Culturile de mur și zmeur reprezintă cele mai profitabile afaceri agricole pe suprafețe reduse de teren, cuprinse între 500 mp și 2 hectare. Plantarea arbuștilor se face toamna, de la ieșirea din vegetație până la venirea înghețului, iar primăvara, când pericolul înghețului a trecut, până la intrarea în vegetație. Secara Dorian, unul dintre producătorii de fructe de pădure din Iași, care administrează o suprafață de 22.000 mp în comuna Țibănești, ne-a oferit o serie de sfaturi prețioase pentru înființarea unor astfel de culturi.

Costurile de producție au fost mai mari

Seceta din acest an a determinat o dezvoltare slabă a butașilor și o fructificare redusă. În schimb, fructele au fost mult mai aromate, parfumate.

„Dețin în comuna Țibănești, satul Recea, o plantație înființată pe 7.800 mp, dar mai avem alte trei plantații înființate, unde există un total de 15.000 mp. Anul acesta, după cum vedeți, butașii sunt mai puțini dezvoltați. Am pus gunoi de grajd pe lângă rânduri și ar fi trebuit să se dezvolte foarte bine, dar s-au dezvoltat foarte puțin din cauză că nu au avut apă îndeajuns“, ne explică fermierul ieșean. Acesta spune și că, în general, costurile cu irigațiile au fost cu 40% mai mari față de anul trecut.

„A trebuit să cărăm apă cu tractorul pentru că nu avem puțuri făcute. Costurile au fost un pic mai ridicate față de anul trecut deoarece a fost necesar să cărăm apă de două ori pe săptămână. În schimb, fructele au fost foarte bune, dulci, au avut un parfum extraordinar și asta a contat mai ales dacă vorbim de procesarea lor în siropuri, dulcețuri. Producătorul ieșean mai spune că a reușit să acceseze fonduri europene, în valoare de 60.000 euro, pentru procesarea fructelor și legumelor.

„Avem în plan să producem, să procesăm și să vindem, să nu mai existe niciun intermediar între noi și consumatorul final. Suma alocată a fost de 40.000 euro, plus încă 20.000 euro pentru procesare. Acești 20.000 euro urmează să-i investim în procesare, să facem suc presat la rece. Anul acesta, la mur producția a fost în jur de 7 tone, iar producția de pe 2.000 mp la zmeură a fost undeva la 2 tone.“

Pași în plantarea arbuștilor fructiferi: mur și zmeur

Hidratare. Atât la plantările de toamnă, cât și la cele de primăvară se recomandă imersarea butașului în apă timp de cel puțin 30 de minute.

Ca prinderea să fie mai sigură, hidratarea se poate face și prin mocirlire. Se face un amestec compus din: 1/3 pământ, 1/3 mraniță și 1/3 apă. Se amestecă până se obține o pastă omogenă de consistenţa smântânii. Acest amestec asigură umiditatea necesară rădăcinilor în momentul plantării, ajută la o mai bună aderare a acestora la sol şi la vindecarea rănilor.

Săparea. Pentru dezvoltarea optimă a rădăcinilor trebuie acordată o atenție mare dimensiunii gropilor. Dimensiunea minimă recomandată pentru groapă: 30x30x40 cm (lungime x lățime x adâncime).

Se recomandă ca gropile să fie pregătite cu 1-2 luni înainte de plantare pentru a activa microflora din sol şi pentru aerarea pământului.

Fasonarea rădăcinilor. Dacă există rădăcini vătămate, acestea se taie deasupra rănii, evitând rănirea capilarelor şi a rădăcinilor tinere.

Plantarea. Butașul se așază în groapă, astfel încât rădăcina să fie acoperită cu cca 3 cm de pământ. Groapa se umple cu pământ fertil (îmbogățit cu mraniță), scuturând ușor planta ca pământul să se așeze bine în jurul rădăcinilor. Acest proces se repetă până ce gropa se umple în proporţie de 90%.

