cemrom iulie 2018
update 17 Aug 2018

Învățămintele agronomice ale primăverii 2018

Cercetări riguroase au stabilit importanța bunei pregătiri a patului germinativ pentru culturile de primăvară și în special pentru culturile care se însămânțează în urgențele I.

Fermierii cu experiență realizează încă din toamnă sau cel târziu în ferestrele iernii mărunțirea și nivelarea terenului astfel încât în primăvară să nu fie necesare intervenții care răscolesc solul, cu mari pierderi de apă.

Terenurile pregătite din toamnă acumulează apa din precipitațiile căzute în perioada de toamnă-iarnă și primăvara se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, situație foarte favorabilă pentru însămânțarea culturilor din urgența I. Această cerință este cu atât mai necesară în zonele agricole cu primăveri secetoase și vânturi uscate.

Primăvara 2018 ne-a demonstrat cu prisosință aceste cerințe. Astfel, am cunoscut suprafețe bine pregătite din toamnă și însămânțate cu floarea-soarelui care a răsărit exploziv, uniform și cu densitatea stabilită.

În vecinătate am cunoscut și suprafețe însămânțate cu mazăre, in pentru fuior și chiar lucernă (semințe foarte pretențioase) care au răsărit cam 25-30%, în pâlcuri, deoarece au fost arate neglijent în toamnă, iar în primăvară s-a intrat cu o zi înainte de semănat, cu grapa cu discuri sau combinatorul pentru nivelarea arăturii.

Iată cum se prezintă situația în mod concret.

În Tabelul 1 prezentăm datele meteo de la Stația Fundulea – Călărași. Se observă că a fost o perioadă de toamnă – iarnă mai caldă față de media multianuală. Singura temperatură scăzută, care putea influența negativ anumite culturi, a fost cea din 23 martie (-18,4°C), când a nins viscolit. Dar foarte important este faptul că în perioada respectivă au căzut 96,4 mm precipitații în plus, astfel că în primăvară rezerva de apă din sol putea fi mult mai mare.

Din păcate, din 23 martie, când a nins, au mai căzut 2,4 mm precipitații la început de aprilie și până la 8 mai nu a mai plouat deloc timp de 45 zile.

Este considerată secetă excesivă perioada de peste 40 zile fără precipitații.

Luna aprilie a fost total lipsită de precipitații și foarte caldă, având perioade cu temperaturi de peste 25-30°C.

La determinările de umiditate efectuate în ziua semănatului, în condiții asemănătoare, am găsit, în terenul nivelat din toamnă, 19% pe stratul 0-10 cm și 23% pe stratul 10-20 cm.

Din aceste motive floarea-soarelui însămânțată în astfel de teren a răsărit așa de bine.

În terenul nivelat în ziua semănatului situația s-a prezentat astfel (fig.1):

– în vârful coamelor umiditatea a fost la coeficientul de ofilire – 7,74%;

– sub aceste vârfuri, pe stratul 0-10 cm a fost 15%;

– pe stratul 10-20 cm umiditatea a fost 17%.

Dacă pe terenul nivelat din toamnă zăpada s-a așezat în strat uniform și s-a topit mai devreme și uniform, pe terenul denivelat zăpada s-a depus în strat gros pe intervalul dintre brazde și s-a topit mai greu. În timp ce coamele brazdelor erau foarte uscate, pe intervalul dintre brazde era umiditate mare și nu se putea intra la lucru. Prin lucrarea de nivelare a solului, vârful coamelor a fost deplasat pe intervalul dintre brazde (fig. 1) și acolo umiditatea a fost cea din vârful coamelor (7,74%).

Când s-a efectuat lucrarea de semănat, brăzdarele semănătorii care au mers pe suprafața de sub vârful coamelor au lăsat sămânța pe un teren așezat și cu ceva umiditate, reușind să germineze și să răsară.

Brăzdarele care au mers pe intervalul dintre brazde au lăsat sămânța în țărâna uscată și nu au putut germina. În acest strat uscat sămânța stă ca „în sac“, iar când va apărea o ploaie mai consistentă va germina și răsări, bineînțeles cu diferență mare față de primele plante răsărite. În situația când ploaia va fi redusă cantitativ, dar va umezi stratul în care se găsește sămânța, va provoca germinarea, însă umiditatea limitată nu poate asigura răsărirea și apare ceea ce se numește „mințirea colțului“ și sămânța respectivă este compromisă.

Iată de ce este atât de important ca pentru culturile de primăvară și în special pentru cele însămânțate în urgența I terenul să fie pregătit din toamnă.

Tabelul 1

pag14 tabel

Date de la Stația meteorologică Fundulea – Călărași

Prof. ing. Vasile POPESCU

Tehnologia culturilor trebuie adaptată situației din teren

Careul culturilor, așa și-a numit compania Naturevo primul eveniment în câmp dedicat culturilor de rapiță, grâu, porumb și floarea-soarelui din acest an. Axat pe soluții de ultimă generație, adaptate schimbărilor climatice, evenimentul și-a propus să arate fermierilor cum pot arăta culturile, chiar și după ce au trecut prin condiții de stres generate de secetă sau umiditate excesivă. Nelipsit de la întâlnirile cu agricultorii, dr. ing. Ioan Enoiu, fondatorul companiei Naturevo, a făcut pentru Lumea Satului o fină analiză a culturilor de toamnă și primăvară, menționând cu mare profesionalism toate momentele de cotitură care au pus la încercare plantele, dar și soluțiile salvatoare cu care au fost recuperate, pentru ca la acest moment să le putem admira.

