeni. Copiii lui și-au găsit de lucru la oraș și îi pare bine că au făcut așa pentru că vede că ferma lui abia se mai ține pe picioare. A hotărât cu lacrimi în ochi să își vândă vacile unui investitor. Ca să nu le piardă urma, el va fi șeful de fermă. Altfel nu ar fi putut să le vândă. E o poveste pe care mi-aș fi dorit să nu o scriu niciodată. Așa cum mi-aș fi dorit să nu scriu nici acest text. Poate doar o știre în care să anunț că ferma de familie nu a decedat. Ba mai mult decât atât. Că are un viitor asigurat!

Tudor CALOTESCU

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 760.465 fermieri, reprezentând un procent de 92,64% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 2,09 miliarde euro, din care:

    - 1,66 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    - 365,85 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    - 72,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plățile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 13 ianuarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 153,02 milioane euro, din care:

• 79,03 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;
• 1,29 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;
• 9,75 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;
• 62,92 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine;
• 0,02 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Sursa: apia.org.ro

Dumitrașcu Radu Ioan este fermier în zona Medeleni, județul Iași, și lucrează o suprafață de aproximativ 300 ha în care predomină cultura de porumb urmată de floarea-soarelui, grâu și rapiță. Ca și pentru alți fermieri din județ, 2020 a fost un an greu, de aceea i-am făcut și noi o vizită pentru a vedea exact cum se prezintă la începutul lunii decembrie culturile sale de toamnă.

Primul îngheț din iarna aceasta

La începutul lunii decembrie, la o vizită în câmp, fermierul ieșean se declara mulțumit de ce semne a dat grâul de toamnă, dovadă că vin vremuri mai bune pentru ferma sa. „Dimineața aceasta am avut un îngheț mai pronunțat în zonă, practic primul îngheț de anul acesta. Mă bucur, pentru mine este bine, chiar discutam cu alți colegi de pe lângă Iași și spuneau că le-a răsărit grâul, se prezintă bine, au întârziat un pic cu semănatul, deoarece au fost câteva ploi care i-au mai încurcat pe unii. Eu unul m-am grăbit, am fost mai harnic, dacă nu venea înghețul acesta trebuia să intervin pe cale chimică, să stopez un pic creșterea aceasta. A fost destul de cald în luna octombrie, s-a dezvoltat foarte bine, după cum vedeți grâul arată extraordinar de bine“, specifică agricultorul ieșean.

Pe o altă parcelă am vizitat cultura de rapiță care arată la fel de bine la momentul respectiv. „Ne aflăm într-o solă în care este semănată rapiță, am semănat-o foarte devreme și pe aceasta, prin luna septembrie. Pe la început, deși era foarte arid atunci, nu era apă deloc, am avut noroc față de alți colegi agronomi care spuneau că s-au înregistrat precipitații mai multe în zonele lor; astfel se umflă bobul și nu reușește să germineze, și practic pierdem sămânța. La mine au fost precipitații neînsemnate de 1,5-2 litri/mp, dar nu m-au afectat cu nimic, iar prin luna octombrie, pe la început au venit ploile; fiind și foarte cald, după cum vedeți, s-au dezvoltat foarte bine până la această oră și sperăm că o să fie bine în continuare“, adaugă Radu Dumitraşcu.

Culturii de rapiță, la momentul vizitei noastre, i-a fost aplicat un graminacid. „Pentru că aici am avut grâu. Acum așteptăm să vină zăpada, este imperios necesar să ningă. Necesarul este foarte mare, deficitul este de peste 300 litri, iar pentru la anul ne trebuie apă, nu glumă, indiferent de starea culturii, dar de preferat este să fie cât mai multă zăpadă să ne poată proteja pe iarnă culturile“, încheie Dumitrașcu Radu Ioan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Corteva Agriscience are una dintre cele mai variate oferte în ceea ce privește cultura porumbului. Fermierii care cultivă hibrizii Pioneer au în fiecare an rezultate foarte bune, iar cei care au semănat porumb pentru siloz în 2020 au obținut producții record. Hibridul care i-a mulțumit pe fermierii din Transilvania, dar și din Moldova și care le-a oferit statutul de fermieri campioni a fost P0725.

„În România, suprafața cultivată cu porumb pentru siloz este în jur de 80.000 ha, iar, conform tradiției populare, hibrizii pentru această cultură trebuie să fie cu talie înaltă, cu fibră, foarte multă proteină, însă, surpriză, porumbul nu este o plantă proteică. Porumbul trebuie să ofere energie animalelor pentru a face producție de lapte, de carne datorită amidonului pe care îl conține. Noi asta urmărim, un știulete mare, bine dezvoltat, cu foarte multe boabe, pentru că acolo se găsește amidonul de care au nevoie animalele pentru a-și duce producția la maximum. Un astfel de hibrid este P0725 din gama Optimum AQUAmax, care are un potențial foarte mare de producție. Planta este înaltă, cu o inserție înaltă a știuletelui, deci tocmai aspectele pe care le urmărim la un hibrid pentru siloz. Noi am pornit un program în acest an prin care ne-am dorit să fim alături de fermieri de la însămânțat până la însilozat, să aducem împreună cele mai bune tehnologii și cunoștințe, astfel încât să crească producția de carne și de lapte a animalelor pe care le dețin fermierii“, a declarat Mihai Valentin – Category Marketing Manager Porumb și Soia.

Cel mai bun rezultat la porumb siloz l-a obținut fermierul Levente Janosi din județul Harghita, respectiv 86 t/ha. Acesta a semănat porumbul după cultura de grâu, pe un teren care a fost fertilizat în toamnă cu gunoi de grajd – 60 t/ha, iar la semănat a adăugat 400 kg/ha de azot. Cultura a primit două erbicide.