Distanțele de plantare recomandate pentru diferite categorii de arbuști fructiferi:

– zmeur: 50 cm între plante, 1,5-2,00 m între rânduri la plantații familiale;

– mur: 1,00 m între plante, 1,5-2,00 m între rânduri.

Fertilizarea. Înainte de udare pământul se fertilizează cu îngrășământ complex NPK.

Udarea. În groapa de plantare se toarnă aproximativ 5-7 litri de apă, care va drena granulele de pământ între rădăcinile butașului, prevenind apariţia mucegaiului.

Tasarea pământului. După ce apa a pătruns în rădăcini, se completeză groapa cu pământ fertil până la nivelul original al terenului și se tasează ușor.

Mulcirea (opțională). Mulcirea presupune acoperirea solului cu materiale uscate de origine vegetală (iarbă, paie, rumeguș, frunze, scoarță) pentru menținerea umidității în sol și împiedicarea creșterii buruienilor.

• „Prețul variază de la 4 la 10 lei/butașul, dar țin să menționez că, pentru cei care intenționează să înființeze o plantație, o să facem o reducere de 5 lei/butaș. De exemplu, pentru un hectar sunt necesare cca 4.000 de plante, iar costul înființării este de 4.000 de euro. La zmeur, prețul unui butaș pornește de la 3 până la 5 lei. Pentru înființarea unei plantații de zmeur trebuie circa 8.000 de plante, iar costul variază între 5.500-6.000 de euro.“
• Perioada optimă pentru plantarea butașilor de mur și zmeur începe toamna de pe 15 noiembrie și primăvara la început de aprilie, cu condiția ca solul să fie dezghețat.

Beatrice Alexandra MODIGA

Zmeura este unul dintre cele mai iubite fructe de la noi, iar cultivatorii, indiferent de dimensiunea suprafeței cultivate, confirmă faptul că există cerință pe piață și că cei care au astfel de plantații pot avea succes cu această afacere. Unul dintre cultivatorii de zmeură din țară este și Alexandru Cocoș din comuna Mărcurești, județul Ialomița.

Avantajele și dezavantajele afacerii

Fermierul a înființat o plantație mică de zmeură pe o suprafață de cca 2.500 mp, dar speră că în viitor va ajunge la o suprafață mai mare de cultivare. „Practic agricultura de 4 ani, însă plantația de zmeură pe care o gestionez este încă la început, de aproximativ un an. În viitor cu siguranță îmi doresc să dețin o suprafață mai mare cultivată cu zmeură. Soiul din plantația mea este Polka, originar din Polonia. Acesta este considerat de specialiști soiul cu cel mai bun fruct, având printre cele mai mari și mai gustoase fructe de pe piață. O tufă rodește în jur de 2,5 kg în mod repetat, din iulie până în octombrie. Totodată, este unul dintre soiurile rezistente la îngheț și rezistă până la -25 grade Celsius. De asemenea, nu necesită o cantitate majoră de îngrășăminte pentru sol“, a subliniat fermierul.

Fermierul a menționat că deocamdată, din cauza suprafeței reduse a plantației nu aplică o tehnologie modernă de îngrijire. „Tehnologia de cultură nu este destul de avansată, nu avem sistem de susținere (plasă de umbrire sau antigrindină), dar în schimb deținem un sistem de udare și fertilizare prin picurare. Poate că atunci când vom accesa fonduri europene ne vom gândi și la un proiect în această direcție“, a explicat Alexandru Cocoș.