Rapița, salvată de 3 tratamente la sămânță

Compania a avut alături la acest eveniment 3 parteneri: Nufarm – pentru produsele de protecție a plantelor, Biocrop – ca furnizor de sămânță și Proinvest – furnizor de tractoare și echipamente agricole. „De anul trecut ne-am propus să prezentăm fermierilor tehnologii adaptate schimbărilor climatice. Noi preluăm de la toate marile companii produse de protecția plantelor în ideea că pe o genetică bună se poate face și o tehnologie bună. Avem o gamă largă de fertilizanți moderni adaptați condițiilor actuale, cu eliberare treptată și controlată. Apoi lucrăm cu biostimulatori de diferite tipuri, de la tratamentul semințelor la perioada de vegetație.

La culturile de toamnă, rapiță și grâu, am avut perioade secetoase după semănat și deci o răsărire uniformă sau tardivă. Spre exemplu, rapița a răsărit în noiembrie și, în mod normal, fermierii spun că o asemenea rapiță trebuie întoarsă, dar vedeți ce rapiță avem. A fost o iarnă blândă, dar martie a venit cu ninsori și ploi abundente, ceea ce a generat băltiri în această zonă. Ceea ce vedeți este o cultură recuperată după băltire. Cultura a avut noroc că a fost tratată sămânța cu 3 produse stimulatoare și atunci a avut sistem radicular foarte bine dezvoltat și tolerant la condițiile de anaerobioză. Apoi am avut o răsărire chiar tardivă și procesele vegetative au continuat în ferestrele iernii. Un lucru bun pe de o parte, dar pe de altă parte unele boli și dăunători au evoluat și ne-au creat probleme. În perioada de iarnă s-au dezvoltat formele criogene, cele care rezistă la temperaturi reduse.

Dacă suntem analiști buni, vom vedea că bolile și dăunătorii nu mai țin de mult de suma gradelor de temperatură, ci mai mult de insolație și radiație. Această radiație a fost și în perioada de iarnă destul de puternică și atunci planta a perceput o temperatură mult mai mare decât era în realitate. Când erau 5-6°C, dar era soare, se simțeau ca fiind 10-12°C și atunci au apărut dăunătorii. La rapiță, ceutorincus a apărut într-o fereastră din ianuarie și în alta din februarie. Noroc că nu a putut să stea prea mult, pentru că nopțile erau mai răcoroase. Dar la un moment dat a apărut și combaterea s-a impus imediat ce au existat condiții normale. Totuși, condițiile normale nu au mai apărut la timp pentru că o lună de zile a fost exces de umiditate. Practic, până în ultima decadă a lunii martie nu s-a putut intra în câmp pentru că au fost multe precipitații, iar după aceea două luni nu au mai fost deloc.

În condițiile acestea culturile de toamnă au suferit băltiri, în zona de sud circa o treime din suprafețe au fost afectate și atunci a fost nevoie de o serie întreagă de intervenții ca plantele să-și reia vegetația. Cu ocazia aceasta s-a tasat și solul, iar echilibrul aerohidric a fost mai slab. Și acum a trebuit să intervenim cu produse ca să învățăm planta să trăiască și în condiții mai vitrege“, ne declara dr. ing. Ioan Enoiu.

Secretul răsăririi uniforme la culturile de primăvară

„În ceea ce privește culturile de primăvară, am făcut ce se putea face. Dar, din cauza băltirilor, a ploilor repezi și a tasării solului, atunci când am pregătit terenul într-un fel a fost bine, într-un fel a fost rău. În terenurile cu mai multă argilă semănarea trebuia făcută practic la adâncime mai mare, la 6-8 cm. Cei care au făcut treaba asta au avut o răsărire uniformă, iar cei care au semănat la 4-5 cm au avut o răsărire foarte neuniformă. Dacă s-a procedat cum am procedat noi cu stimularea seminței, revenirea în vegetație a fost mult mai rapidă, iar cantitatea de apă necesară plantei a fost mult mai mică. În plus, tratamentele de stimulare și fertilizare foliară pe care le-am dat în vegetație au făcut ca plantele să se dezvolte uniform. O altă problemă la culturile de primăvară, noi folosind îngrășăminte cu eliberare controlată, a fost faptul că ele nu s-au dizolvat pentru că nu au avut în ce și plantele au pornit în vegetație doar pe rezerva din sol și, slavă Domnului, au consumat puțin deoarece au avut acele tratamente de stimulare.

Tehnologiile trebuie adaptate. În fiecare an am spus că schimbările climatice nu ne așteaptă pe noi și nu țin cont de devizele tehnologice cadru. Pentru că faci un deviz cadru de produse și lucrări, dar apoi trebuie să le adaptezi în teren. Altfel riști să pierzi banii și producția pe care ți-o dorești“, a completat reprezentantul Naturevo.

Patricia Alexandra Pop

Neonicotinoidele, interzise

O veste bună pentru apicultori, cu toată opoziția României și a încă 3 state (Cehia, Danemarca și Ungaria), prin votul exprimat vineri, 27 aprilie 2018, s-a interzis folosirea neonicotinoidelor pentru tratarea culturilor agricole pe teritoriul Uniunii Europene.

Trebuie precizat că pentru luarea acestei hotărâri au votat 15 state (Austria, Cipru, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii) și încă 9 s-au abținut (Belgia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Croația, Finlanda, Polonia, Portugalia și Slovacia).

Interzicerea utilizării neonicotinoidelor este susținută de riscurile pe care aceste substanțe le prezintă față de albine și alți polenizatori.

Pentru obținerea acestei hotărâri au militat susținut toți apicultorii europeni, printre ei găsindu-se și apicultorii români și toți aceștia au avut sprijinul susținut al așa-numiților „verzi“ care au militat cu o puternică influență pentru protejarea mediului și componentelor sale.

