reclama Nusees
update 24 Nov 2022

47,6 milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

PRIA GALA FERMIERILOR - TÂRGU MUREȘ - 18 NOIEMBRIE 2022

PRIAevents, având parteneri principali Asociația Agricultorilor Maghiari Organizația Mureș și LAPAR vă invită să luați parte la prima Gală a Fermierilor organizată la Târgu Mureș. La eveniment vor participă fermieri și asociații din Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița Năsăud, Alba, Sibiu și nu numai. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora și vom reuni fermierii din aceste zone într-un eveniment UNIC, singura gală de acest gen din Această regiune. Locația evenimentului va fi STUDIUM HUB din Târgu Mureș. Este un eveniment, care mai ales în acest an, în premieră, este conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor fermieri care aduc o contribuție semnificativă la agricultura noastră, care sunt exemple de urmat.

Haideți să îi sărbătorim împreună pe fermierii din Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița Năsăud, Alba !

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din aceste zone și a domeniilor conexe. Pria Gala Fermierilor ediția de la Târgu Mureș reunește comunitatea agricolă din zonă într-o ceremonie extrem de prestigioasă la o locație deosebită în Târgu Mureș.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat  agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor noștri din acest an.

Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea.

AGENDA:

10.00 – Înregistrarea participanților

10.30-12.30 – Panel dezbateri- Agricultura 2023. Investiții. Proiecte. Colaborări. Green. Povești de succes

12.30- 13.00 –Festivitate de premiere: PRIA GALA FERMIERILOR, ediția de la TÂRGU MUREȘ. Prezentarea fiecărui premiant și discursuri

Temele pe care le vom aborda:

  • Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – fer
  • procesatori si producători?
  • Cum putem beneficia de prevederile PAC 2021-2027? Ne concentra mediu si pe digitalizare?
  • Rolul fermierilor pentru siguranța alimentară – mai ales în contextul crizei actuale?
  • PNS și provocările implementării sale în România
  • Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment?
  • Green deal și agricultura
  • Medicina veterinară și produsele pharma pentru fermele de animale
  • Irigațiile – posibilitățile de realizare a sistemelor eficiente de irigație în România
  • Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
  • Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult?
  • Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada? Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în
  • Romania
  • Carne, lactate, miere, fructe si legume, panificație – cum se regăsesc aceste produse la retaileri și cum este colaborarea cu aceștia?
  • Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?
  • Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Romania?
  • Legea terenurilor agricole 2022-2023. Status
  • Învățământul dual in agricultura in Romania. Cum se poate crește numărul absolvenților?
  • Rolul cooperativelor, asociațiilor și clusterelor agricole
  • Cu ce provocări se confruntă fermierii în această perioadă? De
    ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?
  • Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă
    business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

13.00-13.30 – Q&A Session

Lectorii invitați:

  • Petre DAEA–Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
  • Tanczos BARNA – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
  • Fazakas Miklós – Președinte. AAMR Mureș/ Vicepreședinte, LAPAR
  • Daniel Ovidiu Săvâșcă – Director Executiv, APIA Mureș
  • Ileana GUSATU - Director executiv, DAJ Mureș
  • Daniela Teodora LUPEI – Director OJFIR Mureș
  • Valer Radu SICIAN – SC SEMTEST-BVN Mureș
  • Nicu VASILE – Președinte, LAPAR
  • Dr. Ing. Ioan OROIAN – Director, Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine (SCDB) din Târgu-Mureș
  • Cosmin MAIER – Președinte, Patronatul Român Alba
  • Nagy Peter TAMAS - Reprezentant zona Nord- Est , Asociația Aberdeen Angus România
  • Asociația Agronomilor din Mureș

Moderator: Raluca VOIVOZEANU, CEO, PRIAevents

Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea. Punem fermierii in legătura cu finanțatorii si supermarketurile si găsim soluțiile de colaborare! Agricultura este vitală pentru întreaga lume.

România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale. Cum îl putem crește? Cum putem ajuta fermierii? Care sunt poveștile lor de succes?

Gala Fermierilor Români, care are loc al TÂRGU MUREȘ, este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

Accesați și site-ul evenimentului-https://priaevents.ro/gala-fermierilor-din-romania-18-noiembrie-2022/.

Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de succes din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Republica Moldova și în Bulgaria!

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai apreciați lectori, fermieri cu povești de succes, autorități si companii conexe pentru agricultură.

Haideți să îi sărbătorim împreună!

Mai multe detalii pe www.priaevents.ro.

Fabrica de zahăr de la Luduș a fost salvată de fermieri

În ultimii ani suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr au scăzut considerabil, iar acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că fabricile de zahăr s-au închis una după alta. Mai mult, în țară nu mai există nicio fabrică cu capital românesc, iar vestea că și fabrica de la Luduș se va închide i-a determinat pe fermierii din Transilvania să facă tot posibilul pentru a împiedica acest lucru. Și au reușit pe ultima sută de metri!

Grupul francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța, care a intrat pe piața românească în 1992, a anunțat intenția de a închide fabrica și de a concedia cei 150 angajați. Motivele? Costurile de producție ridicate și rentabilitatea scăzută survenită din cauza liberalizării pieței, adică din 2017. Dacă și această fabrică s-ar fi închis, din 33 de fabrici de zahăr câte existau în 1990, în România ar mai fi rămas doar fabrica din județul Neamț, deținută de grupul austriac Agrana.

Numeroși fermieri din 9 județe din centrul țării, reuniți în Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „Beta“, au purtat îndelungi tratative cu acționarii fabricii și au reușit să ajungă la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziție a fabricii de către fermierii români. Domnul Teodor Aflat, un important fermier din zona Transilvaniei, împreună cu un grup de 400 de fermieri au participat la negocieri și au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni, deci să salveze fabrica de la închidere și demolare. Oferta fermierilor din Transilvania către patronatul francez, care a deținut până acum fabrica de la Luduș, a fost cumpărarea a peste 98% din acțiuni. Nu există însă prea multe date cu privire la conținutul contractului, din cauza unui acord de confidențialitate între fermierii români și reprezentanții grupului francez, însă cert este că primul pas a fost făcut. Acest lucru le dă speranțe cultivatorilor din Transilvania pentru a înființa noi culturi anul viitor, mai ales că anul acesta prețul, comparativ cu cel al producțiilor obținute la alte culturi, a fost unul foarte bun. Dincolo de acest aspect, fermierii vor fi și mai motivați să semene suprafețe mai mari de sfeclă de zahăr, mai ales că acum sunt și acționari.