Comercializarea producției de zmeură a fermierului se face printr-un lanț scurt (de la cultivator direct la cumpărător). De asemenea, acesta face parte din Asociația, Romcăpșuni, prin intermediul căreia reușește să-și promoveze și să valorifice producția. O altă metodă de promovare o reprezintă internetul. Prețul pentru un kilogram de zmeură este de 40 de lei. Chiar dacă este la început de drum, fermierul a întâmpinat deja câteva obstacole. „Una dintre problemele cu care ne confruntăm este dificultatea păstrării fructelor pentru că acestea sunt rapid perisabile. De aceea avem nevoie de o cameră frigorifică pentru o păstrare mai îndelungată și în condiții optime înainte de distribuție. Un alt impediment pe care l-am întâlnit este lipsa specialiștilor. Chiar dacă încerc împreună cu familia să păstrez o plantație sănătoasă și cât mai roditoare, apar unele probleme tehnice pentru care am solicita sfaturile unui specialist bun“, a conchis Alexandru Cocoș.

Sprijin pentru cultivatori

Conform Institutului Național de Statistică din România, în ultimii ani a fost exportată o cantitate mare de zmeură. În 2019 au fost exportate 160 de tone de zmeură sub formă proaspătă, congelată, dulcețuri, 200 tone în 2020 și 163 de tone în 2021. De aceea Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale vine în sprijinul fermierilor prin Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole. Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/ sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. Obiectivele sunt creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole, creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel de fermă și a comercializării directe a produselor obținute, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie. Beneficiarii sunt fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, precum și grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare, (prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative) care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Liliana POSTICA

Ionuț și Alina Pomîrleanu sunt doi tineri care au lăsat drumul străinătății și s-au reîntors în țară, în anul 2017. Acasă, cu banii agonisiți, în jur de 30.000 lei, au înființat o plantație de zmeură, pe o suprafață de 6.000 mp, în satul Suhuleț, localitatea Tansa, din județul Iași. Anul trecut a fost dificil și pentru cultura lor; practic, au avut o recoltă de 5 tone, dar au apucat să culeagă doar 40% din lipsă de forță de muncă în zonă, ne spun tinerii.

„Totul a început în anul 2017, când am hotărât să ne retragem în țară; am vrut să facem o afacere de familie, să fim proprii angajați, și astfel ne-am gândit să cultivăm zmeur. Această plantație are o suprafață de 6.000 mp pe care cultivăm zmeură din soiurile Opal, Cayuga și Polka. Primul an a fost un pic cam greu pentru că nu ne lăsa vremea să începem să plantăm drajonii, dar într-un final am reușit. În acel an producția a fost redusă, doar câteva fructe am recoltat, dar noi am fost foarte bucuroși și mândri că am văzut plantele deja cu fructe“, ne mărturisește Alina.

Tehnologia de cultivare din plantația familiei Pomîrleanu a fost una clasică, adaugă Ionuț. „Plantarea butașilor a fost clasică, între rânduri s-a păstrat o distanță de 2 metri și de 0,5 metri între puieții de pe rând. Inițial am cumpărat 3.300 de puieți, după care ne-am extins suprafața de la 4.500 la 6.000 mp din puieții proprii, dar materialul săditor inițial a fost certificat și l-am achiziționat de la Pepinierele Fundulea.“

Pe întreaga plantație, atât toamna cât și primăvara devreme, cei doi se ocupă de lucrările de îngrijire care nu sunt deloc puține. „Primăvara sunt necesare în plantație lucrări de scurtare la 1,30-1,40 m, rărire, de 8-10 plante la metru liniar. Facem un tratament în timpul iernii cu ulei horticol, după care două tratamente cu zeamă bordeleză la înmugurire și la înfrunzire, zeamă bordeleză urmată de un foliar din alge marine, iar după perioada de înflorire o să îi facem un tratament cu fungicide și insecticide. O astfel de muncă merită pentru că din anul III până în anul XII, dacă cultura este îngrijită cum trebuie asigură undeva la 10 tone la hectar de producție.“