Ajungerea la această hotărâre destul de drastică, care va afecta destul de mult agricultorii din sectorul vegetal și producătorii neonicotinoidelor, a avut la bază nenumărate cercetări și studii în domeniu.

Spre exemplificare prezint concluzia EFSA (Autorita­tea Europeană pentru Siguranța Alimentară) care arată că folosirea neonicotinoidelor reprezintă un risc pen­tru populațiile de albine sălbatice și domestice.

Astfel, expertul în pesticide la EFSA Jose Tarazona arată că există o variabilitate a concluziilor din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor, ruta expunerii, iar EFSA și-a finalizat concluziile în urma a două consultări separate cu experții în domeniul pesticidelor din statele membre ale UE.

Experții au susținut concluziile cum că expunerea albinelor la aceste substanțe a fost evaluată prin trei căi: reziduurile din polen și nectar de albine; rularea prafului în timpul însămânțării/aplicării semințelor tratate și consumul de apă.

Oricum, toate acestea s-au finalizat cu o hotărâre benefică pentru apicultură și protecția mediului și biodiversității.

Poate cu această măsură se vor diminua depopulările și mortalitățile familiilor de albine pe teritoriul Europei.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Situația culturilor agricole în data de 6 februarie 2018

a) Pomicultura

  • Sursele de informare: pentru datele meteo ANM București și pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.
  • Pierderi: la SCDP Constanța - la specia piersic, procent muguri de rod afectați: Cardinal (21%), Springcrest (17%), Redhaven (11%), Southland (17,5%); la specia cais, procent muguri de rod afectați: Neptun (4%), Goldrich (5%), Mamaia (6%). La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.
  • Pornirea in vegetație: NU, excepție soiul de migdal Sandi de la SCDP Constanța.
  • Temperatura în zonele pomicole (minimele zilnice): ICDP Pitești, Mărăcineni -1,9ºC; SCDP Băneasa -0,8ºC ; Bistrița -4,1ºC; SCDP Constanța 5,1ºC; SCDCPN Dăbuleni 0,3ºC; SCDP Geoagiu -0,6ºC; SCDP Iași -1,2ºC; SCDH Târgu Jiu -0,5ºC; SCDP Voinești -4,1ºC.  

b) Viticultura

  • Sursele de informare: ICDVV Valea Calugareasca, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Minis, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filiala, INCDBH Ștefănești
  • În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomanda efectarea taierilor de compensare.
  • Pierderi: Da.
    În podgoria Iași, în urma finalizării analizelor de viabilitate, s-au inregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Feteasca alba (70%), Fetesca regala (30%), Muscat Ottonel (19%) si de masa: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), Aromat de Iasi (15%).
  • Pornirea in vegetatie: NU
  • Temperatura în zonele viticole (minima absoluta): I. Podisul Transilvaniei (podgoria Tarnave -4 ºC), II. Dealurile Moldovei (podgoria Iasi -3,8 ºC, podgoria Odobesti -4,6ºC, podgoria Dealul Bujorului -1,6 ºC), III. Dealurile Munteniei si Olteniei (podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -2,0 ºC, centrul viticol Valea Calugareasca -4,2ºC, podgoria Stefanesti -4,6 ºC), V.Crisana si Maramures (podgoria Minis-Maderat -1,0 ºC), VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar -2,2 ºC).

c) Culturi de câmp

  • În dimineața zilei de 6 februarie cerul a fost acoperit de nori sau ceață pe porțiuni întinse ale zonelor arabile din tot cuprinsul țării (http://www.meteoromania.ro/anm2/). În zonele din vest unde aceste ploi au fost urmate de temperaturi scăzute (-3 ºC) există posibilitatea ca unele culturi de toamnă să fi fost incluse temporar într-un strat subțire de gheață.
  • Temperatura aerului la Fundulea:
  • valoare maximă (05.02.2018, h 16:00): + 5,8 ºC;
  • valoare minimă (06.02.2018, h 08:00): - 4,5 ºC;
  • precipitații cumulate în intervalul considerat: 9,4 mm
  • În dimineața zilei de 6 februarie s-a semnalat chiciură și ceață densă care a persistat sub formă de aer cețos, radiația solară ajunsă la sol fiind considerabil redusă.

Grâu şi orz

  • stare de vegetație: Staționar
  • Atac de boli si dăunători: Staționar
  • Pierderi: Staționar

Rapiță

  • Stare de vegetație: Staționar
  • Atac de boli și dăunători: Staționar
  • Pierderi: Staționar

Date furnizate de Academia de Știinte Agricole și Silvice și Unitățile de Cercetare-Dezvoltare Agricolă

Situația culturilor agricole în data de 5 februarie 2018

Pomicultura

  • Sursele de informare: pentru datele meteo ANM București și pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.
  • Pierderi: la SCDP Constanța - la specia piersic, procent muguri de rod afectați: Cardinal (21%), Springcrest (17%), Redhaven (11%), Southland (17,5%); la specia cais, procent muguri de rod afectați: Neptun (4%), Goldrich (5%), Mamaia (6%). La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.
  • Pornirea în vegetație: NU, excepție soiul de migdal Sandi de la SCDP Constanța.
  • Temperatura în zonele pomicole (minimele zilnice): ICDP Pitești, Mărăcineni -2,8ºC; SCDP Băneasa -5,9ºC ; Bistrița -3,5ºC; SCDP Constanța 1,7ºC; SCDCPN Dăbuleni -3,5ºC; SCDP Geoagiu -4,5ºC; SCDP Iași -2,0ºC; SCDH Târgu Jiu -5,8ºC; SCDP Voinești -5,3ºC. 