Rezultate foarte bune cu acest hibrid au fost obținute și în localitatea Șeica Mare din județul Sibiu, acolo unde frații Laurențiu și Eugen Frățilă au obținut 82 t/ha. „Lucrăm în familie în jur de 100 ha, iar porumb siloz am semănat 4 ha, după cultura de orz. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu freza și la semănat, în prima parte a lunii aprilie, am administrat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0 și am mai fertilizat cu 250 kg/ha de azotat de amoniu, atunci când am putut intra ultima oară în cultură, adică în luna mai. Am erbicidat o singură dată și doar atât, nimic altceva până la începutul lunii septembrie, atunci când am recoltat”, a precizat Laurențiu Frățilă.

Un alt fermier campion la porumb siloz este domnul Șerban Crăciun din localitatea Sânpetru de Câmpie, județul Mureș, care a obținut 81 t/ha. „Lucrăm 350 ha, porumb am avut în acest an pe 20 ha, semănat după grâu. Am scarificat pe 8 ha, restul terenului a fost arat și pe o singură parcelă am administrat gunoi de grajd. În primăvară, chiar în mustul zăpezii, am pregătit terenul cu grapa, am semănat în perioada 15-25 aprilie, atunci când am administrat și îngrășământ 27:13.5:0 – 440 kg/ha substanță comercială. Sămânța a fost tratată cu un insecticid, iar după 3 zile de la semănat am erbicidat și aceasta a fost toată tehnologia. Am recoltat începând cu 25 august și pot spune că am fost mulțumit și de producție și de echipă, iar anul viitor voi semăna 150 ha cu porumb și cu siguranță voi alege același hibrid pentru siloz, iar pentru întreaga suprafață doar hibrizi Pioneer“, a precizat agricultorul.

În județul Suceava, fermier campion a devenit domnul Dan Malanciuc din localitatea Vășcăuți, care a obținut o producție de 80 t/ha. „Lucrez aproximativ 100 ha și am o fermă de vaci. Anul acesta am avut 22 ha cu porumb, iar culturile premergătoare au fost floarea-soarelui și grâu. Pe solele unde am avut grâu am arat în toamnă, pe celelalte am intrat cu un disc greu, iar în primăvară terenul a fost pregătit cu discul. Am semănat în perioada 25 aprilie – 10 mai. În toamnă am administrat gunoi de grajd, iar la semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ 20.20.0 și 200 kg/ha de nitrocalcar. În stadiul de 3-6 frunze am erbicidat, iar recoltatul a avut loc începând cu 20 septembrie“, a punctat fermierul sucevean.

O altă producție foarte bună, de 80 t/ha, a fost obținută cu acest hibrid în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, de fermierii Kiss Sandor și Kis Cs Csaba.

Ambii au semănat porumbul după lucernă, au administrat 450 kg/ha de îngrășământ NPK și au erbicidat o singură dată.

Frații Ion și Nicolae Gherghin din Daia Română, județul Alba, au cultivat în acest an pentru prima oară în fermă hibrizi de porumb Pioneer și susțin că niciodată nu au obținut producții precum cele obținute în acest an. La porumb siloz au ales hibridul P0725 și au obținut 78 t/ha. „Cu porumb siloz am semănat 20 ha, a fost monocultură. Terenul a fost scarificat și am aplicat în toamnă gunoi de grajd, în jur de 40 t/ha. După aceea, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am și fertilizat cu îngrășământ complex 27:13.5:0 – 300 kg/ha. Am mai fertilizat și în vegetație, în luna mai, cu 150 kg/ha de azot, am aplicat și două erbicide, iar într-o singură parcelă am administrat și uree. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august. Noi nu am tocat tot, doar 16 ha, pentru că am avut o producție foarte bună, cea mai bună din fermă. Anul viitor sigur vom alege același hibrid pentru siloz, iar în total cred că vom avea peste 100 ha”, a declarat Ion Gherghin.

Și domnul Peter Tamaș Nagy a obținut o producție de 78 t/ha cu acest hibrid; de altfel, dumnealui este an de an fermier campion la porumb cu hibrizi Pioneer®.

Uțiu Grigore Daniel din localitatea Chețani, județul Mureș, a obținut și el rezultate foarte bune la porumb siloz, adică 75 t/ha, bineînțeles cu același hibrid Pioneer®. Acesta lucrează 220 ha, iar cu porumb a avut în acest an 60 ha, pe care le-a semănat după grâu și lucernă.

„Terenul a fost arat, unele parcele au fost scarificate, apoi terenul a fost prelucrat cu combinatorul, iar în toamnă am aplicat și îngrășământ natural, aproximativ 25 t/ha. În primăvară am administrat îngrășământ NPK 20.20.0 – 300 kg/ha, iar în stadiul de 8-10 frunze am administrat uree – 200 kg/ha. Am administrat un erbicid și, unde a fost nevoie, am intervenit cu cel de al doilea, iar recoltatul a avut loc în 27 august“, a precizat domnul Uțiu.

În cadrul societății Lacto Agrar din Vaidei, domnul inginer Dacian Clonta a obținut o producție de 70 t/ha. „Noi lucrăm 1.500 ha, dintre care 700 au fost semănate cu porumb după culturi de triticale. Terenul a fost scarificat în toamnă, în primăvară a fost pregătit cu combinatorul, după care am semănat în a doua parte a lunii aprilie și am încorporat îngrășământ 20.20.0 – 150 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, unul în stadiul de 2 frunze, cel de al doilea în stadiul de 4-6 frunze și doar atât. Recoltatul l-am început în data de 26 august și am terminat în 20 septembrie. La primăvară cred că vom semăna 700-800 ha cu porumb; sigur vom alege și acest hibrid pentru că am avut o producție record. Pentru Transilvania a fost un an foarte bun și trebuie să spun că acest hibrid nu mi-a oferit doar mie producție mare, cunosc și alți fermieri din județele Alba și Hunedoara care au avut rezultate foarte bune“, a declarat fermierul campion.

Tema celei de-a 5-a ediții RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum este Fermieri în Linia Întâi, fiind dedicată celor aflați în prima linie a agriculturii și, implicit, a economiei naționale.