Cerințele față de factorii de mediu

Zmeurul necesită soluri uşoare, aerate, bine drenate, cu capacitate bună de reţinere a apei, bogate în humus, cu reacţie slab acidă, cu un sol permeabil. „Total improprii zmeurului sunt solurile foarte grele, reci şi sărace în elemente nutritive şi fără drenaj, cerinţe mari faţă de elementele nutritive din sol, azot şi potasiu, iar pe solurile cu aciditate mai scăzută (pH de peste 5,6-6,5) suferă de carenţă de fier şi magneziu. Adâncimea apei freatice în sol trebuie să fie sub 1-1,5 m adâncime. Are cerinţe scăzute faţă de temperatură, astfel optimul se situează între 17 și 23°C, iar cele minime sunt de 5°C și maxime de 28°C. Arşiţele puternice provoacă opărirea parţială a fructelor şi uscarea în totalitate a fructelor verzi, a florilor şi inflorescenţelor. Are cerinţe crescute faţă de lumină, plantele expuse bine la lumină având fructele mai bine colorate, mai gustoase, mai aromate și mai ferme. Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt mari, comportându-se în zonele cu peste 700 mm precipitaţii anual, dar distribuite proporțional cu deficitul pluviometric lunar. Nu suportă însă apa stagnantă în sol în perioada maturării fructelor şi faţă de umiditatea atmosferică care influenţează calitatea fructelor şi producţia. Necesită cantităţi mari de apă în sol în perioada de creştere intensă a noilor tulpini“, mai adaugă cultivatorul.

Producție de 5 tone

Cu toate că 2020 a fost un an secetos, pentru cei doi cultivator producția a fost destul de mare, în schimb altele au fost problemele. „Am avut o recoltă de 5 tone, dar din păcate nu am putut să o culegem pe toată, cred că am cules undeva la 40%, restul s-a scuturat din cauza lipsei forței de muncă. În acest moment suntem cam pe minus pentru că am avut făcute investiții anul trecut, în jur de 9.000 de euro; am mai achiziționat o mașină frigorifică și un tractor. Cu seceta anul trecut nu am avut probleme pentru că avem două heleștee cu apă permanentă, doar că încă nu am montat un sistem de udare prin picurare, ne chinuim cu o motopompă, cu furtune, dar ne desurcăm. Am dorit să achiziționăm prin fonduri europene o mașină de recoltare, dar acest lucru constă în costuri foarte mari, pe care nu ni le permitem“, specifică ieșeanul.

Anul acesta fiind o primăvară răcoroasă, recoltarea zmeurei de la Suhuleț va întârzia în jur de două săptămâni, mai adaugă Ionuț Pomîrleanu. „La noi recoltarea ar trebuie să înceapă în prima decadă a lunii iunie, dar în acest an cred că o să întârzie o săptămână, poate chiar două, din cauza primăverii reci care a fost. Zmeura noastră ajunge la clienții din Iași, Roman și Negrești, dar din păcate nu avem timpul necesar pentru mai multe zone. În acest an, după data de 15 iunie vă așteptăm pe plantația noastră pentru a vă putea culege singuri zmeura mult dorită.“

Particularități privind tăierile de întreținere și fructificare

După încheierea recoltatului, se elimină de la suprafaţa solului tulpinile care au rodit, iar pe tulpinile noi care asigură producţia de fructe pentru anul următor se dirijează sârmă De asemenea, se scurtează vârfurile tulpinilor la 20 cm deasupra celui de-al doilea cuplu de sârme. La soiurile care asigură şi producţia de toamnă pe drajonii crescuţi în anul respectiv se îndepărtează zona apicală a tulpinii deasupra unui mugure viabil. Când drajonii au crescut se efectuează rărirea acestora, lăsând un număr de 10-12 tulpini pe ml. Surplusul de drajoni care se formează în perioada respectivă se elimină de 2-3 ori, astfel încât să rămână numai tulpinile oprite iniţial pentru rodul anului viitor. Când tulpinile au 100-120 cm se elimină o porţiune de 2-5 cm din vârful de creştere, fază care corespunde cu legarea primelor fructe pe tulpinile roditoare crescute în anul precedent. Această operaţiune conduce la o stagnare a creşterii drajonilor şi la o stimulare a formării rodului. La soiurile remontante, cu potenţial mare de producţie la rodirea de toamnă (60-75% din tulpina drajonului cu rod), se dirijează numai producţia de toamnă, renunţând la cea de vară (iunie). Pentru aceasta, în noiembrie se elimină de la suprafaţa solului toate tulpinile care au crescut în anul respectiv.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cătălin Vuculescu din satul Sâmbăteni, comuna Păuliş, judeţul Arad, spune că zmeura şi murele sunt cele mai căutate fructe în sezon și clar cele mai apreciate, de aceea s-a şi gândit să înfiinţeze o astfel de plantaţie.