Viticultura

  • Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Tarnave +1,5 ºC), II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași -2,7 ºC, podgoria Odobești -2,0ºC, podgoria Dealul Bujorului -1,5 ºC), III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -1,0 ºC, centrul viticol Valea Calugareasca -0,3 ºC, podgoria Stefanesti -1,5 ºC), V.Crisana si Maramures (podgoria Minis-Maderat -3,0 ºC), VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar+ 2,5 ºC).
  • Pornirea în vegetatie: NU
  • Pierderi: Da. În podgoria Iași, în urma finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetescă regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masa: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), Aromat de Iași (15%).
  • Sursele de informare: ICDVV Valea Calugareasca, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Minis, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filiala, INCDBH Ștefănești
  • În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare.

Culturi de câmp

  • Au fost semnalate ploi (sub 15 mm) în vestul țării și unele zone din câmpia Română (http://www.meteoromania.ro/anm2/). În zonele din vest unde aceste ploi au fost urmate de temperaturi scăzute (-3 0C) există posibilitatea ca unele culturi de toamnă să fi fost incluse temporar într-un strat subțire de gheață.
  • Temperatura aerului la Fundulea:
  • valoare maximă (03.02.2018, h 14:00): +15,7 0C;
  • valoare minimă (05.02.2018  h 00:00): + 1,3 0C;
  • precipitații cumulate în intervalul considerat: 9,4 mm.

Grâu şi orz

  • stare de vegetație: Staționar
  • Atac de boli si dăunători: Staționar
  • Pierderi: Staționar

Rapița

  • Stare de vegetație: Staționar
  • Atac de boli și dăunători : Staționar
  • Pierderi : Staționar

Sursa: madr.ro

Jale în Suceava, culturile agricole au fost afectate de lapoviţă şi ninsoare

Episodul de iarnă din a treia decadă a lunii aprilie nu a durat mult, dar a avut efecte asupra stării de vegetaţie a culturilor, singurul aspect pozitiv fiind refacerea rezervei de apă din sol având în vedere deficitul deja acumulat din lunile anterioare. Cultivatorii de legume în spaţii protejate au încălzit solariile, iar pomicultorii au încercat să contracareze efectele temperaturilor prin arderea resturilor vegetale, a crengilor uscate şi rumeguşului pentru a forma o perdea de fum deasupra livezilor. Cu toate aceste măsuri, pagubele sunt însemnate.

Temperaturile negative şi lipsa polenizării au afectat livezile

În zona de deal a judeţului Suceava stratul de zăpadă s-a apropiat de 40 de centimetri grosime, fiind înregistraţi peste 30 litri/mp de apă. Recordul de zăpadă a fost înregistrat pe 16 aprilie 1996, când zăpada a măsurat 67 cm, dar temperaturile nu au scăzut sub zero grade.

Acum însă problemele au fost create de temperaturile scăzute, ca-n plină iarnă, care au provocat îngheţarea plantelor. Cei mai afectaţi de fenomenul neobişnuit din luna aprilie sunt pomicultorii, pomii fructiferi fiind plini de flori. Mii de copaci s-au rupt sub greutatea zăpezii apoase, rapiţa şi grâul au fost culcate la pământ, iar în zonele de şes florile au îngheţat.

„A fost un episod trist din viaţa pomicultorilor, asta se poate întâmpla o dată la 50 de ani. Pe lângă faptul că nu am putut să vindem producţia din 2016, a mai venit şi acest episod cu zăpadă neobişnuit de mare la sfârşitul lunii aprilie. Consider că, până în momentul de faţă, în pericol sunt speciile de sâmburoase, cireş, vişin, prun, dar şi anumite soiuri de măr, principala cultură pomicolă din zonă. În anumite zone, Valea Moldovei, Sasca, Dumbrava, în timpul zilei au fost minus două grade Celsius, iar noaptea temperaturile au coborât sub minus 3 grade, ajungând şi la minus 5 grade. Peste 2-3 săptămâni, cam după 10 mai, putem şti cu exactitate ce a legat şi ce nu a legat, dacă s-a făcut polenizare sau nu. E posibil ca floarea să nu fi fost afectată direct de frig, dar nu au fost condiţii de polenizare. În lipsa temperaturilor pozitive, specifice acestei perioade, albinele şi insectele în general nu au putut zbura şi nu s-a făcut polenizarea.

Nu se pune problema să îngheţe pomul, problemele sunt create de îngheţul florii. Livada a fost învelită de zăpadă îngheţată, a trebuit să scutur atât ramurile tinere, cât și pomii de un an, ramurile fiind firave se puteau rupe sub zăpada îngheţată şi există riscul să se întârzie formarea scheletului. Am cărat material lemnos fumigen, dar vântul a disipat fumul imediat şi nu a avut efectul scontat. Unde nu a fost vânt, temperatura s-a ridicat cu 0,5 grade. Am avut livezi şi cu 40-50 de focuri pe hectar, mai ales spre dimineaţă, când temperaturile scădeau. Această operaţiune a fost foarte grea, materialul lemnos a fost transportat în livadă înainte de ninsoare, când au apărut avertizările, a fost ud şi foarte greu de aprins. Am mai stropit cu îngrăşământ foliar care a mărit rezistenţa la îngheţ.

În 47 de ani de pomicultură am prins câteva zăpezi în luna aprilie, dar nu de o asemenea intensitate, cantitate şi cu temperaturi sub zero grade Celsius. Ziua ningea, noaptea nu venea îngheţul şi a doua zi totul reintra în normal“, ne-a declarat Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni. Pomicultorul susţine că în acest an vom avea mere româneşti, pentru că nu toate livezile au fost compromise.