Ediția RALF 2020 include o serie de 6 evenimente: 5 Xgrupuri regionale, evenimente online care au avut loc în perioada iulie – noiembrie, și evenimentul principal RALF, care va fi organizat în noul format mixt, pe 20 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel din București.

Evenimentul din 20 noiembrie va aborda temele anului 2020 din agricultura românească și europeană, fiind transmis LIVE pe pagina https://www.facebook.com/romanianagriculture, începând cu ora 09:00.

Agenda, lista speakerilor și a partenerilor sunt disponibile pe https://www.borocommunication.ro/project/forumul-marilor-fermieri-2020/

RALF este primul eveniment din România dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură, lansat în 2015 și care prezintă anual la București bune practici, modele de business, exemple de succes și studii de caz din agricultura românească și internațională.

RALF este un concept creat de BORO Communication.

Master Partner RALF 2020: Corteva Agriscience

Parteneri: CEC Bank și FMC Agro

Susținător: AgriCloud

Parteneri instituționali: APPR, LAPAR, PRO AGRO

Suma necesară pentru despăgubirea fermierilor privind pagubele generate de secetă culturilor care au fost înfiinţate în primăvară se ridică la un miliard de lei, iar Comisia Europeană a fost deja notificată în vederea acordării acestor despăgubiri la începutul anului viitor, a anunțat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul MADR.

"Este vorba de 1,2 milioane hectare unde vom avea nevoie de peste un miliard de lei. Anul acesta vom primi toate cererile, iar plata, aşa cum am căzut de acord cu fermierii, o să o facem la începutul anului viitor. Trebuie să aşteptăm aprobarea Comisiei, precum şi resursele bugetare, pentru că aşa este corect, dacă am despăgubit pe cei care au fost afectaţi pentru culturile înfiinţate în toamnă trebuie să despăgubim şi pe cei care au fost afectaţi de secetă pentru culturile înfiinţate în primăvara acestui an", a explicat ministrul Agriculturii. 

Totodată, ppentru rectificarea bugetară vor fi asigurate fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor conform calendarului stabilit, respectiv 1,3 miliarde de lei de la bugetul naţional pentru plata finală a campaniei de anul acesta, 204 milioane de lei reprezentând diferenţa pentru seceta pedologică care a afectat culturile de toamnă.

"Vă amintiţi că atunci am reuşit să plătim cele 850 de milioane de lei, 82%, şi aşa cum am promis acum la rectificare vom plăti restul sumelor şi suma de 176 milioane de lei pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Noi vom încerca să despăgubim pe toţi cei care anul acesta au încercat să facă agricultură. Dacă nu au recoltat nimic şi au întors cultura, au reînfiinţat altă cultură şi au avut alte cheltuieli, este normal să îi despăgubim şi pe ei. Tocmai pentru că ştiu că sunt situaţii punctuale diferite, trebuie să cântărim de două ori şi să luăm o decizie. Nu era normal să îi despăgubim doar pe cei care au înfiinţat culturi de toamnă. Chiar dacă efortul bugetar este foarte mare, trebuie să facem acest lucru, iar de anul viitor să ne apucăm să facem irigaţii", a mai spus Oros.

Potrivit ministrului, până la finele lunii noiembrie, atât plata avansurilor în integralitate, cât şi plata acestor măsuri de sprijin vor ajunge la beneficiari.

APIA a plătit până în prezent 850 de milioane de lei pentru despăgubirea celor 27.861 de fermieri ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, pentru o suprafaţă de 1,11 milioane de hectare. Din suprafaţa de 1,2 milioane hectare afectată de seceta cu culturi de primăvară, cea mai mare parte a fost însămânţată cu porumb şi floarea-soarelui. 

Dorel Stânea, directorul executiv general de la APIA Braşov, ne-a făcut o scurtă radiografie a situației fermelor din Țara Făgărașului, într-un an greu încercat de pandemia COVID-19.

Reporter: Putem vorbi de o Țară a Făgărașului, teritoriu prosper din punct de vedere agricol?

Dorel Stânea: Din punct de vedere agricol, Țara Făgărașului este o țară a zootehniei, ca și Țara Bârsei. Este recunoscută din punct de vedere istoric: se vorbește despre Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Oltului. Țara Făgărașului este uneori cunoscută sub numele de Țara Oltului, Terra Blacorum. Este pomenită încă din anul 1121, adică de mai bine de 800 de ani există acest teritoriu menționat în izvoarele istoriei, într-o cartă a Cavalerilor Ioaniți. După aceea, și Mircea cel Bătrân spune: „Io, Mircea Voievod, stăpân peste Țara Făgărașului și a Almașului“. Așadar, cu pomeniri istorice de mult timp, această Țară a Făgărașului este ca o găleată între Munții Făgărașului și Dealurile Subcarpatice, ea fiind undeva la fundul căldării. Nu a fost atinsă prea mult nici de secetă, nici de îngheț, nici de căldură, nici de frig. E o zonă mai izolată datorită protecției montane și a dealurilor. E un teritoriu bun zootehnic. Aici sunt dealuri multe și nu poți face agricultură de câmp deschis. Dar crește iarba și alte produse de deal, care sunt foarte bune în zootehnie. Pământurile sunt destul de bune, pământ negru, brun, de pădure, și pământuri un pic lutoase pe sub dealuri. La dealurile de dincolo de Olt sunt mai lutoase, acolo merge mai mult iarbă și mai puțină vegetație crescută în sol, care crește foarte bine în partea Făgărașului, pe sub munte, unde pământurile sunt mai nisipoase și permit dezvoltarea celor care cresc în pământ și nu strâng lutul: morcovul, cartoful etc.

Rep.: Cum ajutați fermele din „Țara Făgărașului“?

D.S.: Noi le ajutăm în sensul bun, nu cum zic unii că distrugem agricultura românească. APIA este o instituție publică care împarte bani europeni tuturor fermierilor care lucrează corect.

Rep: Ați întâmpinat dificultăți în plata subvențiilor?