Asociația cultivatorilor de sfeclă de zahăr cuprinde fermieri din 9 județe: Alba, Mureș, Cluj, Sibiu, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, care au cultivat anual între 7.000 - 8.000 ha de sfeclă de zahăr, numind-o adesea chiar și cultura de aur. În județul Mureș, acolo unde se află și fabrica, au fost cultivate în acest an doar 350 ha cu sfeclă de zahăr, nici măcar 10% față de altădată, dacă ținem cont de faptul că în anii anteriori suprafața cultivată cu această specie se ridica la aproximativ 4.000 ha.

De ce ar trebui să ne bucure atât de mult reușita fermierilor din Transilvania? Pentru că vom mai consuma totuși zahăr românesc. Statisticile arată că până în 2021 zahărul obținut din sfecla de zahăr cultivată în România a asigurat aproximativ 25% din necesarul de consum intern, adică 500.000 tone zahăr/an.

Larissa DINU

Prioritățile agriculturii românești, dezbătute la Reuniunile Zonale organizate de Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români organizează în parteneriat cu Agricover Holding o serie de 10 reuniuni regionale adresate fermierilor, în perioada octombrie – noiembrie 2022.

În cadrul evenimentelor, asociația își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți cu privire la principalele programe și măsuri dedicate fermierilor, precum și informații relevante care să-i ajute în luarea celor mai bune decizii în contextul actual al pieței de agribusiness aflat într-o continuă schimbare.

Reprezentanții Clubului Fermierilor Români diseminează informații relevante pentru sectorul agroalimentar privind o serie de subiecte de interes precum:

  • Importanța acordată sectorului agricol și industriei alimentare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – înțelegerea nevoii și oferirea de linii de finanțare dedicate, fermieri interesați de diversificarea activității economice.
  • O mai bună structurare a abordării manageriale pentru perioada 2023-2027 din punctul de vedere al obținerii de subvenții agricole.
  • Acordarea unei atenții mai aprofundate asupra tranziției către sectorul de procesare, în contextul aderării la Uniunea Europeană a Moldovei și Ucrainei.
  • Oportunitatea lansării unui număr semnificativ de apeluri de finanțare din partea mai multor ministere.

Florian Ciolacu, director executiv Club, și Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură, vor prezenta o analiză de impact pentru performanța fermierilor din România, care vizează criza economică, războiul din Ucraina, Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente. Totodată, vor aduce în atenția fermierilor cele mai recente informații privind Planul Național Strategic 2023-2027, precum și măsuri de sprijin pentru fermieri acordate prin intermediul PNDR, PNRR, programe operaționale, diferite tipuri de granturi, precum și instrumente avantajoase de creditare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cezar Gheorghe, consultant Club și expert comerț cu cereale, va vorbi despre evoluția prețurilor la grâu, porumb și rapiță de la declanșarea războiului în Ucraina, precum și informații de interes pentru fermieri privind volatilitatea, riscul, factorii de stres, schimbare și rezistență în piața de cereale. Proiectul Concorde oferă fermierilor soluții la problemele curente cu care se confruntă fermierii în demersurile de valorificare a producției agricole.

Riscurile asigurate la culturile agricole și importanța  asigurărilor agricole sunt teme abordate de reprezentanții Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare într-un demers de informare a fermierilor despre opțiunile pe care le au și care sunt principalele aspecte de care trebuie să țină cont la încheierea  asigurărilor agricole.

Evenimentele sunt programate să aibă loc după următorul calendar: Botoșani – 27 octombrie, Vaslui – 28 octombrie, Constanța – 1 noiembrie, Dolj – 4 noiembrie, Bihor – 10 noiembrie, Timiș – 11 noiembrie. Prima serie de evenimente a avut loc deja în luna octombrie, iar reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu fermierii performanți din următoarele zone: Buzău, Teleorman, Covasna și Brăila.

APIA a dat startul plăților în avans pentru Campania 2022

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că duminică, 16.10.2022, a demarat Campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2022.

Cuantumurile pentru anul de cerere 2022 au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1209/2022 privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și prin Hotărârea de Guvern nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022 și se regăsesc în Anexă.

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2022/1352 din 3 august 2022 de derogare, pentru anul 2022, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, prevăzut la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Plățile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2022, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură urmând să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din FEGA cât şi pentru măsurile finanţate din FEADR.

Denumire scheme APIA

Cuantum

Campania 2022

(euro/ha/animal)

Schema de plată unică pe suprafață - SAPS

96,2796

Schema de plată redistributivă

primul interval:

1-5 ha inclusiv - 5,0000

al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv) - 48,7184

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire)

58,5308

Schema de plată pentru tinerii fermieri

48,1398

Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine

 

15,9246

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria bivoliţe de lapte

158,2815

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

209,2467

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria vaci de lapte

346,8965

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria viermi de mătase

180,0000

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică

P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică

P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică

P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică

P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică

P6 - Pajişti permanente

ü  Sub-pachetul 6.1 

ü  Sub-pachetul 6.2

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

 P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică

 P2 - Legume certificate în agricultura ecologică

P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică

P4 - Vii certificate în agricultura ecologică

P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică

 P6 - Pajişti permanente

ü  Sub-pachetul 6.1

ü  Sub-pachetul 6.2

 

 

 

 

293

500

620

530

365

 

 

143

39

 

 

218

 

431

442

479

350

 

 

129

73

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M 13.1 - plată compensatorie în zona montană ANC_ZM

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar

peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

 

M 13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative ANC_SEMN

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar

peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

M 13.3 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice ANC_SPEC

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

 

 

 

 

97

73

30

25

 

 

 

62

46

25

25

 

 

 

75

56

25

25

 Sursa: apia.org.ro

Alianța pentru Agricultură și Cooperare prezentă la Congersul European al Fermierilor

Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația, cu tematica: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.