Legumicultură în solarii încălzite

Vasile Matrasoaie

Şi în legumicultură temperaturile scăzute, dar mai ales cantităţile mari de zăpadă au creat probleme. Pentru a nu fi distruse sub greutatea zăpezii, legumicultorii au fost nevoiţi să facă foc în sobele montate în solarii sau să pună în funcţiune tunuri de căldură. Vasile Mătrăşoaie este unul dintre cei mai renumiţi legumicultori din judeţul Suceava prin cercetările pe care le face, prin plantele eco cultivate, dar şi prin suprafaţa de teren alocată legumelor. Deţine 90 de ari de culturi acoperite în solarii şi spune că răsadurile nu au fost afectate de vremea capricioasă şi nici construcţiile, dar costurile pentru a le proteja sunt foarte mari.

„În condiţiile schimbărilor climatice, agricultura protejată este unica soluţie, chiar dacă presupune cheltuieli în plus. Trebuie tunuri de căldură, centrale termice ori sobe, motorină sau lemne, trebuie pardosit, trebuie folie dublă sau triplă, groasă, rezistentă la îngheţ. Cu un tun de căldură am acoperit cam 10 ari, consumul este de 30 litri motorină/noapte/tun, temperatura la care am putut ajunge în solar a fost acceptabilă, pentru unele plante temperatura ridicată nefiind prietenoasă. A trebuit să avem căldură mare pentru ca zăpada foarte grea să nu rupă folia, solariile fiind înalte şi late de peste 10 metri, dimensiuni la care este foarte greu de dat jos zăpada. Chiar dacă am asigurat o temperatură cu mult peste limita de îngheţ, răsadurile fiind fragede aceste schimbări bruşte de temperatură le dăunează. Plantele sunt ca un copil mic, care dacă merge desculţ pe o suprafaţă rece îl prinde răceala. Am mai avut ninsori şi temperaturi scăzute în martie, dar nu la sfârșitul lui aprilie, când toate răsadurile sunt pregătite pentru a fi plantate în terenul de producţie. În câmp, schimbările bruşte de temperatură dăunează plantelor, dar la noi, până când nu înfloreşte salcâmul, nu se pun răsaduri în câmp deschis“, susţine Vasile Mătrăşoaie (foto).

Cei care nu şi-au încălzit solariile au înregistrat pagube însemnate în spaţiile protejate pentru culturile legumicole, acestea cedând sub greutatea zăpezii.

Reînsămânţarea, unică soluţie pentru cei care s-au grăbit

Pentru că iarna nu a fost foarte bogată în precipitaţii, în sol existând un deficit de apă, mulţi fermieri suceveni au început lucrările de însămânţare la culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahar, cartof) mult mai devreme. În localităţile de pe Valea Siretului şi Valea Moldovei, pe lângă cele câteva zile de ninsoare au urmat mai multe dimineţi cu temperaturi negative, fiind brumă, ceea ce face ca procesele de răsărire să fie neuniforme şi lente.

De la Petru Carja, fermier de pe Valea Siretului, am aflat că printre avantajele semănatului timpuriu sunt valorificarea umidităţii din sol şi înflorirea înainte de instalarea stresului hidric, dar în acest an acest semănat a devenit un dezavantaj din cauza pierderilor care ar putea fi cauzate de îngheţurile târzii.

„Controlul culturii se face la o săptămână după producerea îngheţului prin examinarea vârfului de creştere, prin despicarea plantei pe lungime. Dacă vârful de creştere este moale şi de culoare gri sau brună, planta nu va supravieţui, nu-şi va reproduce frunzele. După două zile de zăpadă, pe Valea Siretului au urmat trei zile de brumă, iar prognoza meteo nu este optimistă pentru începutul lunii mai. Dacă va fi nevoie, unica soluţie va fi întoarcerea culturii şi reînsӑmânţarea, ceea ce presupune noi costuri destul de greu de suportat, în condiţiile în care producţia este valorificată la preţuri care, pentru unele culturi, abia acoperă cheltuielile de producţie“, ne-a spus fermierul.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 6-9

Calitatea agrofondului determină nivelul și calitatea recoltelor

Suportul pe care se bazează producția agricolă este solul. Principala caracteristică a acestuia este fertilitatea, care reprezintă capacitatea de a pune la dispoziția plantelor, pe tot parcursul vegetației, apa și sărurile nutritive, precum și ceilalți factori de vegetație. În funcție de baza materială de care dispun și de pregătirea profesională, cultivatorii pot asigura culturilor agricole un agrofond mai mult sau mai puțin corespunzător cerințelor acestor culturi.

Calitatea agrofondului depinde, în primul rând, de natura și caracteristicile solului, dar și de tehnologia aplicată, dacă se respectă asolamentul și rotația culturilor, de lucrările solului, de îngrășă­mintele organice și minerale aplicate, dozele și momentele aplicării lor etc.

Pentru practicarea unei agriculturi științifice, raționale, este necesar ca periodic (la 3-5 ani) să se efectueze cartarea agrochimică a solului. Prin aceasta se poate cunoaște ce elemente nutritive pot pune solul la dispoziția plantelor și cât mai trebuie să aplicăm pentru realizarea unui anumit nivel de producție.

De asemenea, cunoscând pH-ul solului știm dacă este necesar să aplicăm amendamente, știm ce tipuri de îngrășăminte să aplicăm pentru a nu provoca creșterea pH-ului, ce culturi se pretează în funcție de reacția solului etc.