D.S.: APIA are un program de luat subvenții și de dat. Subvențiile normale SAPS se dau o dată pe an; începând din 15 octombrie aceast an dăm avansurile și după 1 decembrie facem partea regulară. Dăm 70% din SAPS, 85% din plățile de agromediu dar și plăți făcute de fondul FEDER. Anul acesta începem să dăm subvenții doar din data de 15 octombrie.

Rep.: S-a tot discutat despre subvențiile de teritoriu...

D.S.: Subvențiile le-am dat anul acesta pentru anul trecut. Cele până la 30 iunie, partea regulară, pentru anul trecut, și acum mai avem subvenții de motorină și alte tipuri, care sunt direcționate pe firme, persoane fizice autorizate, dar și pe păsări, pe bunăstare, la porci etc. Și acum avem și pe COVID-19. Acum primim cereri. Sunt 64 de cereri pentru marea zootehnie, pentru cei care au peste 90 de capete de animale de vită mare și pentru porci și păsări.

Rep.: Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii pentru a obține subvenții de COVID-19?

D.S.: Să aibă aceste animale. Să ai peste 99 capete de vită, unități de vită  mare, bivoli și vaci de lapte sau oi, de la 50 de capete în sus. Primim cereri în perioada aceasta ( n.red. până în 23 octombrie).

Rep.: Despre ce sume este vorba? Sunt bani?

D.S.: Până la 7.000 de euro de fermă, 5.000 de euro pentru aceste măsuri, care pot fi cumulate.

Rep: Ce trebuie să dovedească pentru acești bani fermierul?

D.S.: Nimic, sunt bani de ajutor, sunt veniturile lui. Sunt venituri anuale pe care nu trebuie să le justifice. El ia banii aceștia și îi bagă în fermă, probabil. Cei mai mulți întreprinzători își acoperă găurile pe care le-a făcut pandemia de COVID-19 din cauza lipsei de vânzare a mărfii, creșterii prețurilor la inputuri la ceea ce intră în fermă. Apar aceste probleme curente pe care ei trebuie să le subvenționeze cu bani primiți. Dacă nu, se lasă de afaceri.

Trebuie spus că toți fermierii sunt prinși în sistemul acesta de subvenționare pentru COVID-19, mă refer la cei care au avut pierderi. Și cei care au suferit în primăvară de lipsa de apă,  dar am avut puțini în județul Brașov pentru că aici nu a fost secetă. În schimb, dăm SAPS-ul pentru suprafață și plățile de agromediu care se plătesc de la 15 octombrie. Se ajunge până la peste o sută de mii de milioane de euro pe județul Brașov.

Rep.: Sunt bani la APIA sau să ne așteptăm la o criză financiară?

D.S.: APIA are bani suficienți, împarte din banii europeni, în principal, și din banii Guvernului României, parțial.

Rep.: Am văzut că dialogați cu fermierii. Care sunt problemele pe care le-ați rezolvat anul acesta?

D.S.: Noi, toți angajații APIA, ajutăm fermierii în sensul că o facem atât cât ne permite legea. Unde legea ne permite, noi suntem de partea fermierilor. În plaja de interpretare la, să zicem, a nu da bani și a da bani fermierilor, noi suntem către fermieri. Dar totul să fie în limita legală. Noi îi ajutăm pe fermieri cât putem: îi învățăm, oferim consiliere la întocmirea de documente, le facem hărțile, le desenăm, dar acolo unde avem datele puse la dispoziție de către aceștia. Ei poate nu cunosc sau nu au tehnică electronică. Anul acesta am primit cereri doar în sistem electronic și a fost un sistem destul de greoi. Comunicăm telefonic cu oamenii ca să le facem cererile, hărțile etc. Ei trebuia să vină să semneze doar o hârtie. Am fost chiar și la Primărie și am luat noi adeverințele pentru fermieri. Acum, pentru importul de animale din IPA, în sistemul nostru intern, va trebui să lucrăm doar cu medicii veterinari, cu adeverințe pentru ajutorul pentru COVID-19. Pentru cei care beneficiază de ajutor pentru oi și vaci ne trebuie adeverințele de la medicii veterinari pe care noi le obținem.

Rep.: Credeți că aceste subvenții sunt suficiente pentru perioada de criză?

D.S.: Subvențiile acestea sunt suficiente – atât timp cât în Europa nu va fi război general va fi subvenție, pentru că păstrează prețurile echilibrate, relativ mici, cu accesibilitate la mâncare pentru toată lumea. Ați văzut și dumneavoastră că un pui ieftin este 7 lei în magazin și el are 1,5 kg jupuit. Datorită APIA, în România, și a celorlalte înstituții de subvenții în țările europene, prețurile se mențin echilibrate în Uniunea Europeană.

Anca LĂPUȘNEANU

AFIR a lansat în consultare public Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, care poate fi consultat accesând acest link : https://portal.afir.info

Noua versiune a Ghidului solicitantului face referire în principal la modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației.

Astfel, a fost simplificată și modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Finanțare europeană nerambursabilă poate fi solicitată de tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol din țări membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre ale Uniunii Europene, sau în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Documentele se depun cu traducere legalizată în limba română

În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, pentru dovada locului de muncă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării.

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1.

Pentru propunerile sau observații puteți trimite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , până la data de 12 octombrie 2020.

Anca Lăpușneanu

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș. 

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Plățile pentru avansul de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost aprobate în ședința de Guvern din data de 1 octombrie, prin adoptarea Hotărârii privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Prin Hotărârea adoptată joi, 1 octombrie, se aprobă cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv:

• Schema de plată unică pe suprafață (98,7381 euro/ha);
• Plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv (48,1053 euro/ha);
• Plata pentru înverzire (58,8245 euro/ha);
• Plata pentru tinerii fermieri (36,6119 euro/ha).

Totodată, prin actul normativ menționat se aprobă și plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, în valoare de 71.300 de euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro/cap ovină/caprină, iar de aceste forme de sprijin vor beneficia peste 800.000 de fermieri.