Plantaţia de la Sâmbăteni a fost înfiinţată în anul 2016 pe o suprafaţă de 2.000 mp, iniţial mai mult ca hobby, iar ulterior a devenit o afacere în sensul bun al cuvântului, ne spune Cătălin Vuculescu. „În cultură avem atât zmeură cât şi mure, aproximativ 70% din suprafaţă cu zmeură şi 30% cu mure. Întreaga investiţie a fost din fonduri proprii, iar în viitor ne gândim şi la fonduri europene. Am început cu pregătirea terenului, am făcut analize de sol pentru a vedea dacă corespunde pentru această cultură, după ce am avut siguranţa că terenul este cel proprice, toamna am făcut plantările, după care am început să montăm sistemele de susţinere şi de picurare. Ca tehnologie folosim partea mecanizată mai mult; tocmai de aceea distanţele între rânduri sunt de 2,5 m, iar pe rând între plante sunt de

0,5 m tocmai pentru a putea efectua lucrările necesare. Soiurile de zmeur sunt Opal de vară, Latham, Opal Remontat şi Citria, iar cele de mur sunt Navaho şi Triple Crown. Am ales aceste soiuri tocmai pentru aroma şi fructificarea lor. Suprafaţa totală este de 9 ha, însă din acestea avem cultivate efectiv 1,4 ha, urmând ca în viitor să ne extindem cu ele, în funcţie de cerinţe.“

Tratamentele fitosanitare aplicate sunt cele de prevenţie, din primăvară, iar acest aspect ajută la creşterea cererii de fructe, adaugă cultivatorul. „În rest, nu forţăm planta cu nimic; de obicei  întâmpinăm probleme în sezonul ploios, la ambele culturi, atunci când din cauza umidităţii se instalează mucegaiul la fruct. Livrările se fac la domiciliul clientului, în funcţie de comenzi, fructul se culege dimineaţa, în general, iar după-amiază sau seara se distrubuie pentru a fi cât mai proaspăt; menţionez că sunt şi clienți care vin şi îşi culeg fructele din plantaţie! Preţul mediu la zmeur este aproximativ 18-20 RON/kg, iar la mur de 12-15 RON/kg; specific faptul că  acesta depinde de cererea şi oferta de la momentul respectiv!“

Planurile de viitor ale arădeanului constau în extinderea pe toată suprafaţa şi nu numai. „Ne dorim să reuşim să construim o fabrică pentru a putea prelucra fructul în dulceţuri, siropuri, sucuri etc. deoarece la prelucrare este mai profitabil financiar. Totodată, dorim să ne extindem şi pe partea de afin (aici cercetăm atât piaţa, cât şi multitudinea de soiuri pe care le avem la dispoziţie întrucât ne dorim soiuri care să fie aclimatizate în zona noastră). Pentru cei care vor să înfiinţeze o astfel de cultură, îi sfătuiesc înainte de toate să cerceteze piaţa, cererea şi oferta pentru că sunt foarte importante“, a mai spus Cătălin Vuculescu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cultura de zmeur este una dintre cele mai profitabile alegeri atunci când vine vorba despre o investiție bună. În ultima perioadă, tot mai mulți fermieri au început să dezvolte o asemenea exploatație, iar rezultatele remarcabile nu au întârziat să apară. Cultivarea zmeurei în țara noastră a devenit o practică des întâlnită în rândul celor care vor fructe sănătoase și profit de pe urma pasiunii. În cazul în care doriți să înființați o asemenea cultură, ar fi indicat să luați în calcul și soiul Sugana. De ce?