Trebuie să se renunțe la agricultura de tip minerit care se practică, în bună măsură, în țara noastră. Se apreciază că în fiecare an, cu recoltele obținute, se extrag din sol peste 1.200.000 t NPK și se aplică cca 330.000 t NPK, rămânând un deficit de peste 850.000 t NPK an de an. S-a ajuns astfel să avem, așa cum apreciază agrochimiștii și pedologii, 7,4 mil. ha cu conținut redus de humus, 6,3 mil. ha cu conținut redus de fosfor, 5,1 mil. ha cu conținut redus de azot, 3,4 mil. ha cu pH acid etc.

radacini fertilitatea solului

Cum determină diferiți factori îmbunătățirea calității agrofondului?

a) Conținutul în humus este de dorit să fie mai mare de 4%, deoarece prin mineralizare el pune la dispoziția plantelor, în primul rând, azotul necesar pe tot parcursul vegetației. Totodată, împreună cu argila, constituie liantul care asigură unirea particulelor elementare de sol în agregate structurale. Fiecare procent de humus asigură anual 20-25 kg de azot/ha sau, mai bine zis, fiecare unitate Indice de azot (IN) produce 20-30 kg/ha de azot pe timp secetos, 50-60 kg/ha de azot în anii cu precipitații medii și 80-100 kg/ha în anii ploioși.

b) Nivelul fosforului mobil din sol să fie 8-16 mg P2O5/100 g de sol, cunoscând că fiecare 1 mg P2O5/100 g de sol echivalează cu 7 kg/ha P2O5.

c) Nivelul potasiului din sol să fie de 16-24 mg K2O/100 g de sol, fiecare 1 mg K2O/100 g de sol echivalând cu 13 kg/ha K2O.

d) Reacția solului, exprimată prin pH, să fie de 6,5-7,2 când este pretabilă majorității culturilor agricole.

e) Să dispună de o structură glomerulară cu puternică stabilitate hidrică. În solul bine structurat gradul de afânare are valori optime, cu densitatea aparentă (Da) de 1,0-1,4 g/cm3, iar nivelul porozității totale a solului este de 48-60%, din care porozitatea capilară 30-36%, iar porozitatea necapilară (de aerație) 18-24%.

f) Astfel de sol, acumularea și conservarea apei se realizează în cele mai bune condiții depășind perioadele scurte de secetă.

g) Pe asemenea agrofond nota de bonitare poate fi 80-100, respectiv ar face parte din clasele I și II de calitate.

h) Dacă se are în vedere și un grad de îmburuienare redus, se poate sconta pe producții, așa cum au obținut în ultimul timp marile societăți agricole conduse de specialiști de înaltă clasă.

În Insula Mare a Brăilei s-au obținut în 2016, pe anumite suprafețe, 20.350 kg/ha de porumb boabe în condiții de irigare.

Fermierul Carol Costandache din Ialomița, la neirigat a obținut 11.403 kg/ha de porumb boabe.

La grâu s-au obținut producții de 11.000 kg/ha cu soiul Apache de la firma Limagrain, la soia, în Brăila, 6.000 kg/ha, la rapiță, în Teleorman, 6.330 kg/ha etc.

Prin urmare, pe un agrofond în care toți factorii de vegetație acționează în condiții optime, se pot obține producții nebănuite comparativ cu producțiile medii obținute în țara noastră.

Important este să ne cunoaștem bine pământul pe care lucrăm și să-i dăm tot ce este necesar, atunci când este momentul.

Rezultatele obținute pe suprafețe limitate demonstrează potențialul productiv al solurilor noastre, al geneticii superioare și îndemnul că, atunci când se aplică tehnologii de cultură superioare, rezultatele vor fi pe măsură.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 12-13

Aspecte noi privind densitatea culturilor agricole

Când ne referim la densitatea unei culturi agricole avem în vedere numărul de plante la unitatea de suprafață care asigură maximum de producție. De-a lungul timpului, prin experiențe riguroase, în funcție de multitudinea de factori implicați, s-au stabilit densitățile optime pentru fiecare cultură agricolă. A existat, la un moment dat, prin anii '70-'80, un decret care menționa densitatea la toate culturile agricole.

În cele ce urmează vom lua ca exemplu o cultură de plante prășitoare (porumbul) și una din grupa cerealelor păioase (grâul) care împreună ocupă cca 50% din suprafața arabilă a țării.

Referindu-ne la porumb, se au în vedere cele două elemente care participă la formarea recoltei, și anume: capacitatea de fotosinteză și capacitatea de înmagazinare a materiei sintetizate prin fotosinteză. Acestea, la rândul lor, depind de indicele optim al suprafeței foliare.

Densitatea culturii porumbului este influențată de următorii factori:

1. Hibridul cultivat la care trebuie cunoscute perioada de vegetație, arhitectura aparatului foliaceu și rezistența la cădere.

Hibrizii timpurii suportă densități mai mari – 70.000 plante/ha, cei mijlocii – 60.000 plante/ha, iar cei tardivi – 50.000 plante/ha.

Hibrizii care au aparatul foliaceu mai aproape de vertical suportă densități mai mari, ca și cei care sunt rezistenți la cădere, putându-se recolta ușor mecanizat.

2. Fertilitatea naturală a solului și cantitatea de îngrășăminte ce se intenționează a se aplica influențează densitatea plantelor.

3. Umiditatea solului și în primul rând rezerva de apă existentă în sol la semănat sunt hotărâtoare în stabilirea densității.

Când umiditatea solului pe stratul 0-150 cm este la nivelul capacității de câmp, se practică densitățile optime menționate mai sus.