Astfel, începând cu data de 16 octombrie 2020, APIA poate acorda plăți în avans în cadrul schemelor de plăți directe din sectorul vegetal și zotehnic într-un procent de maximum 70%, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit MADR, avansul poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient.

Sumele necesare plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă se asigură din bugetul aprobat MADR pentru anii 2020 și 2021.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește MADR, MAI, MFP și implicit Guvernului că s-a dat curs solicitărilor noastre insistente, începând din luna martie 2020 și solicită Domnului Premier Ludovic ORBAN, să dispună măsurile legale urgente, care se impun, pentru ca OUG privind declararea stării de calamitate și OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobate în următoarea ședință de Guvern.

Având în vedere că anul agricol 2019-2020 nu este unul normal, OUG vine în sprijinul Fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, iar nivelul recoltelor a fost diminuat de la 30% până la 100%.

OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020, OMADR 224/2020, OUG 148/2020 dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră.

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cât mai repede, deoarece toate contractele vor ajunge la termen în următoarele zile și atunci corectarea lor este mult mai greoaie după scadență.

În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu traderii sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele, etc.

Precizăm că anul agricol 2019-2020 a fost cel mai greu din ultimii minimum 50 de ani. Este pentru prima dată când au fost afectate de seceta pedologică severă atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară. Toate riscurile și cele mai mici beneficii sunt la fermier.

• OUG PRIVIND DECLARAREA STĂRII DE CALAMITATE ÎN AGRICULTURĂ:

Producătorii agricoli au dovedit că nu sunt rău platnici, nu doresc să le fie șterse cu buretele datoriile. Nimeni nu urmărește exonerarea totală, perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu inputuri, sau a celor de livrări recolte. În următoarele luni vor apărea statisticile în care se va vedea gradul de onorare a contractelor, cantitatea de marfă ce a rămas în țară, mai ales că fermierii sunt direct interesați în dezvoltarea procesării.

Realitatea arată că soluțiile identificate și propuse de fermieri nu au fost acceptate de către partenerii din interiorul lanțului de achiziționare cereale și oleaginoase.

Restabilirea încrederii între jucătorii din agribusiness și repornirea motoarelor în vederea pregătirii viitorului sezon agricol, se poate face doar dacă vor mai exista fermierii în viitorul apropiat.

Avem nevoie de soluții urgente, iar această OUG va reglementa rezonabil cazurile de IMPOSIBILITATE de executare contractuală.

Pe de altă parte, chiar și ,,partenerii’’ sunt exonerați de răspundere, pe caz de forță majoră, potrivit uzanțelor comerciale.

În vederea aprobării OUG și pentru ca aceasta să se aplice în mod echidistant pe filiera produselor agricole de bază am solicitat ca starea de calamitate să fie recunoscută pentru fermierii care dețin Procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, corespunzător cu gradul de calamitate cuprins în acestea și asimilată și pentru terții fermierilor, afectați indirect, precum furnizorii și clienții, pentru evitarea eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea cu toții în relațiile comerciale, în anul agricol afectat de calamitate.

• OUG PRIVIND AMÂNAREA RATELOR PENTRU FERMIERII CALAMITAȚI

Știm cu toții că producătorii din sectorul agroalimentar se află în pragul unei crize economice puternice, determinate în primul rând de seceta severă, care are multiple și dramatice consecințe.

Au fost făcute numeroase solicitări și demersuri către MADR, MFP, GUVERN, să susțină în relația cu BNR, ARB identificarea, aprobarea și implementarea în regim de urgență a unei măsuri legislative pentru amânarea plății ratelor scadente la creditele capital de lucru contractate de fermierii calamitați de la instituțiile de credit și instituții financiare nebancare, astfel încât fermierii calamitați, în mare parte buni platnici, să nu fie afectați prin retrogradări de scoring determinate de factori externi, incontrolabili.

Cunoaștem soluțiile negocierilor individuale, între banca și client pentru depășirea situației actuale, însă discutăm despre cca. 20.000 fermieri afectați, pe o suprafață de 2,7 milioane ha care necesită o soluție legală unitară. Discuțiile individuale necesită timp îndelungat, cheltuieli și garanții suplimentare, care uneori nu mai sunt și finalmente, o restructurare a creditelor va pune în pericol continuarea activității agricole. Solicităm aceasta în numele fermierilor din România care s-au dovedit a fi clienți cu bonitate, care nu au întâmpinat probleme până acum și care din motive ce nu le pot fi imputate, sfârșesc prin a fi retrogradați ca scoring și afectați profund în obținerea de alte credite pe viitor.

Stimate Domnule Premier și Stimate Domnule Ministru, vă solicităm să dispuneți în regim de urgență și să susțineți aprobarea celor două OUG până la 30 septembrie 2020 și transmite la publicare, cu regim prioritar.

Sursa: Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare
Informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința fermierilor lansarea a 3 noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi.

Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidități care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producției primare în agricultură, în sectoarele antemenționate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19.

Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, fermierii vor fi sprijiniți în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității fermelor.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

• beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;
• beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 284/23.09.2020, cererile de sprijin se depun la centrele județene/locale ale APIA începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.

Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a Sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru măsura 21 – sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza covid-19 (articolul 39b) accesând linkul http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

Pria Agriculture și Gala Fermierilor din România a ajuns la ediția a 11-a și a abordat cele mai interesante și importante subiecte din mediul agricol actual. La eveniment au participat fermieri și reprezentanți ai autorităților de profil care au purtat, în mare parte, un dialog ce a vizat rezolvarea problemelor din agricultură.

Promisiuni de la ministrul Oros

Dacă în alți ani astfel de evenimente se axau pe performanțele fermierilor, la această ediție subiectele centrale s-au axat pe seceta din acest an, pandemia de coronavirus, adică cele două probleme care au făcut ca agricultura din acest an să nu mai semene cu ceea ce a fost până acum. Discursul ministrului Oros a debutat cu reamintirea termenului limită de depunere a cererilor de despăgubire și i-a asigurat pe fermieri că vor primi banii la timp pentru a-și continua activitatea.