Evenimentul a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.

Detalii privind acesta se găsesc aici: http://europeanfarmerscongress.eu/; #FarmersCongress22@COPACOGECA.

4

Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:

- Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;

- Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;

- Prețurile foarte crescute la inputuri;

- Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;

- Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;

- Criza cauzată de Războiul din Ucraina;

- Seceta pedologică și arșița atmosferică;

- Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;

- Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;

- Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

2

Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană nu doar locală.

La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă devine impediment în noile contexte.

Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Fără a menționa că reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.

Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta prețul final și jumătate de miliard de consumatori europeni. 

1

Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat.

Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.

Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrificarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetică care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.

Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocări inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.

Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor  europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Gala Fermierilor Români, ediția a XII-a

Într-un an agricol dificil, cu producții reduse, performanțele fermierilor nu s-au ridicat la nivelul celor de anii trecuți, însă Pria Event a reușit să organizeze o nouă ediție a Galei Fermierilor Români. Un eveniment aflat la cea de-a XII-a ediție și care vizează nu doar premierea fermierilor, ci și dezbateri de interes pentru aceștia.

Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Petre Daea, a ținut să precizeze faptul că felicită toți fermierii români, indiferent de domeniul de activitate, pentru eforturile din acest an dificil, dar care se încheie cu producții care satisfac nevoia de hrană a țării. Ministrul a anunțat o producție de 9 milioane de tone de grâu, suficientă pentru consumul intern, dar și pentru export. Mai mult, acesta a prezentat o serie de instrumente financiare care să-i ajute pe fermieri în continuarea activității după acest an dificil.

„În acest an, Ministerul Agriculturii a solicitat Comisei Europene plata în avans a 70% din valoarea subvenției începând cu jumătatea lunii octombrie. Am primit un răspuns pozitiv și vom acorda acest sprijin. Știindu-se că există în țară o situație deosebit de grea care pune la grea încercare crescătorii de animale, am solicitat CE posibilitatea de reducere a retenției la taurine. Știm că, după depunerea cererii unice, o perioadă de 6 luni de zile efectivele trebuie ținute în aceeași locație și păstrate integral, doar în situații de forță majoră putând elimina din efectivul declarat. Acest lucru era dificil pentru fermieri pentru că nu reușeau să scoată reformele, trebuiau să mențină animale bolnave pentru care aveau cheltuielile sau chiar animale neproductive. Am solicitat să reducem această perioadă, iar CE ne-a sugerat să găsim soluții juridice în țară ca să putem ușura situația din fermele zootehnice. Am avut sprijinul Guvernului și am putut ajuta fermierii prin emiterea unui ordin de ministru. Acest lucru ne-a permis să ajutăm și fermierii și să dăm avans și la taurine de care beneficiază și fermele vegetale.(…) la acest instrumentar juridic am construit și alte forme de sprijin valoroase și care trebuie folosite. Mai exact, este vorba de două programe: Rural Invest, venit în sprijinul producătorilor, și procesatorilor și Agro IMM Invest. La acestea se adaugă și măsurile cuprinse în PNS despre care știm că vor intra în vigoare anul viitor“, a precizat ministrul.

DAEA

La eveniment au participat reprezentanți ai cercetării agricole, fermieri din zona vegetală, dar și zootehniști, precum și mai mulți membri LAPAR. Aceștia au discutat numeroase aspecte importante pentru sectorul agricol, au venit cu propuneri pentru reprezentații MADR, dar și pentru fermele de consultanță în obținerea fondurilor europene.

„Este a XII-a ediție a Galei fermierilor Români și ne bucurăm că am reușit să organizăm evenimentul chiar și în acest an dificil pentru fermieri, chiar dacă ne-au precizat că, deși le este greu să plece din fermă, vor să participe la discuții de interes pentru activitatea lor. An de an acordăm și diferite premii și, dacă în edițiile trecute ne-am axat pe profitabilitatea și mărimea fermei, anul acesta am luat în considerare și alte criterii, cum ar fi ajutorul pentru comunitate, agricultură bio, dar și pe implicarea asociațiilor despre al căror rol știm că este importat și au mai fost premiate câteva doamne care activează în agricultură“, a declarat organizatorul evenimentului, Raluca Voivezeanu.

Printre fermierii premiați s-au numărat: Nina Gheorghiță – vicepreședinte LAPAR; Lucian Adam; Ilie Popescu; Iolanda Craiu; Dănuț Gheorghe; Marian Toma; Petrică Andrei; Fănel Pețanca etc., precum și diverși parteneri PRIA.

Larissa DINU

PRIA GALA FERMIERILOR DIN ROMÂNIA ȘI TÂRG DE JOBURI ÎN AGRICULTURĂ, 4 OCTOMBRIE 2022, LA ASAS

PRIAevents, alături de partenerii săi, organizează Pria Gala Fermierilor din România și Targ de Joburi in Agricultura.

Această ediție aduce in special și o noutate TARG DE JOBURI IN AGRICULTURA.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din România și a domeniilor conexe. Premiile fermierilor din România reunesc comunitatea agricolă românească într-o ceremonie extrem de prestigioasă care va fi si transmisa în direct dintr-o locație cu semnificație deosebită pentru agricultură.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială și ei au foarte multe provocări, este un moment foarte special.

Astfel, va fi organizat cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din România din acest an, și totodată vor fi dezbateri alături de fermieri, autorități și companii conexe și pentru a se găsi cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar și pentru a descoperii oportunitățile pe care le pot avea.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale și ar trebui să găsească modalitățile de susținere a  fermierilor pentru că fermierii au unul dintre cele mai importante roluri pentru omenire și pentru economie.