Când deficitul de apă depășește 60 mm se reduce densitatea cu 4.000-6.000 plante/ha, iar când deficitul este mai accentuat, cel puțin la hibrizii tardivi se scade densitatea chiar sub 30.000 plante/ha. În condiții de irigare densitatea porumbului crește cu 8.000-12.000 plante/ha.

La grâu, de regulă, trebuie asigurate 600-700 de spice/m2, aplicând la semănat 400-450 de boabe germinabile/m2. Și aici se vor avea în vedere soiul (hibridul) cultivat, fertilitatea și umiditatea solului. Față de această situație care se practică în toată agricultura din țara noastră, au apărut două tendințe, diametral opuse, lansate de specialiști de înaltă clasă profesională și cu multă experiență practică.

Dr. ing. D. Muscă, conducătorul Combinatului Agroindustrial Curtici – Arad, promovează la grâu ideea că trebuie ca numărul de spice recoltabile să provină numai din tulpinile principale și nu din frați. Aceasta pentru că, spune dânsul, frații consumă mult din apă și substanțele nutritive din sol, dar produc foarte puțin sau deloc.

Pentru aceasta, de la semănat asi­gură în jur de 800 plante (spice)/m2 din tulpinile principale și nu din frați, de la care în anul 2015 a recoltat 8.400-8.900 kg/ha de grâu. Totodată, atrage atenția că la asemenea densitate este necesară și o fertilizare corespunzătoare (aplică peste 500 kg de complex NPK/ha); aerisirea plantelor fiind deficitară, se înmulțesc bolile și aplică cel puțin trei tratamente foliare. Cu cantitatea de sămânță aplicată în plus se fac cheltuieli de 150-200 lei/ha, dar precizează că se recuperează ușor.

Dr. ing. L. Buzdugan din Insula Mare a Brăilei a demonstrat că se pot obține producții ridicate și la densități mai mici.

Referindu-ne la cultura grâului care ocupă 18.000 ha, merge pe densități de 380 boabe germinabile/m2, iar în viitor pe 300 b.g./m2. Consideră că la 300 de plante/m2 și fiecare cu câte un frate fertil rezultă 600 de spice, cu 35 de boabe în spic și cu MMB de 40 g se ajunge la o producție de 8.400 kg/ha de grâu. Desigur că economisind numai câte 100 kg de sămânță/ha, la suprafața din IMB rezultă o economie de 1.800 tone. Dar pe întreaga țară?

La orz, care are grad de înfrățire mai mare, merge pe 200 b.g/m2 și fiecare plantă cu 2 frați fertili, rezultă 600 de spice x 40 de boabe în spic cu 40 MMB (masa a 1.000 de boabe), rezultă o producție de 9.600 kg/ha de orz.

La porumb consideră necesară creșterea densității și aceasta să fie realizată prin reducerea distanței între rânduri, de la 70 cm la 50 cm, realizând astfel un plus de producție de 1.500 kg/ha de porumb.

În funcție de condițiile concrete de teren, de regimul precipitațiilor în care lucrează fiecare agricultor și de posibilitățile de asigurare a unei tehnologii optime de cultură, poate aplica una sau alta din recomandările de mai sus. Cel mai corect ar fi ca, pe suprafețe reduse, să facă fiecare, mai întâi, încercări demonstrative.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 12-14

Atenție la Culturile din urgența (I)

Schimbările climatice care au avut loc în ultima perioadă impun o anumită regândire și în ceea ce privește epoca optimă de semănat a diferitelor culturi agricole.

Pentru semănăturile de primăvară se impune o însămânțare mai timpurie pentru a evita, măcar în parte, perioadele de secetă și arșiță din timpul verii.

Cu atât mai mult se impune acest avans în Câmpia de Sud a României, unde primăverile sunt, de regulă, secetoase și cu vânturi uscate. Referindu-ne la culturile din urgența I (mazăre, năut, muștar, ovăz, orzoaică de primăvară, sfeclă de zahăr, lucernă, linte, lupin albastru ș.a.), acestea trebuie însămânțate cât mai timpuriu, în „mustul zăpezii“.

Culturile agricole enumerate mai sus pretind la germinare cantități mari de apă în sol, dar se mulțumesc cu temperaturi mai scăzute, de 1-2°C până la 3-4°C. Asemenea condiții se pot realiza numai primăvara foarte timpuriu.

Este important să fie însămânțate de timpuriu, pentru că aceste plante au nevoie ca prima parte a vegetației să se desfășoare la temperaturi moderate (14-15°C) și să nu fie surprinse de seceta și arșița din timpul verii.

Dacă după răsărire apar perioade cu temperaturi scăzute, de minus 4-6°C, acestea sunt suportate ușor de tinerele plante și uneori au depășit cu bine temperaturi de minus 12°C de scurtă durată.

Pentru a putea executa semănatul foarte timpuriu este necesar ca pregătirea terenului pentru semănat să se execute încă din toamnă. Culturile din urgența I trebuie socotite „culturi de toamnă“ din punctul de vedere al pregătirii terenului pentru semănat.

Terenul pregătit din toamnă (afânat, mărunțit și nivelat) se zvântă în primăvară cu 7-10 zile mai devreme și astfel se poate efectua semănatul în epoca optimă. În situația când pe terenul respectiv s-a efectuat arătură târzie și de calitate necorespunzătoare, este necesar ca în prima „fereastră a iernii“, după ce s-au succedat mai multe fenomene de îngheț-dezgheț asupra solului și acesta a devenit ușor de mărunțit și nivelat, se va executa o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili, care asigură o bună mărunțire și nivelare a solului. Se recomandă ca această lucrare să se execute perpen­dicular sau oblic față de direcția arăturii.