Este o plantă viguroasă, destul de rezistentă la ger, boli și dăunători. Fructele sunt frumoase, gustoase, mari, uniforme, iar producția este superioară cantitativ în comparație cu multe alte soiuri. De asemenea, este rezistentă la transport și se păstrează foarte bine. Principala caracteristică a soiului zmeur Sugana este că fructifică de două ori pe an, la începutul verii – în luna iunie și vara târziu – la sfârșitul lunii august. Tehnologia nu este diferită în raport cu alte soiuri.

Pregătirea terenului

Cultivatorii de zmeură trebuie să țină cont că Sugana trebuie ferită de vânt. Pentru rezultate de nota 10, terenul de producere a zmeurii trebuie să fie arat în întregime sau săpat cu gropi de o adâncime de cel puțin 30 de cm. Înainte de plantare este important să se facă analiza conținutului de elemente macro și micro în sol, pentru determinarea stării nutritive a patului germinativ. Zmeura poate fi plantată pe teren plat, cu o condiție: să fie bine drenat. În ceea ce privește spațiul dintre plante, se lasă o distanță de 30 cm între rădăcini. De asemenea, se mai recomandă instalarea unei plase din sârmă deoarece tulpinile de zmeură au tendința să se îndoaie atunci când produc fructe.

Materialul săditor

Înființarea unei astfel de culturi necesită, totuși, atenție și dăruire încă de la primii pași. Din acest motiv, puietul trebuie să fie robust, viguros, sănătos și de calitate superioară. Materialul săditor este, de asemenea, un produs important, deloc neglijabil, având în vedere faptul că această îndeletnicire este în deplină dezvoltare, piața fiind departe de saturație, atât în țară cât și în afara ei.

Întreținere și îngrijire

Zmeura Sugana este un soi cu randament ridicat, recunoscut pentru fructele sale de dimensiuni foarte mari. De la un singur tufiș, în timpul verii, se pot recolta chiar și 9 kg de fructe. Avantajul este acela că, nefiind un soi pretențios, poate fi cultivat pe scară largă. De asemenea, acest tip de zmeură se adaptează la condițiile climatice din România, așa cum am mai menționat, nu necesită tratamente speciale și, în plus, asigură recolte bogate, de două ori în aceeași vară!

Irigarea culturii

Zmeurul nu are rădăcinile foarte adânci și nu absoarbe suficientă apă din sol, drept pentru care, în special în perioada verii, are nevoie de cantități suplimentare de apă. Irigarea poate fi realizată prin aspersiune, o tehnică accesibilă, prin care poate fi acoperită întreaga suprafață a culturii, sau prin picurare, cu ajutorul unor conducte, o metodă care asigură o cantitate de apă constantă, timp de câteva zile.

Recoltarea

Fructele sunt perisabile, de aceea este recomandat ca recoltarea să se facă manual, în cutii sau lăzi. Culegerea, depozitarea și transportul se fac cu mare grijă pentru a nu afecta calitatea acestora. Pentru a nu compromite producția, specialiștii recomandă păstrarea fructelor în congelator sau în depozite frigorifice.

casetă

Nu uitați, zmeurul are nevoie, de obicei, de un sistem de conducere care să îi susțină dezvoltarea, cele mai întâlnite fiind spalierul cu sârme duble, legate de stâlpi de lemn sau beton, în care primele sârme se află la 60 cm distanță față de sol, și sistemul de conducere sub formă de evantai.

Ruxandra HĂBEANU