De aceea, se va răspunde la întrebările:

  • Cum putem crește agricultura României?
  • Cum putem ajuta fermierii?
  • Care sunt poveștile lor de succes?
  • Cu ce provocări se confruntă în această perioadă?
  • Ce oportunități își pot crea?
  • Cum putem digitaliza agricultura? De la procesul de cultivare, producție și apoi vânzare?
  • Cum putem exporta din România spre alte țări?

AGENDA:

9,30 – Înregistrarea participanților și Welcome Coffee

10,00-11,45 – Panel online – Cum putem crește afacerile fermierilor din România?

Temele pe care le vom aborda:

-Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori si producători?

-Care este bilanțul pentru 2022? Cum prevedem că va fi anul agricol 2023?

-Cum ne putem pregăti din timp ca sa fie un 2023 cu mai multe rezultate?

-Agricultura de precizie – folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă

-Agricultura bio. Se poate dezvolta mai repede?

-Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada?

-Fondurile europene sau alte modalități de finanțare pentru fermieri

-Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?

-Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Republica Moldova?

-Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu?

-Rolul asociațiilor și clusterelor agricole

-Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?

-Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

11,45 -12,45 – Decernarea premiilor

Acest proiect unic în România care celebrează educația face parte din deosebit face parte din seria evenimentelor unice si organizate în premieră de PRIAevents și partenerii săi în România.

Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de succes din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Republica Moldova și în Bulgaria !

 

Agrii România, în sprijinul fermierilor afectați de secetă!

Pentru că seceta a pârjolit culturile fermierilor, Agrii România este alături de fermieri, prin campania ”Agrii, în sprijinul fermierilor afectați de secetă”, ce se desfășoară în perioada 01 septembrie-31 octombrie 2022.

Concret, Agrii România oferă tuturor fermierilor, clienți ai companiei un ajutor pentru a putea avea culturi de toamnă bine răsărite. Astfel, pentru fiecare hectar de cultură calamitată în anul 2022, compania oferă fermierilor, clienți Agrii, în mod GRATUIT un biostimulator ce se aplică pe suprafața de un hectar pentru tratamentele de toamnă la culturile de cereale păioase sau cele de rapiță.

Suprafața calamitată va fi dovedită prin proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Ne bucurăm că am lansat această campanie, prin care Agrii sprijină fermierul afectat de secetă. De fiecare dată am demonstrat că ne pasă de fermierul nostru, și că trebuie să fii în ferma lui cu soluții pentru a depăși anumite obstacole pe care le întâlnim uneori în sectorul agricol. Anul acesta seceta a pârjolit hectare întregi de culturi, fapt pentru care Agrii a demarat această campanie de a oferi în mod GRATUIT un biostimulator pentru a fi utilizat în tratamentele de toamnă la cereale păioase și rapiță”, a afirmat dr. Valerian Iștoc, Business Developement Director.

Așadar, dacă sunteți client Agrii trimiteți procesul verbal de constatare a pagubelor, iar compania se va ocupa de livrarea biostimulatorului.

Campanie valabilă în limita stocului disponibil. Regulamentul este disponibil pe www.agrii.ro

Pentru mai multe detalii: (PR, Comunicare şi Relaţii cu presa)

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Tel: +40747 033 842/ +40747 686 868

Peste 1.300 de mici fermieri vor primi 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

Ambiția lui Alexandru Stamatin: „Sper ca în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top“

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

rapita Oltenesti VS

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

APIA eliberează adeverințe fermierilor crescători de animale care doresc să acceseze credite bancare

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 8.08.2022, eliberează adeverințe pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, care doresc să acceseze credite bancare.

În acest sens, pentru a veni în sprijinul fermierilor, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2022,  a Cererii unice de plată pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și/sau sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și numărul de animale confirmate în urma efectuării unui prim control administrativ.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru schemele din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Cuantumurile înscrise în convenții sunt următoarele:

  • Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul lapte - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte (ANTZ 7 - L) – 61,25 lei/ tonă;
  • Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul carne - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne (ANTZ 8-C) - 213,20 lei/cap;
  • Ajutorul Național Tranzitoriu speciile ovine/caprine - schema cuplată de producție, (ANTZ 9) – 15,21 lei/cap;
  • Sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte – 510,10 lei/tonă;
  • Sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne - 824,60 lei/cap;
  • Sprijin cuplat categoria vaci de lapte – 1159,00 lei/tonă;
  • Sprijin cuplat viermi de mătase – 289,40 lei/kg gogoși;
  • Sprijin cuplat categoria ovine / caprine – 54,61 lei/cap.

Conform prevederilor Convenției, dobânda aferentă contractului de finanțare pentru beneficiarii sprijinului acordat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Cultura de soia – profituri rezonabile pentru fermieri

Cultura de soia aduce fermierilor un profit rezonabil, de aceea este important să se acorde o atenție sporită fiecărei etape din lucrările agrotehnice, și anume însămânțare, irigare, îngrășăminte, cultivare. Soia este una dintre oleaginoasele bogate în substanțe proteice (39-42%), substanțe extractive neazotate, grăsimi (19-22%), vitamine (A, D, E) şi săruri minerale. Chiar dacă această cultură este iubitoare de apă și necesită o cantitate mai mare față de celelalte culturi, conform statisticilor în România s-a observat o creștere a numărului fermierilor care cultivă soia. Munteanu George, din comuna Măxineni, județul Brăila, este unul dintre fermierii care fac acest lucru și are deja o experiență de 7 ani în cultivarea soiei.