„Avem două surse de finanțare, bugetul național și bani europeni, deci aceste despăgubiri le vom acorda atât celor care activează în sectorul vegetal, inclusiv legumicultorilor, dar și în sectorul zootehnic pentru că și ei au fost afectați atât de pandemie, cât și de secetă pentru că în acest an cu siguranță furajele, de fapt toate inputurile, vor fi mai puține și mai scumpe. Banii nu vor acoperi în întregime pagubele produse în ferme de cei doi factori, dar acestea au fost sumele pe care le-am avut la dispoziție: 1.5 miliarde lei de la bugetul național și 150 milioane euro din bani europeni“, a declarat ministrul.

Adrian Oros a mai punctat necesitatea finanțării unui alt proiect important pentru dezvoltarea agriculturii, strategia de gestionare a apei. În acest sens, ministrul a precizat că ar trebui copiat modelul altor țări care au gestionat inteligent această resursă. „Acest program va fi finanțat cu peste 6 miliarde euro. Până la finalul lunii octombrie trebuie să fundamentăm acest program și să-l trimitem la Comisie, pentru că doar așa vom primi acești bani, iar până în 2023 trebuie contractate toate lucrările și până în 2026 trebuie cheltuiți banii“, a mai punctat ministrul Agriculturii.

În același timp, ministrul a afirmat că va exista sprijin financiar și pentru micii fermieri din bani europeni, iar aici este vorba inclusiv despre crescătorii de bovine sub 90 de capete, cei de ovine, legumicultori și pomicultori. Valoarea despăgubirilor va fi de până la 7.000 euro din valoarea totală de 150 milioane de euro.

Fermierii vor banii în conturi

Una dintre cele mai importante voci din rândul fermierilor este de ani buni Nicolae Sitaru. Fermier performant în Ialomița și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România, acesta i-a reamintit ministrului necesitatea plăților atât pentru culturile de toamnă, cât și pentru cele de primăvară.

„În perioada imediat următoare fermierii vor fi puși în situația în care trebuie să plătească inputurile pe care le-au achiziționat în primăvară și trebuie să continue campania de toamnă, să înființeze culturi. Iar pentru a putea face aceste lucruri fiecare fermier trebuie să dispună de resurse financiare pe care, din păcate, nu le are în acest moment. La aceste costuri se adaugă arenda, care nu reprezintă o sumă mică. Noi ne-am adresat și sistemului bancar pentru a găsi o soluție globală, nu punctuală. Eu sper ca întreg sistemul bancar să înțeleagă acest lucru pentru că avem nevoie cu toții să trecem peste această perioadă. Agricultorii trebuie tratați în mod corect pentru că nu din vina lor nu pot plăti anumite sume. Pot exista soluții pentru că în niciun caz doi ani nu pot fi plătiți într-unul singur“, a declarat președintele APPR.

Acesta s-a adresat direct ministrului Agriculturii pentru ca împreună să identifice soluții optime de continuare a activității în agricultură. Acesta a făcut un apel și către Ministerul Finanțelor pentru ca fermierii să primească toate sumele restante, din TVA sau alte surse.

Un alt fermier care a luat cuvântul în timpul evenimentului a fost Adrian Mocanu, care a punctat faptul că unele dintre problemele agricultorilor pot fi rezolvate fără prea mulți bani. „Pentru a face irigații este necesară o lege a arendei care nu costă nimic statul român, iar Administrația Națională „Apele Române“ Române să ne ofere aprobarea mai repede. Domnul ministru a spus că vor exista bani pentru irigații, statul va construi niște canale pe ici, pe acolo, dar le va face tot prost, în loc să dea banii fermierilor și ei să dea socoteală pentru cheltuieli. Nu este mai bine ca eu, fermier, să fac o instalație de irigat bine documentată și executată și chiar să pun o parte din bani?“

La finalul evenimentului a avut loc premierea fermierilor performanți, precum și a partenerilor care fac posibilă realizarea acestui eveniment an de an. Printre fermierii cărora li s-au recunoscut meritele s-au numărat: Nicolae Sitaru, Nicu Vasile, Adrian Mocanu, Ștefan Andrei Minea și Gabriel Ciupercă.

Larissa DINU (SOFRON)

MATERIALUL VIDEO

La finele lunii august, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, împreună cu Robert Chioveanu, preşedintele – secretar de stat al ANSVSA, Adi Croitoru, preşedintele Agenției Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Mihai Moraru, directorul general al AFIR, Alexandru Moldovan, prefectul judeţului Suceava, şi Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, au avut întâlniri cu fermieri, medici veterinari, procesatori de lapte, primari din zona Vatra Dornei, Gura Humorului şi Moara.

Discuțiile au vizat proiectele care pot fi elaborate de către localitățile cu arii naturale protejate şi nu numai pentru accesarea de fonduri guvernamentale şi europene în vederea înfiinţării sau a modernizării de fabrici pentru prelucrarea laptelui şi a cărnii, ciupercilor şi fructelor de pădure. De asemenea, au fost abordate şi alte teme cum ar fi cele legate de apicultură, drumuri de exploatare agricolă, forţa de muncă la fermele zootehnice, fiind vizitate şi două ferme zootehnice şi o fabrică de cașcaval.

În Bazinul Dornelor sunt absolut necesare noi investiții, cu atât mai mult cu cât grupul francez Lactalis a închis fabricile Dorna Lactate de la Floreni şi Vatra Dornei.