Ulterior, pe terenul respectiv va mai ninge, vor mai avea loc fenomene de îngheț-dezgheț, se va topi zăpada și va mai acumula apă și astfel, la desprimăvărare, terenul va fi corespunzător pentru însămânțarea culturilor din urgența I, fără alte intervenții.

Prin experimentări a rezultat că, de exemplu, mazărea însămânțată cu două săptămâni după epoca optimă a înregistrat minusuri de producție de 20-30%, iar după trei săptămâni, minusul de producție a fost de 50% sau s-a compromis cultura.

Cu câțiva ani în urmă, am însămânțat 400 ha cu mazăre la mijlocul lunii februarie și, cu toate că a fost un an dificil din punct de vedere climatic, am realizat 3.600-4.000 kg/ha. Aceasta deoarece la germinare a beneficiat de suficientă apă, a germinat și răsărit uniform, a parcurs prima parte a vegetației pe timp răcoros, a înflorit și fructificat în mai-iunie, când au mai căzut câteva precipitații, și astfel a scăpat de stresul hidric provocat de seceta și arșița din vară.

Prin urmare, terenul afânat, mărunțit și nivelat din toamnă se zvântă repede în primăvară și se poate trece la semănat fără alte intervenții.

În terenul afânat brăzdarele semănătorii, mai ales dacă sunt de tipul dublu disc, pătrund ușor în sol până la adâncimea de semănat.

În cazul când s-a constatat că peste iarnă terenul s-a tasat, este necesară o trecere cu combinatorul astfel reglat, încât să lucreze numai până la adâncimea de semănat a fiecărei culturi agricole, după care se execută imediat semănatul.

Prof. dr. ing. Vasile Popescu

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 10

Culturi agricole care trebuie evitate ca plante premergătoare

În mod obișnuit, în stabilirea rotației culturilor se prezintă care sunt cele mai bune, cele mai potrivite premergătoare pentru fiecare cultură.

În cele ce urmează încercăm să prezentăm care sunt culturile agricole „rele“ premergătoare și care trebuie evitate în cadrul rotației culturilor.

• Se întâlnesc culturi autotolerante care suportă cultura repetată sau monocultura un anumit număr de ani. Așa sunt secara, porumbul, meiul, soia, fasolea.

• Alte culturi sunt intolerante, care nu suportă cultura repetată, precum floarea-soarelui, inul, trifoiul roșu, sfecla-de-zahăr, mazărea, ovăzul, rapița, grâul, orzul, iar dacă se practică din necesitate, riscul diminuării producției este asumat. Așa este cazul toamnelor secetoase când, după culturile recoltate în toamnă, nu se poate pregăti terenul pentru semănat și se folosesc suprafețele care au fost recoltate în vară și lucrate și care în majoritate au fost cu grâu, după care se însămânțează tot grâu.

• De asemenea, se întâlnesc perechi de culturi care nu se tolerează, având boli și dăunători comuni. Astfel:

– nu se recomandă grâu după orz;

– nu sfeclă-de-zahăr după rapiță și invers;

– nu in după mazăre și invers;

– nu floarea-soarelui după soia și invers;

– nu leguminoase perene după leguminoase anuale și invers.

Referindu-ne la plantele necorespunzătoare ca premergătoare pentru fiecare cultură agricolă, acestea sunt:

Pentru cultura porumbului sunt contraindicate ca premergătoare sorgul, meiul și iarba de Sudan, iar rotația grâu-porumb trebuie întreruptă după 3-4 cicluri, având peste 10 boli comune care se înmulțesc.

Pentru grâul de toamnă nu se recomandă ca premergătoare sorgul și iarba de Sudan întrucât sărăcesc pământul în apă și dezvoltă în sistemul radicular microorganisme consumatoare de azot. Nu se recomandă nici alte cereale păioase, cu excepția ovăzului, având boli comune, și nici lucerna care provoacă atac de Fuzarioză.

Pentru floarea-soarelui nu se recomandă porumbul care a fost erbicidat cu triazine și atacat de Tanymecus, nici sfecla-de-zahăr care este mare consumatoare de potasiu, precum și floarea-soarelui și, dacă a fost atacată de Tanymecus, nici fasolea, soia și rapița având atac comun de Sclerotinia și nici pe suprafețele care au fost cultivate cu plante atacate de Orobanche.

Pentru sfecla-de-zahăr sunt contraindicate floarea-soarelui, care este mare consumatoare de potasiu, și cânepa, având boli și dăunători comuni. Nici după porumbul erbicidat cu triazine și atacat de Tanymecus, nici după culturi din familia Crucifere și Chenopodiacee, având atac comun de nematoză.

Pentru cultura de soia și fasole nu sunt indicate ca premergătoare plante din aceeași familie (leguminoase) nu după floarea-soarelui, având atac comun de Sclerotinia, și nici după porumb și sorg care au fost erbicidate cu triazine.

Pentru orzuri nu se recomandă ca premergătoare alte cereale păioase, precum și hibrizii tardivi de porumb și soiurile tardive de soia și sfecla de zahăr decât dacă se recoltează înainte de 15 septembrie.

În cazul orzoaicei pentru bere nu se recomandă ca premergătoare culturile leguminoase care lasă solul bogat în azot și crește conținutul în proteină al bobului de orzoaică, nedorit în fabricarea berii.

Pentru cultura de rapiță care se însămânțează timpuriu, în luna august, nu sunt indicate ca premergătoare decât culturile recoltate în vară și nu porum­bul, sorgul, sfecla-de-zahăr, soia și chiar floarea-soarelui.

Respectând aceste recomandări, fiecare cultură își va valorifica întregul său potențial de producție.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 14

Abonează-te la acest feed RSS