Lucrările agrotehnice recomandate

Interlocutorul nostru susține că, într-adevăr, cultura de soia poate fi una profitabilă, dar că, pentru a avea o recoltă bogată, este nevoie de multe eforturi. „Avem un sistem de irigare, dar chiar și așa întâmpinăm probleme în acest sens. În cazul celor 10 ha de soia, dacă realizăm 3-4 irigații a câte 30 l/m², estimăm o producție de 4-4,5 tone. În ceea ce privește costurile pe producție, anul acesta le estimăm la cca. 7.850 lei pe hectar. De-a lungul timpului ne-am confruntat cu o serie de probleme, una dintre acestea fiind furtul din câmp. Din păcate, nu avem încă o soluție în acest sens. De asemenea, schimbările climatice afectează culturile de soia. Sunt primăveri foarte reci și secetoase, iar apoi, când încep ploile, cantitățile de precipitații sunt foarte mari și apare problema băltirilor“, a mărturisit fermierul. Deoarece județul Brăila este într-o zonă de luncă, în cazul culturii de soia băltirile pot fi prevenite prin realizarea unei arături adânci de cca 40 cm. Apoi, peste iarnă este necesar să se treacă cu un disc sau grapă pentru a nivela pământul și a nu pierde apa. După care urmează lucrarea de combinator odată cu semănatul, aplicarea îngrășămintelor și realizarea a trei tratamente cu erbicide.

Orice profit are și un risc

Fermierul ne-a mărturisit că există cerere pe piața de desfacere chiar și în România. De aceea, producția pe care o obține o valorifică în țară. „La nivelul Brăilei avem două cooperative. Una dintre ele este cooperativa Braicoop, înființată în 2009. Toată producția trece prin această cooperativă pentru a obține un preț mai bun. Din păcate, chiar dacă fac parte dintr-o cooperativă, fermierii nu sunt stimulați. Nu avem mari avantaje din această asociere în afară de faptul că ne ajută să obținem unele reduceri la achiziția inputurilor. Dacă eu, spre exemplu, îmi doresc să implementez un proiect în fermă, nu obțin niciun punctaj suplimentar pentru faptul că sunt membru într-o cooperativă. Cooperativele nu ne pot veni mai mult în ajutor deoarece legile nu permit acest lucru. Acum câțiva ani avantajele erau altele. De exemplu, dacă făceam parte dintr-o cooperativă luam 10 puncte pe proiect european. În plus, există acum un alt impediment. Pentru că am și alte culturi, iar ferma are cca 550 ha, nu pot accesa fonduri europene. Explicația este că o fermă de dimensiunea aceasta este considerată o unitate mare. Eu nu o văd încă ca pe o fermă mare“, a explicat George Munteanu.

Fermierii știu deja că orice profit are și un risc și că cea mai mare influență asupra culturilor o exercită natura. O producție sănătoasă depinde în mare parte de ploi și temperaturi.


„Să fii fermier este o muncă grea. Uneori estimăm o producție, iar la final o ploaie puternică ne poate distruge jumătate de cultură. De aceea este nevoie de multă răbdare și, în primul rând, de pasiune pentru agricultură. Dormim câte 4-5 ore pe noapte, iar în restul timpului suntem pe câmp. Îmi doresc ca și generațiile viitoare să îndrăgească această meserie. Încercăm să-i atragem, deși nu-i vedem atât de dornici de a face agricultură.“ – George Munteanu


Statisticile arată că suprafața terenurilor cultivate cu soia a crescut de la 155.000 ha în 2019 la 195.000 ha în 2021, iar producția medie a crescut de la 2.045 kg/ha în 2015 la 2.630 kg/ha în 2019. A crescut și prețul de comercializare la tonă, statisticile indicând o creștere de la 1.468 lei în 19.12.2018 la 2.373 lei la sfârșitul anului 2021.

Liliana POSTICA

soia 3 site

AFIR: 183 de fermieri și procesatori selectați pentru finanțare cu peste 154 de milioane de euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat lista viitorilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au solicitat finanțare în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.1 (pachetul 4.1.5), în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (plante proteaginoase) și în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 6.3 (zona montană).

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare depuse online în cea de-a treia etapă a sesiunii deschise pentru submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole), au fost selectați pentru finanțare 165 de fermieri care s-au încadrat la pachetul 4.1.5 (investiții în zootehnie – producție primară, condiționare și marketing). Pentru acești fermieri s-au alocat din PNDR o sumă în cuantum total de aproximativ 139 milioane de euro.

În cadrul aceleiași etape a sesiunii, au fost depuse 237 de cereri de finanțare (în valoare de 191 de milioane de euro), din care, pe lângă cele 165 de cereri selectate pentru finanțare, au fost declarate eligibile și alte 17 cereri, dar fără finanțare, din cauza epuizării fondurilor disponibile. Alte 53 de cereri de finanțare nu au îndeplinit condițiile pentru a fi declarate eligibile (49 proiecte sunt neeligibile și 4 neconforme) și alte două cereri au fost retrase.

De asemenea, AFIR a publicat Raportul de selecție lunar pentru etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (Sprijin pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole) pentru plante proteaginoase. Pentru investițiile în procesarea, au fost selectate 18 proiecte în valoare de 15,7 milioane de euro, cu care AFIR va încheia în perioada următoare contracte de finanțare. În total, în această etapă, au fost depuse și evaluate de către experții AFIR 36 de proiecte însumând peste 33 de milioane de euro, din care, suplimentar celor 18 proiecte selectate, 7 proiecte au fost declarate eligibile fără finanțare, 7 cereri de finanțare au fost declarate neeligibile, iar 4 proiecte au fost retrase de către solicitanți.

În același timp, AFIR a publicat și Raportul de selecție lunar aferent etapei a III, 2022, a submăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) din zona montană. Având în vedere solicitările de finanțare depuse și aprobate, fondurile disponibile au fost epuizate integral și astfel că, după finalizarea procesului de evaluare a tuturor celor 119 cereri de finanțare depuse în această etapă, 81 de proiecte, în valoare de 1,2 milioane de euro, au fost declarate eligibile fără finanțare, și alte 34 de proiecte au declarate neeligibile, 2 neconforme și 2 au fost retrase.