Fermierii care au participat la întâlnire au adus în atenţia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale problemele specifice cu care se confruntă, printre care se numără stabilirea unei modalităţi corecte de acordare a dreptului de a păşuna către fermierii care deţin animale, fiind propusă ca soluţie licitarea păşunii de către primărie pe trupuri de păşune şi în funcție de numărul de animale; lipsa acută a forței de muncă, fiind solicitată sistarea sau direcţionarea foarte atentă a ajutoarelor sociale; accesul în supermarket a produselor locale şi a celor româneşti, fiind sugerată ca soluţie asocierea în scop economic a mai multor producători; imposibilitatea respectării prevederilor legale privind omologarea şi verificarea la Registrul Auto Român a utilajelor agricole, precum şi conducerea acestora doar cu categorii speciale; înfiinţarea perdelelor forestiere de protecție în interiorul parcelei, cu specii de salcâm şi tei ca bază meliferă; acordarea subvenţiei pe cap de animal şi nu doar pe teren fizic, fapt ce ar permite şi creșterea efectivului de animale.

Înfiinţarea de fabrici de prelucrare a produselor locale

Judeţul Suceava deţine peste 350.000 hectare de păşuni şi fâneţe, peste 10% din laptele României producându-se aici, Suceava este pe locul I pe ţară la producţia de lapte, cu 2,2 milioane de hectolitri de lapte, din 20 de milioane total, motiv pentru care s-au cerut măsuri concrete de încurajare a înfiinţării fabricilor, de dimensiuni mai mici sau mai mari pentru prelucrarea laptelui, sucevenii preferând să prelucreze materia primă pe plan local. Soluția propusă a fost de fructificare a ariilor protejate, care în județul Suceava se găsesc pe raza a 82 de unități administrativ-teritoriale, legislaţia oferind avantaje pentru procesarea produselor din ariile protejate.

Conducerea Consiliului Judeţean Suceava a avansat ideea că „70% din primăriile din Suceava vor înfiinţa o asociere, un cluster, în parteneriat cu Agenţia Ariilor Protejate pentru promovarea a ceea ce se produce aici, în care să intre şi Asociaţia Produs în Bucovina, prin care să se realizeze şi să se promoveze produse sănătoase, dintr-o zonă în care se respectă reţete tradiţionale, în care furajele au o anumită calitate, mai ales în flora spontană din zona de munte a judeţului Suceava.“

De asemenea, s-a propus derularea unui program de susţinere a zootehniei cu ferme – pepinieră care să furnizeze berbecuţi, purcei sau viţei pentru ferme ori gospodăriile individuale, animale care să fie crescute până la atingerea greutăţii pentru abatorizare. O altă solicitare făcută ministrului Adrian Oros a fost un program special de amenajare a drumurilor agricole cu bani europeni, prin pietruire, astfel încât tractoarele, utilajele agricole şi căruţele să nu mai circule pe drumurile europene şi naţionale. Fermierii suceveni îşi doresc promovarea produselor bio şi tradiţionale în Europa, dar şi posibilitatea încheierii unui acord cu Ucraina pentru aducerea de forță de muncă din zona Cernăuţi.

În cadrul întâlnirii cu medicii veterinari, care a avut loc la Gura Humorului, s-a clarificat problema unor contracte de concesiune deoarece nu erau efectuate unele plăți către medicii veterinari.

La întâlnirea de la Moara au participat fermierii din zonă,  îndeosebi cei din sectorul vegetal, care au adus în atenția ministrului Adrian Oros problemele specifice cu care se confruntă.

În cadrul vizitei în judeţul Suceava, ministrul Adrian Oros a vizitat Fabrica de caşcaval Danilili şi Ferma de vaci a fermierului Ionel Ţăran din localitatea Şaru Dornei şi ferma vegetală Prodaniuc din comuna Moara.

Silviu Buculei

Fermierii din Prahova pierd anual milioane de euro din cauza rachetelor antigrindină. Deși a fost conceput pentru a ajuta recoltele, sistemul antigrindină este total deficitar din acest punct de vedere, agricultorii susținând că utilizarea în forma actuală provoacă secetă, trage un semnal de alarmă Liga Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„Înaintea perioadei ploioase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitații. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situației atmosferice, în prealabil. Se trage și acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atomosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează. Dacă în zona noastră avem astfel de situații odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producție sunt distruse în fiecare an. Și asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a județului Prahova“, declară Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„De ani de zile de când acest sistem este activ la noi în zonă urmărim nivelul precipitațiilor și efectele generale asupra recoltelor, iar concluziile sunt dezastruoase. În perioada în care lucram cu o tehnologie foarte simplă, cu o singură fertilizare în toamnă și una în primăvară, niciodată nu am avut producții mai mici de 5-6 tone la hectar la grâu și 10 tone la porumb. Acum, cu o tehnologie mult mai complexă, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grâu și 6-8 la porumb din cauza secetei“, explică Adrian Mocanu.

O investiție importantă...

Sistemul național antigrindină, una dintre investițiile majore ale statului, este prezentat drept cea mai bună soluție în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi. Chiar dacă a fost anunțată de către autorități ca o măsură eficientă pentru fermieri și culturile acestora, adevăratele consecințe ale sistemului, extrem de costisitor, sunt omise de către guvernanți.

În fiecare an, dar mai accentuat în ultimele luni, fermierii trag semnale de alarmă referitoare la efectele produse de sistemul antigrindină, însă guvernanții nu vor să-i asculte. „Am semnalat această problemă către Ministerul Agriculturii și chiar am primit o promisiune de la domnul ministru Adrian Oros că se va întâlni cu noi pentru a-i expune problema, însă nici până la acest moment nu avem o discuție clară, o evaluare sau o rezolvare. Ni se pare normal ca, dacă acest sistem antigrindină a fost conceput pentru a ne ajuta, să fim totuși și noi ascultați în legătură cu efectele pe care le produce“, mai spune Adrian Mocanu.

Proteste publice împotriva sistemului antigrindină

După ce fermierii din județul Prahova au observat efectele negative pe care acest sistem le generează, au hotărât să aibă o inițiativă publică: „Suntem complet nemulțumiți de efectele tragerilor cu rachetele așa-zise antigrindină și de faptul că nu suntem ascultați. Dacă această situație continuă, suntem hotărâți să pornim proteste de anvergură. Nu mai putem tolera o situație care produce prejudicii atât de mari, indiferent de banii care au fost cheltuiți inutil pentru aceste stații“, mai adaugă Adrian Mocanu.