Toate rapoartele de selecție sunt documente publice și poate fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

1.000 de fermieri utilizează platforma de agricultură digitală Crop360

Agricover – liderul pieței de agribusiness din România, anunță atingerea pragului de 1.000 de fermieri utilizatori ai platformei de agricultură digitală Crop 360 lansată de companie la sfârșitul anului trecut. Aceasta reprezintă cea mai rapidă rată de adoptare a tehnologiei digitale în fermele din România. Suprafața exploatată de fermierii utilizatori depășește 250.000 de hectare

„Avem astăzi o platformă integrată de agricultură digitală dezvoltată în strânsă legătură cu fermierii noștri parteneri pentru a răspunde nevoilor lor reale, aducând cele mai performante instrumente digitale pentru eficientizarea activității din fermă și luarea deciziilor corecte în timp real. Atingerea unui număr de 1.000 de fermieri utilizatori într-un timp atât de scurt nu este o surpriză și vine să confirme utilitatea soluțiilor oferite în cadrul platformei. Ne propunem să continuăm dezvoltarea funcționalităților prin construirea de instrumente care aduc plus valoare afacerilor fermierilor, susținând dezvoltarea agriculturii sustenabile și conectând fermierii de astăzi cu agricultura de mâine“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Microsoft este partenerul tehnologic ales pentru construcția platformei, oferind soluții de tip cloud și instrumente care fac ca platforma Crop 360 să simplifice munca fermierilor și să îi ajute să-și gestioneze cât mai bine culturile agricole, eficientizând în același timp utilizarea resurselor.

360 – Conectăm fermierii de astăzi cu agricultura de mâine

Platforma integrată Crop 360 permite fermierilor să folosească cele mai noi tehnologii de agricultură digitală pentru a crește performanța fermei și a se alinia cerințelor Uniunii Europene pentru o agricultură sustenabilă. Soluțiile digitale integrate în platformă includ:

  • Sprijin decizional pentru activitățile din fermă: geolocalizarea parcelelor importate din APIA, imagini satelitare și date meteo, monitorizarea complexă a culturilor, planificarea lucrărilor în câmp etc.
  • Instrumente utile de management al afacerii: managementul contractelor de arendă, sistem de management al depozitelor pentru stocuri (sămânță, produse de protecția și nutriția plantelor).
  • Gestionarea digitală a interacțiunii cu Grupul Agricover: modul de tip e-care și platforma de comerț electronic pentru Agricover Distribution, interfață digitală de tip selfcare cu Agricover Credit IFN.

CIECH, obiective mari pe piața din România

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie are sediul în București și deservește clienții din domeniul agricol din martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani. Care sunt produsele din portofoliu și ce planuri are compania aflăm de la Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România.

Reporter: Grupul CIECH este deja de 4 luni pe piața românească. Care au fost principalele provocări de la momentul intrării pe piață și până acum?

Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România: Să construiești o echipă, o rețea de distribuție de la zero, să aduci un portofoliu semnificativ incluzând și un produs inovator, complet nou, într-o piață competitivă și să propui și un concept de servicii și asistență tehnică nou pentru fermieri, toate în același timp, sunt cumva provocări inerente începuturilor, dar asta nu le diminuează din impact sau din contribuția la adrenalina crescută a echipei. Din fericire, avem o echipă cu peste 15 ani de experiență în industrie și am reușit să depășim această încărcare crescută. Până acum, am început colaborări cu mai mulți distribuitori naționali, dar și locali, iar pentru trimestrul întâi al acestui am ajuns să depășim bugetul propus.

Rep.: Ce produse aveți în portofoliu și cum ajută acestea fermierii în mod concret?

C.M.: Aș începe lista cu HALVETIC, care este o inovație a grupului CIECH, un ierbicid care reușește performanța de a da aceleași rezultate cu ale ierbicidelor clasice, dar cu numai jumătate din substanța activă, glifosat, astfel că produce și economie și diminuează impactul în mediu, răspunzând exigențelor de sustenabilitate și protecție a mediului în domeniul agricol. Portofoliul total al CIECH Agro România cuprinde acum 15 produse – erbicide, fungicide și insecticide pentru cereale, porumb și alte culturi. Gama de erbicide cuprinde și alte 10 produse pe lângă Halvetic® precum Agrosar® 360 SL, Haksar® 750 SL, Haksar® Turbo 340 SL, Fenuxar® 69EW, Labrador® Extra 50 EC, Nikosar® 060 OD, Sarokspyr® 250 EC, Terbustar® 500 SC, Toscana® 75 WG, Faworyt® 300 SL. Din gama de fungicide și insecticide fac parte produsele Pol-Sulphur® 800 SC, Azoksar® 250 SC, Tarcza® ŁAN EXTRA 250 EW și Flanco® 10 WP. Fiecare produs menționat mai sus asigură o protecție eficace a recoltelor datorită calității înalte a ingredientelor fiecăruia dintre ele, precum și a profesionalismului cu care acestea sunt produse.

Rep.: Recent, CIECH Agro România a anunțat o nouă tehnologie disponibilă și pe piața românească – Better Glyphosate Technology (BGT), tehnologie ce stă la baza erbicidului Halvetic. De ce ar cumpăra fermierii un astfel de produs, ce plusvaloare le aduce și care sunt costurile în raport cu rezultatele obținute?

C.M.: Halvetic permite reducerea la jumătate a dozei de substanță activă (glifosat) pe hectar, menținând aceeași eficacitate și, totodată, reducând semnificativ impactul asupra mediului. Este un produs cu o combinație unică a tuturor ingredientelor cheie (sistem de adjuvanți și alți aditivi) care măresc eficiența substanței active și contribuie la retenția crescută a acesteia pe suprafața plantei. Acest lucru îl face ușor de utilizat de către fermieri, permițându-le astfel să facă economie de timp și bani.

Halvetic este eficient în combaterea a numeroase specii de buruieni, poate fi utilizat după recoltarea cerealelor și a rapiței de iarnă și în miriști, pentru combaterea buruienilor înainte de răsărire la porumb, precum și în livezi și în zone nearabile. Tehnologia brevetată BGT® a fost testată pe scară largă în diferite condiții de sol și climatice din Europa și din lume.

Rep.: Care sunt preocupările Grupului CIECH privind schimbările climatice și agricultura durabilă?

C.M.: Neutralitate climatică până în 2040, reducerea cantității de energie necesară în procesele de producție, protecția resurselor naturale sunt câteva dintre angajamentele asumate de Grupul CIECH în strategia sa ESG lansată în 2021. Astfel că, până în 2026, CIECH intenționează să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 33%. Ca producător de produse de protecție a plantelor, Grupul CIECH monitorizează constant schimbările de pe piața agricolă. Inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology“) reprezintă răspunsul Grupului CIECH la provocările legate de trecerea la o agricultură mai durabilă și Pactul Ecologic European. În strategia Grupului pentru 2022-2024, extinderile ulterioare ale Agro Business se bazează pe introducerea unor astfel de produse inovatoare precum Halvetic, care vor sprijini agricultura durabilă.

Rep.: Ce alte soluții mai aveți în vedere în viitorul apropiat pentru piața din România?

C.M.: Pentru viitorul apropiat ne propunem extinderea portofoliului actual de produse, inițierea proceselor de digitalizare și automatizare necesare în extinderea rețelei de distribuție care să ofere mai rapid fermierilor români produsele noastre de înaltă calitate. Avem în vedere atât creșterea portofoliului actual pentru a acoperi o gamă mai largă de culturi, cât și înregistrarea de noi substanțe active atât de necesare pe o piață agricolă cum este România, precum și pentru a acoperi exigențele fermierilor care sunt din ce în ce mai inovatori și mai deschiși în a aplica noi produse și tehnologii de ultimă generație.

Simona Nicole DAVID

Cum funcționează tehnologia care transformă deșeurile în energie verde

Iuliean Horneț a dezvoltat o tehnologie inedită prin care cocenii, paiele și alte deșeuri pot fi transformate în energie verde. Acesta ne-a vorbit despre modul de funcționare a invenției sale și avantajele pe care le oferă fermierilor.

Factura la energie termică se reduce cu minimum 50%

Arzătoarele pe peleți înlocuiesc arzătoarele pe gaze, motorină, ulei, păcură, GPL, CLU etc. de la echipamente noi sau folosite, facilitând accesul la o energie termică ieftină și ecologică. Rezultatele obținute cu ocazia omologării noului arzător au fost excepționale: randament peste 94%, emisii de CO sub 250 mg/m³, COV sub 10 mg/m³ și emisiile de particule de sub 7,4 mg/Nm³. Astfel s-au creat condițiile tehnice necesare fabricării arzătoarelor pe peleți tip injector și, spune inventatorul, putem renunța la injectoarele și arzătoarelor pe gaze, motorină, ulei, păcură, GPL, CLU, etc. Cu aceste arzătoare se obține energie verde, iar economia la factura de energie termică se reduce cu minimum 50%.

Invenția lui Iuliean Horneț poate fi utilizată atât în industrie, cât și în agricultură sau construcții, uz rezidențial. Arzătoarele care folosesc peleți fabricați din biomasă, în locul celor care utilizează combustibili fosili, poluanți, reduc costurile pentru energie, dar și emisiile de CO și particule. Utilizarea energiei regenerabile într-o firmă sau fabrică determină creșterea eficienței energetice a întregii companii, produsele realizate au cost de producție competitiv, iar compania își îmbunătățește imaginea corporativă prin respect pentru mediu.

Totodată, acestea mai au și avantajul că sunt singurele arzătoare ce colectează cenușă în exteriorul schimbătorului de căldură, au sistem de autocurățare și de accelerare a arderii în cazul folosirii peleților inferiori energetic. Prezintă un randament de 96-99%, oferă acces la un combustibil ieftin, ecologic, rapid regenerabil, iar utilizatorul devine independent față de politicile de taxe și accize la combustibili fosili, de rețele de transport și distribuție.

O hală de 800 mp se încălzește cu 10 euro pe zi

Inventatorul ne-a vorbit și despre modul de funcționare a arzătoarele cu peleți pentru tuburi radiante. Acest tub radiant produce trei surse de căldură, astfel că fermierii pot încălzi cu el o hală întreagă, inclusiv birourile din ea, dar și apa de la grupul sanitar. „Gazele din instalație pornesc într-un circuit integrat prin sistem și produc o rezervă de temperatură de 130-150 de grade Celsius, depinde cât de mare e hala. Prin acest circuit se asigură și posibilitatea de a produce apă caldă. Mai exact, apa rece care pătrunde în tub trece prin rezervă și se încălzește. Pentru că temperatura de ardere este foarte mare, de cca 1.300 de grade Celsius, țeava se înroșește și este necesar să fie răcită cu un ventilator. Acest lucru este valabil și pentru arzător. Prin acest sistem încălzesc birourile și hala la 20 de grade Celsius“, ne explică inventatorul.

Prin comparație cu orice alt sistem de încălzire cu aer, pentru o hală de 800 de metri, birouri și grup sanitar pentru care se încălzește apa utilizarea acestui tub radiant presupune un consum de 2 euro pe oră. Adică 10 euro pe zi. Mai mult de 5 ore nu funcționează pentru că, atunci când a ajuns la 18 grade Celsius, se oprește.“

Generatorul de căldură este o „fabrică de bani“

Arzătoarele de la tubul radiant pot fi folosite și pentru alte tipuri de cazane. Cele pe lemne, spre exemplu, pot deveni ecologice și mai eficiente folosind aceste arzătoare. „Eu încălzesc acum pe peleți zonele Cheile Grădiștei și Fundata. Pe un cazan de 2 megawaţi, am pus două arzătoare de câte 600 de kilowaţi, deci 1,2 megawaţi și e deja prea mult pentru cazanul acela. Așadar le mai strunesc un pic. Dacă le-aș da drumul la maximum aș arunca practic căldura pe coș. Or, noi ne dorim să atingem temperatura și viteza de ardere pe care ne-o permite cazanul. Dacă puneam, spre exemplu, 3/1,3 megawaţi era prea mult și inutil. Alte tehnologii sunt generatoarele de aer cald, cu 600 de kilowați, pe care fermierii le pot folosi pentru a-și usuca cerealele. După terminarea sezonului, generatorul poate fi folosit pentru a produce căldură sau energie. Ca atare, poate fi folosit contracost de alți fermieri care doresc să-și încălzească serele, spre exemplu. Aceste generatoare de aer cald sunt o fabrică de bani. Fermierul poate câștiga de trei ori mai mulți bani prin vânzarea de energie decât prin valorificarea recoltelor. De aceea trebuie să facem din România o țară independentă energetic. Pentru că avem cu ce. Fermieri, sunteți bogați!“ a conchis Iuliean Horneț.

Anca Lăpușneanu

AFIR: Plăți de peste 430 de milioane de euro în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice, în ultimii doi ani

În perioada de tranziție 2021 – 2022, peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au solicitat fonduri europene în valoare de 2,37 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat pentru finanțare 14.364 de proiecte de investiții, însumând 768,9 milioane de euro. Dintre acestea, AFIR încheiat 8.474 de contracte de finanțare cu o valoare de 149,7 milioane de euro – procesul de contractare este în desfășurare. Pentru decontarea investițiilor sau achizițiilor realizate în cadrul proiectelor contractate, precum și pentru plățile compensatorii acordate fermierilor prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro.

„Avem 21.708 fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, o sumă ce reflectă nevoia de finanțare tot mai mare a investițiilor în exploatații agricole, pentru dezvoltarea fermelor mici și pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, am primit și solicitări care vizează înființarea grupurilor de producători, cooperarea în sectorul agricol și cel pomicol, dar și decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. În urma procesului de selecție, AFIR a încheiat 8.065 contracte de finanțare pentru investiții în sectorul agricol, a căror valoare se ridică la peste 83 de milioane de euro. Pentru proiectele contractate, am reușit să efectuăm, până în acest moment, plăți de 58,7 milioane de euro”, a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finanțare 51 de proiecte, în valoare de 41,3 milioane de euro. Procesul de contractare este în derulare.

Sectorul neagricol a atras 5.968 de antreprenori care au depus la AFIR solicitări de finanțare a investițiilor din mediul rural de peste 504 milioane de euro. Având în vedere fondurile disponibile, au fost selectate până acum 648 de cereri de finanțare, în valoare de 60 de milioane de euro și au fost contractate 359 de proiecte de 20,2 milioane de euro. Plățile efectuate către beneficiarii acestor contracte sunt de 10,6 milioane de euro, până la această dată.

În vederea finanțării infrastructurii de acces agricolă, autoritățile publice au solicitat fonduri în valoare de 156,4 milioane de euro, prin intermediul celor 161 de cereri de finanțare depuse. Dintre acestea, AFIR a selectat 59 de proiecte care însumează 55,1 milioane de euro și a încheiat 47 de contracte de finanțare pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plățile efectuate pentru infrastructura agricolă sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro.

Precizăm că, până la demararea Programului Național Strategic 2023 – 2027 (PNS), fondurile disponibile pe durata perioadei de tranziție 2021 – 2022 se ridică la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintă contribuția Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face un apel la fermierii calamitați să se mobilizeze și depună cererea de înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

wordDRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sursa: uncsv.ro

Fermierul Anului la Botoșani, un crescător din satul Bătrânești

Istoria oieritului în judeţul Botoşani se împletește aproape peste tot cu civilizaţia rurală şi este una dintre cele mai vechi îndeletniciri pe care le-au practicat oamenii locului. Tradiţia oii Țurcane pe care o creşteau gospodarii de aici este secundată acum de o altă tradiţie, cea a oii Karakul. Există chiar și o distincţie pe care o râvnesc crescătorii aici.

Satul Bătrânești din comuna Gorbănești, județul Botoșani, are aproape 70 de familii și peste 2.000 de oi. Cu un astfel de raport nu e de mirare ca Fermierul Anului să fie de aici. Constantin Palade are cca 560 de oi, cu tot cu tineret, aproape toate Karakul, rasă pură, și a reușit să-i impresioneze pe specialiștii din juriu prin calitatea pielicelelor, a oilor și mieilor. „Mulțumesc încă o dată Asociației Moldoovis pentru acordarea premiului Fermierul Anului care onorează munca pe care o prestez la animalele din rasa Karakul. Colegii mei de breaslă să aștepte pentru că le va veni și lor rândul.“

Constantin Palade se ocupă de mic copil cu creșterea oilor, moștenește de la părinți această îndeletnicire. „Sunt multe probleme, dar n-am să mă plâng pentru că noi, crescătorii de oi, suntem cei mai rezistenți oameni. Din nefericire, și cei mai hăituiți din toate părțile, mai ales de autorități, dar încerc să fiu optimist, cu zâmbetul pe buze“, mai spune crescătorul botoșănean.

Anul acesta fătările au decurs foarte bine în ferma de la Bătrânești. „Să știți că am avut o primăvară bună, deși a fost puțin cam secetă. Oaia Karakul se pretează foarte bine și pentru această situație. Au început fătările în luna februarie, iar anul acesta am vândut mielul în carcasă cu 35 lei/kg, de la poarta fermei. Din cauza creșterii costurilor pot spune că prețul de comercializare nu a fost chiar mulțumitor, dar, până la urmă, gândindu-mă că și cumpărătorul nostru suferă, cred că a fost bine pentru noi toți. Fiecare rasă are calitățile ei, dar oaia aceasta, Karakul, este specializată pentru pielicele. Este important însă să spunem că, pentru a vedea aceste pielicele de calitate, trebuie întreprinsă foarte multă muncă. În cazul meu este vorba și despre munca părinților și a bunicilor. Mai frumos ca la țară și ca în sectorul de creștere a animalelor nu este nicăieri. Sunt însă nevoit să încerc să reduc efectivul de animale deoarece, din cauza lipsei personalului, nu avem cu cine lucra“, încheie Constantin Palade, Fermierul Anului în județul Botoșani, crescător de oi Karakul.

Beatrice Alexandra MODIGA