Principalul semnal de alarmă tras de către fermieri este reprezentat de scăderea drastică a productivității culturilor, fapt ce poate genera o adevărată criză alimentară în România în această toamnă și în anii care vor urma. Fermierii susțin că acțiunile guvernanților sunt orientate împotriva propriilor cetățeni, fiind o adevărată amenințare la adresa securității alimentare din România și solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să ia de urgență măsuri în privința închiderii stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină.

Replica oficialilor

Sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcţionare şi este utilizat în sistem semimilitarizat, fără a se trage la întâmplare, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros la un post național de televiziune, potrivit Rompres. Iar reacţia ministrului vine la scurt timp după ce reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România au susţinut că rachetele antigrindină au provocat secetă în judeţul Prahova.

„Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Există o monitorizare atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile“, a spus ministrul. Acesta a subliniat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut astfel de reclamaţii.

„Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină“, a afirmat Oros. Oficialul susţine că sistemul este bun şi funcţional: „De când am venit la minister am verificat de nenumărate ori acest lucru." Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a mai spus că toţi cei care vor fi afectaţi de secetă vor primi despăgubiri. „Avem 1,2 milioane de hectare afectate de secetă. Toţi fermierii vor primi aproximativ 200 de euro pe hectar, în funcţie de cultură şi avem măsuri pentru compensarea efectelor COVID pentru celelalte sectoare din agricultură“, a mai arătat Oros.

Ion Bogdan

La prezentarea într-o parcelă mai puțin cunoscută fermierul este interesat să îi cunoască principalele caracteristici la fața locului.

La aprecierea texturii solului se urmăresc următoarele caracteristici:

• este sol nisipos dacă este format din grăunți de nisip nelegați care nu formează agregate;
• este sol nisipos dacă alături de nisip se găsește material fin. Acesta formează agregate care se sfărâmă ușor;
• este sol lutonisipos cu aspect heterogen, formând agregate cu grad de sfărâmare mijlociu;
• este sol lutos, alcătuit din material fin, omogen, formează agregate care se sfărâmă greu;
• este sol lutoargilos format din material foarte fin și omogen care formează agregate rezistente;
• este sol argilos din care lipsesc grăunții de nisip și formează agregate tari care nu se sfărâmă.

Determinarea texturii solului în câmp

Se ia o probă de sol din parcelă, se umectează și se sfărâmă în mână până când se poate modela. Se face un sul de 3-5 cm lungime și 0,5 cm grosime care se îndoaie în formă de inel. În urma acestei proceduri se constată următoarele:

• dacă nu se poate forma sulul și se sfărâmă este o textură grosieră;
• dacă se poate forma sulul, dar se rupe la îndoire, este o textură mijlocie;
• dacă se formează ușor sul și nu se rupe la îndoire este textură fină.

Când se dorește verificarea umidității solului în câmp se procedează în felul următor:

A) se strânge în mână un bulgăre din parcela respectivă și, dacă este rece și palma se udă, este prea umed și nu se poate lucra;

- dacă se udă mâna și, trecut peste o hârtie sugativă nu lasă urmă, se poate lucra;

B) se frământă în mână un bulgăre din parcelă și i se dă drumul de la 1 metru înălțime. Dacă se turtește, este prea umed și se amână lucrarea;

- dacă se sfărâmă în agregate, se poate lucra;

C) se trage o brazdă și, dacă se varsă în urma plugului, se poate lucra;

- dacă se lipește de melte și taie brazda sub formă de curele, se amână lucrarea.

Determinarea umidității

Aprecierea aproximativă a gradului de umiditate a solului se face cu degetele, iar dacă prin cădere se turtește are umiditate de 40-50%.

• Este sol umed când umezește ușor mâna și hârtia și dă senzația de rece la mână. Are umiditate de 36-40%.
• Este jilav când prin presare umezește hârtia și prin uscare se decolorează. Strâns în mână, formează un bulgăre care prin cădere se desface în agregate. Are umiditate de 25-30%.
• Este reavăn atunci când în contact cu mâna dă senzația de rece, dar nu umezește hârtia. Are umiditate de 18-25%.
• Este sol uscat atunci când prin frecare rezultă praf, iar prin umezire se închide la culoare. Are umiditate 15-18%.

Gradul de tasare-compactare

Se decupează din sol o bucată cât o cărămidă:

• dacă se sfărâmă ușor, în bucăți mici, nu este tasat;
• dacă sfărâmăturile sunt mari și colțuroase, este tasat.
• Se mai poate aprecia tasarea după o ploaie de 15-20 mm:
• dacă parcela respectivă se usucă în mai puțin de 5 zile, este afânat;
• dacă se usucă în mai mult de 8 zile, este tasat.

Dacă după ploaie umiditatea ajunge, în 24 de ore, la 1 metru adâncime solul respectiv are permeabilitate corespunzătoare.

Aprecierea Ph-ului solului după buruienile care cresc în parcelă

Se apreciază că:

• este sol puternic acid când crește Nardus stricta (țepoșica);
• este sol acid când predomină Oxalis acetosella (măcrișul iepurelui);
• este slab acid spre neutru când crește Anemone nemorosa (păștiță);
• este sărătură când crește Salicornia herbacea și Sueda maritima.

Sunt suprafețe cu apă stagnantă când întâlnim buruienile coada calului (Egvizetum arvense), isma (Mentha longifolia) și stuf (Pharagmites communis).

Sunt soluri bogate în azot cele pe care cresc știr (Amaranthus), lobodă (Chenopodium), zârnă (Solanum nigrum), laptele cucului (Euphorbia), răcovină (Stelaria media) etc.

Sunt soluri sărace în calciu, cu structură necorespunzătore, pe care cresc punguța (Thlaspi arvense), trei frați pătați (Viola tricolor), piciorul cocoșului (Ranunculus rp) etc.

Cunoașterea acestora dă posibilitatea fermierilor să se orienteze în câmp asupra caracteristicilor parcelelor pe care lucrează.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU