Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Oct 2021

Rezistența porumbului la schimbările climatice, testată și în fitotron

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a ales Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV, fosta USAMV) pentru testarea potențialului genetic al hibrizilor de porumb pentru că instituția ieșeană deține singurul fitotron din țară cu 11 camere climatice de tip „walking room“ unde se pot simula diverse condiții de temperatură, lumină și umiditate atmosferică.

Infrastructura de cercetare a USV Iași, unică la nivel național, se regăsește în cadrul Institutului de Cercetări pentru Agricultură și Mediu (ICAM) – rezultatul unui proiect european în valoare de 10 milioane euro – care este dotat cu echipamente de cercetare ultramoderne pentru analize fizice și chimice ale solului, plantelor, apei și aerului.

În cadrul ICAM lucrează cercetători, cadre didactice, studenți, doctoranzi și este, de asemenea, pus la dispoziția fermierilor pentru diverse cercetări. Spre exemplificare, APPR derulează în parteneriat cu USV Iași proiectul de cercetare intitulat „Transfer de Cunoștințe între ICAM și APPR în Domeniul Consultanței Tehnice și al Testărilor Specializate pentru Fermieri“. „Scopul proiectului este de fundamentare a potențialului genetic al hibrizilor de porumb testați în câmp și în fitotron de către echipa de cercetare a USV Iași și de identificare a influenței condițiilor climatice asupra randamentului productiv al hibrizilor testați. Prin acest proiect ne propunem să obținem mai multe informații cu privire la potențialul hibrizilor de porumb, astfel încât să facem fermierilor recomandări fondate legate de alegerea celor mai performante soluții. Astfel, în cadrul proiectului se testează anual peste 80 de hibrizi de porumb în câmpurile experimentale amplasate în Ferma Ezăreni a Universității și în camerele climatice din fitotronul existent la nivelul ICAM“, a precizat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură.

În acest mod, proiectul va avea impact asupra creșterii capacității de inovare a întreprinderilor din mediul de afaceri agricol, contribuind la îmbunătățirea performanței acestora. Informațiile și experiența obținute vor fi transferate către fermierii din întreaga țară și către sistemul de cercetare și educație din domeniul agricol.

Beatrice Alexandra MODIGA

Noua vedetă din lanurile de porumb pentru siloz - PR31Y43

Chiar dacă se află încă la început de drum pe piața din România în ceea ce privește comercializarea hibrizilor de porumb pentru siloz, compania Corteva Agriscience a reușit să-⁠i convingă pe agricultori de performanțele pe care le pot obține. Noua genetică le asigură producții ridicate, cu mult peste ceea ce au recoltat până în prezent, iar în testări noul hibrid PR31Y43 i-⁠a surprins de-⁠a dreptul, așa că în acest an mulți dintre ei au decis să semene pe o suprafață însemnată.

Caracteristicile hibridului

PR31Y43 este hibridul cel mai cultivat în fermele din Italia și are o excelentă capacitate de producție, precum și un raport boabe: masa vegetală de 1:1. Este un hibrid FAO 590, are între 18-20 de rânduri pe știulete și 39-43 de semințe pe rând. Planta este foarte înaltă, cu inserție înaltă a știuletelui și stay-⁠green. Oferă un foarte bun randament în boabe, o foarte bună digestibilitate a fibrei și are un profil bun în ceea ce înseamnă toleranța la bolile știuletelui.

„Putem spune că deja este un hibrid apreciat de fermieri pentru că are o productivitate foarte bună, ce poate ajunge chiar și la 85 tone/ha. Are bobul dentant, ceea ce se traduce prin amidon de calitate, moale, accesibil și foarte digerabil pentru vaci. Noi recomandăm semănarea lui în zona de sud și sub-⁠vest a țării, chiar și în sudul Moldovei; fermierii trebuie să fie atenți la densitatea de semănat pentru că, la fel ca orice alt hibrid pentru siloz, trebuie să semene peste 80.000 b.g/ha, iar parcelele să fie amplasate cât mai aproape de fermă, respectiv de celule de depozitare“, a declarat Adrian Găgean, promotor Corteva Agriscience.

Productivitate ridicată în ferma agricultorului Mihai Afiliu

Pentru a observa îndeaproape cum se comportă noul hibrid am mers în localitatea Amaru, în ferma agricultorului Mihai Afiliu, un profesionist în domeniu care lucrează o importantă suprafață de teren și deține una dintre cele mai mari ferme de vaci din țară. Aici, inginerul Gheorghe Giambașu ne-⁠a detaliat tehnologia de cultură aplicată în acest an.

„În fermă avem în jur de 300 ha semănate cu porumb pentru siloz, dintre care 220 ha au fost semănate doar cu hibridul PR31Y43. L-⁠am avut și anul trecut în testări, a avut o talie mai mare, am recoltat în jur de 70 tone/ha, iar anul acesta recoltăm în jur de 60 tone/ha. Trebuie menționat că planta premergătoare a fost soia, am făcut o fertilizare din toamnă cu gunoi de grajd, 40 tone/ha, am arat. În primăvară am pregătit terenul, așa că am efectuat o trecere cu discul și una cu combinatorul. Semănatul a avut loc după 20 martie, 80.000 b.g/ha, atunci când am dat și îngrășăminte 18.46.0-180 kg/ha. Am erbicidat imediat după semănat, apoi am fertilizat în două faze cu azotat de amoniu, în total 170 kg/ha substanță activă. Am folosit și stabilizatorul de azot Instinct și am beneficiat de precipitații, dar am și irigat atunci când a fost nevoie, ultima tranșă de apă am dat-⁠o chiar înainte cu o săptămână de a începe recoltatul“, a specificat inginerul. Acesta a mai adăugat faptul că nu a întâmpinat probleme cu apariția bolilor sau a dăunătorilor nici în acest an, dar nici anul trecut, motiv pentru care în campania de semănat suprafața dedicată acestui hibrid a fost triplată.

Inoculanții, esențiali pentru calitatea silozului

Ferma domnului Afiliu este una etalon la nivel național, de aceea, pentru a asigura animalelor cele mai bune condiții, fermierul nu face rabat atunci când vine vorba despre calitatea furajelor și acordă o atenție sporită recoltării porumbului, depozitării acestuia, precum și rețetei de furajare.

„Încă din timpul recoltării trebuie aplicat un inoculant de calitate. În momentul tocării are loc și inocularea porumbului, iar domnul Afiliu alege produse ce fac parte din  grupul de inoculanți Fiber Technology – o tehologie pe care o are doar Corteva Agriscience. În acest caz este vorba despre produsul 11CFT. Trebuie să spunem că rolul acestuia este de a mura silozul. Microorganismele din inoculant produc acid lactic și acid acetic, practic silozul va fi maturat și murat pe o perioadă îndelungată. Pe lângă partea de murare și conservare, rolul inoculanților este și de a destructura lignina, partea fibroasă a porumbului, pentru a fi cât mai accesibilă pentru rumenul vacilor și creșterea digestibilității cu până la 14%, ceea ce înseamnă că animalele mănâncă mai eficient, nu mai mult“, a mai punctat reprezentantul Corteva Agriscience.


Inoculantului 11CFT conține o tulpină specială de bacterii Lactobacillus buchneri care se înmulțesc în silozul de porumb, producând continuu două tipuri de enzime numite esteraze care, în timp ce se află în masa silozului, modifică structura peretelui celular, rupând legăturile între lignină și celuloză. Datorită acestei acțiuni, depozitele de lignină care protejează și întăresc peretele celular se deschid, permițând bacteriilor din rumen să folosească o porțiune din fibră care ar fi inaccesibilă în mod normal. Rezultatul final este o creștere a digestibilității fibrei NDF, ceea ce duce la o creștere a producției de carne și lapte.  Acesta mai are două funcții importante: accelerează procesul de fermentare și permite o scădere mai rapidă a pH-⁠ului masei însilozate, asigurând posibilitatea depozitării mai lungi a nutrienților (amidon și zaharuri) și crește stabilitatea aerobă a silozurilor deschise, creând un profil special al acizilor grași volatili care inhibă creșterea drojdiilor, mucegaiurilor și coloniilor microbiene dăunătoare. Un siloz tratat cu 11CFT trebuie lăsat să fermenteze cel puțin 60 de zile înainte de deschidere, pentru a lăsa bacteriilor timpul necesar să acționeze complet.


Larissa DINU

ATENȚIE FERMIERI! Se înregistrează zbor intens al fluturilor de Helicoverpa armigera la porumb

În urma activității de monitorizare a dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb desfășurată în cadrul programului Arc™ farm intelligence, în ultimele 7-10 zile FMC Agro Romania a înregistrat un zbor intens al fluturilor de Helicoverpa armigera, generația a II-a , după cum urmează:

* RISC RIDICAT DE ATAC în zonele: Muntenia, Banat, Crișana, Dobrogea și Moldova
* RISC MEDIU în zona: Oltenia

În aceste condiții, vă recomandăm aplicarea unui tratament cu insecticidele CORAGEN® sau AVAUNT® în următoarele 3-5 zile.

 

Evoluția suprafețelor și recoltelor de porumb în ultimii 30 de ani

În ultimii 30 de ani, suprafața cultivată cu porumb boabe a crescut cu 8,58%, de la 2.466.735 ha (26,23% din suprafața agricolă totală), în 1990, la 2.678.504 (30,65% din suprafața agricolă a țării), în 2019. În trei decenii, suprafața rezervată culturii nu a scăzut niciodată sub 2 milioane de hectare. În schimb, în 10 ani (1992, 1992, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2004), suprafața a fost mai mare de 3 milioane de hectare, recordul absolut fiind înregistrat în 1992, când s-au cultivat 3,3 mil. ha cu porumb boabe.

Suprafețe cultivate în 2019

În 2019, ultimul de la care avem date statistice certe, cele mai mari suprafețe cu porumb s-au înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (534.443 ha), urmată de Sud-Est (502.721 ha).

evolutia recoltelor porumb tabel 1

Pe județe, cele mai întinse suprafețe cu porumb s-au regăsit în Arad (198.249 ha), Timiș (165.643 ha), Călărași (127.300 ha), Brăila (125.418 ha), Ialomița (112.242 ha), Botoșani (108.669 ha), Buzău (106.283 ha) și Tulcea (101.749 ha).

Producții totale comparative

Ca producție totală, în 1990 România a recoltat 6.809.604 tone de porumb, iar în 2019, an cu mare favorabilitate, s-au obținut 17.432.223 tone, adică de 2,56 de ori mai mult în comparație cu recolta din urmă cu trei decenii. În această perioadă, cea mai slabă producție de porumb a fost consemnată în anul 2007 (3.853.918 tone), urmat de anul 2000 (4.897.603 tone) și 2012 (5.953.352 tone). Recordul de producție s-a înregistrat în anul 2018, când fermierii români au recoltat un total 18.663.939 tone, iar 2019 este următorul, ca record, în 30 de ani. Anul 1997 este primul din agricultura privată în care se depășește pragul de 10 milioane de tone, iar în trei decenii, doar în 10 ani (1997,1999, 2005, 2011, 2013, 2014, 2016, 2017, 2018 și 2019), s-a trecut peste această limită.

În 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari recolte s-au înregistrat în Sud-Muntenia (3.579.476 tone) și Vest (3.337.845 tone).

evolutia recoltelor porumb tabel 2

Județele cu cele mai mai mari producții totale de porumb boabe sunt Timiș (1.726.089 tone) și Arad (1.410.102 tone). Observați: de data aceasta nu Arad, care a avut cea mai mare suprafață semănată, a obținut și cea mai mare recoltă. Dintre județele care au avut mai mult de 100.000 de hectare cu porumb, doar patru au obținut mai mult de 700.000 de tone: Călărași (999.394 tone), Brăila (954648 tone), Ialomița (835.269 tone) și Buzău (783.942 tone).

Producții medii record în Timiș

Cât privește producția la unitatea de suprafață, nu are nicio relevanță să facem comparație între anii 1990 și 2019. E diferență de tehnologie, utilaje, inputuri, interesul fermierului. Amintim cele două cifre din interes pur statistic: 1990 - 2.756 kg/ha; 2019 - 6.502 kg/ha. Dar întotdeauna agricultura românească a rămas tributară irigațiilor. Sau, să spunem invers, este dependentă de condițiile climatice. Astfel, cele mai mari producții au fot realizate în cei mai favorabili ani din punct de vedere climatic, respectiv, 2018 - 7.644 kg/ha, 2019 - 6.502 kg/ha și 2017 - 5.959 kg/ha. Peste 4.000 kg la unitatea de suprafață au mai fost obținute în anii 1991 - 4.072 kg/ha, 1997 - 4.171 kg/ha, 2004 - 4.441 kg/ha, 2010 - 4.309 kg/ha, 2011 - 4.525 kg/ha, 2013-4.488 kg/ha și 2014 - 4.770 kg/ha.

Recordul negativ s-a consemnat în anul 2007, când fermierii au recoltat o medie de 1.526 kg de porumb la hectar, urmat de anul 2000, cu 1.603 kg/ha. Pentru anul 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari medii la hectar provind din zona de Vest.

evolutia recoltelor porumb tabel 3

În 2019, recordul absolut este deținut de fermierii din Timiș, care au obținut o medie de 10.420 kg boabe/ha, deși terenurile lor nu se găsesc în prima zonă de favorabilitate a acestei culturi. Restul județelor se află la distanță mare: Neamț – 7.876 kg/ha, Călărași – 7.851 kg/ha, Brăila – 7.612 kg/ha, Teleorman – 7.549 kg/ha, Bihor – 7.519 kg/ha, Ialomița – 7.442 kg/ha, Buzău – 7.376 kg/ha, Satu Mare – 7.271 kg/ha și Arad – 7.113 kg/ha. Interesant este că găsim în această ierarhie județul Neamț, pe poziția a doua, după Timiș, ca performanță, deși zona nu are terenuri nici pe departe la fel de bune precum cele din câmpiile din sudul țării.

Date comparative între județe

Să încercăm însă și o altfel de analiză. Mai exact, să facem o comparație între mediile la hectar obținute de județele care cultivă cea mai mare suprafață de porumb, în anii cu cea mai slabă medie națională la unitatea de suprafață, repectiv, în anii cu cele mai mari producții din ultimii 30 de ani. Nu știm dacă ar rezulta de aici date care să scoată în evidență lucruri care țin de performanța fermierilor. Posibil că nu. Așadar, luăm ca etalon județele Arad, Timiș, Călărași, Brăila, Ialomița, Botoșani, Buzău, Tulcea, alături de care mai introducem Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Constanța, toate din primele trei zone de favorabilitate.

evolutia recoltelor porumb tabel 4

Remarcați că, în toți acești ani, cele mai constante recolte provin tot din vestul țării, acolo unde regimul precipitațiilor este superior sudului și sud-estului țării, dar și din Brăila, care pesemne beneficiază de cele mai mari suprafețe irigate. Remarcabilă este prezența județului Botoșani în acest top al constanței producției, nordul Moldovei neavând nici cele mai bune soluri și nici precipitații suficiente. Județele din clasele I și II de fertilitate (sudul țării) este clar că depind în mare măsură de ploaie: când au precipitații, fermierii fac performanță; altfel, degeaba există cernoziomul Bărăganului din Ialomița și Călărași, județele cu cel mai fertil pământ, deoarece sunt zone care rămân, cum se zice, la mâna lui Dumnezeu.

Maria BOGDAN

Hibrizii de porumb Pioneer® și performanțele obținute de profesioniștii de la TCE 3 Brazi

Indiferent de zonă, fermierii s-au convins de calitatea geneticii puse la dispoziție de Corteva Agriscience, motiv pentru care hibrizii de porumb Pioneer® ocupă o suprafață importantă în cadrul fermelor din România. Nu este de mirare că în cadrul celor mai productive ferme, hibrizii Pioneer reprezintă alegerea potrivită an de an, iar atunci când este momentul bilanțului satisfacția este pe măsura așteptărilor.

TCE 3 Brazi este unul dintre cele mai importante grupuri de firme din țară, motiv pentru care performanța este un cuvânt cheie atunci când vorbim despre producțiile obținute. Domnul Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, atentă la tot ce este nou în piața agricolă și este în același timp unul dintre cei mai vechi parteneri ai companiei Corteva Agriscience. În fiecare campanie testează noi hibrizi și face cele mai bune alegeri în ceea ce privește tehnologia pe care o aplică.

“De 6 ani organizăm alături de compania Corteva Agriscience platforma de la Zănești și trebuie să spun că din inputurile pe care noi le achiziționăm în fiecare an, cca. 70% sunt de la Corteva. Mă refer inclusiv la sămânța de hibrizi de porumb, floarea-soarelui, soia și o bună parte din pesticidele pe care le aplicăm în cadrul companiei. Dacă ar fi să vorbim de porumb, trebuie să spun că noi cultivăm 2.000 ha cu porumb, iar 95% din suprafață este semănată cu hibrizi Pioneer®. Alegem hibrizi între 240-380 FAO, iar în jur de 80% dintre aceștia sunt hibrizi AQUAmax  și au tehnologia Lumigen. În ultimii ani, producțiile cele mai mici au fost de 10 t/ha, însă în ultimii 2 ani am obținut peste 12 t/ha porumb boabe, producție stas pe întreaga suprafață”, a declarat domnul Vasile Iacob.

Lotul demonstrativ  de la Zănești a cuprins în anul 2020 nu mai puțin de 21 de hibrizi de porumb. Mai mult decât atât, exact cum amintea și domnul Vasile Iacob, aici au fost aplicate și produse de protecția plantelor din portofoliul Corteva și după cum se poate observa din imagine, rezultatele obținute au fost foarte bune.

poza productie

“Din multitudinea de hibrizi semănați pe această platformă aș vrea să enumăr 4 dintre ei, despre care știu că pot oferi rezultate excepționale fermierilor din zona Moldovei. Aș aminti mai întâi hibridul P8834 – FAO 310, a cărui caracteristică principală este faptul că pierde foarte bine apa după maturitatea fiziologică și poate fi comparat în ceea ce privește productivitatea cu hibrizi din grupe FAO mult mai joase. Apoi, P9610 – FAO 330 ce vine să înlocuiască hibridul P9241. Are o productivitate excepțională și o adaptabilitate excelentă la condițiile de climă și mediu. De asemenea, aș mai menționa hibridul P9415 FAO 340 care se caracterizează printr-o intensivitate deosebită. Recomandăm semănatul acestuia cu 5.000 de plante în plus pe hectar față de cum suntem obișnuiți. Și nu în ultimul rând, hibridul P9889 – 350 FAO, care vine să înlocuiască hibridul P9903, cel mai cultivat hibrid din România. Acesta are o productivitate excepțională și o productivitate foarte bună”, a specificat Valentin Mihai, Category Marketing Manager Corn & Soybean România și Moldova.

Valentin Mihai

Ultimul hibrid menționat a oferit și producții excelente în cultură, nu doar în cadrul platformei. De altfel, tânărul Ionuț Radu, care se ocupă în mod deosebit cu chimizarea în cadrul grupului, menționează faptul că în acest an cca. 500 ha vor fi ocupate de hibridul P9889, tocmai pentru că în 2020 și-a demonstrat potențialul și a oferit 13.220 kg/ha.

“În 2020, hibridul P9889 a fost semănat începând cu data de 29.04.2020 în ferma noastră, fiind primul an în care l-am introdus pe o suprafața de aproximativ 220 de ha, din totalul de 1.710, ocupată exclusiv cu hibrizi Pioneer®. Ca și tehnologie, noi administram ureea  la pregătirea patului germinativ, iar îngrășămintele complexe simultan cu semănatul. Am aplicat stabilizatorul de azot N-lock, actualul Instinct împreuna cu un erbicid preemergent, iar în vegetație am intervenit cu Principal® Plus. Am fost plăcut surprinși de capacitatea  de adaptabilitate la condițiile grele de anul trecut, mă refer la secetă, și de vârful de producție pe care l-am obținut”, a mai declarat Ionuț Radu.

Vasile Iacob Ionut Radu

Reprezentanții Corteva Agriscience recomandă tuturor fermierilor din zona Moldovei, dar nu numai, să aleagă genetica Corteva, să apeleze la sfaturile promotorilor din zonă pentru a monitoriza cât mai bine cultura pe care o vor înființa în acest an, tocmai pentru ca în toamnă, atunci când vine momentul recoltării, să fie mulțumiți de producțiile oferite.

Protecția culturilor de porumb și de floarea-soarelui la atacul rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis)

Plantele de porumb și de floarea-soarelui sunt atacate de acest dăunător în perioada de la răsărire și până la stadiul de 4-5 frunze. Insectele adulte se urcă pe plăntuțe și le rod marginal frunzele, plantele tinere putând să fie distruse până la nivelul solului. În acest caz plantele sunt distruse, iar culturile compromise. Sunt cazuri când tarlale întregi de porumb și floarea-soarelui a trebuit să fie întoarse și reînsămânțate.

Atacurile cele mai mari apar în anii secetoși sau când rezerva biologică a dăunătorului în sol este mare, mai ales când porumbul se cultivă ca monocultură. Adultul iernează în sol, având o singură generație/an. Adulții hibernanți apar la sfârșit de aprilie – început de mai, iar când temperatura aerului este în jur de 20 grade C intensitatea atacului este mare. Într-o singură zi pot să fie compromise suprafețe importante de porumb și floarea-soarelui.

După retragerea neonicotinoidelor, țara noastră este nevoită ca în fiecare an să facă demersuri pentru derogare. În acest an, s-a aprobat tratarea semințelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS, în zonele cu atac puternic al rățișoarei sau al viermelui sârmă (Agriotes spp).

În cazul florii-soarelui, care a fost exclusă de la derogare, pentru combaterea rățișoarei se recomandă folosirea piretroizilor, cum ar fi LANGIS, în doză de 2 l/t de sămânță. După răsărire, când pragul economic de dăunare (PED) este de 5 ex/m.p., se recomandă tratamentul cu FASTER DELTA în doză de 0,3 litri./ha. Insecticidul acționează prin contact și ingestie, având și un efect repelent.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Se întâmplă în localitatea Cioranca din județul Buzău. Primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare

Așa afirmă administratorul Sebagro, Paul Sebastian Gheorghe, care lucrează 900 ha în localitatea Cioranca din județul Buzău. De aceea are în vizor dezvoltarea unui sector zootehnic pe viitor, dar și achiziția de teren agricol pentru a eficientiza afacerea. În plus, e hotărât să irige cel puțin 50% din teren, iar de anul acesta va avea primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare.

Își securizează afacerea prin achiziția de terenuri și irigații

Sediul fermei este la ieșire din Cioranca, pe partea stângă, cum se merge către Buzău. Imediat după ruina conacului Mănciulescu, o clădire impunătoare, care a fost și sediul IAS Cioranca, lăsată acum pradă buruienilor. O clădire de care Sebi Gheorghe, așa cum îl cunosc toți apropiații, ar fi încântat să o renoveze și să o redea ochiului mai ales că e legat sufletește de aceste locuri. L-am întrebat cum se face că are un procent destul de important din terenul pe care îl cultivă, cumpărat, iar el a răspuns franc: „Cumpăr pământ pentru că, din păcate, nu se mai fabrică altul.“ E o bucurie să știi că pământul pe care îl lucrezi e al tău, susține fermierul buzoian. Dar cel mai mult l-a bucurat faptul că a cumpărat 30 ha de la un italian. „Recunosc că am avut o satisfacție deosebită să întorc măcar o parte din terenul cumpărat de străini. A fost cam scump, 6.000 euro/ha, dar avea cadastru și era într-o singură solă. A meritat efortul!“, spune fermierul cu un zâmbet de satisfacție pe față. În rest a tot cumpărat teren cu prețuri variind în funcție de calitatea, regimul proprietății, dar și de situarea acestuia, de la 12.000 de lei/ha până la 6.000 euro/ha.

Producții bune, comercializare deficitară

Nu l-am auzit văitându-se, ba din contră: „Am avut ultimii trei ani foarte buni. E o problemă cu desfacerea, dar încetul cu încetul am învățat să-mi vând bine marfa“, susține fermierul buzoian. Contracte futures și un pic de comerț cu marfă achiziționată de la fermieri mai mici din zonă. Totuși, nu și-a putut opri mirarea despre cum și de ce traderii cumpără cerealele românilor la prețul de pe Matif minus 15%. Minus transportul și alte cheltuieli specifice, mai adaugă fermierul. „Aici e nevoie de mai mult decât de a face gălăgie punctual. E nevoie de unitate“, recunoaște tânărul agricultor.

Pentru asta e pe cale de a se constitui un grup de producători care să reușească să aducă apa râului Buzău mai aproape de terenuri. „Aici ar fi nevoie de sprijinul statului și nu înțeleg de ce nu se înțelege că irigațiile sunt vitale datorită schimbărilor climatice din ce în ce mai agresive“, spune vădit supărat buzoianul. Deocamdată irigă din puțuri forate cu instalații pe tambur cu aspersie. Anul trecut a mai investit mulți bani în dotarea a încă 30 ha cu instalație prin picurare. „E nevoie pentru că resursa de apă e limitată de către cei de la Apele Române, așa că trebuie să folosesc la maximum această rezervă“, specifică Paul Sebastian Gheorghe. În plus, se poate folosi instalația și pentru fertirigare, ceea ce va asigura o distribuție uniformă și la timp a fertilizanților. Instalațiile de irigat prin picurare sunt de la Netafim România, subsidiară a firmei israeliene Netafim Irrigation. Instalația principală se schimbă o dată la cinci ani, iar liniile de picurare în fiecare an. Dar sporurile de producție, mai ales în anii cu secetă (aproape toți în ultimul timp), acoperă din plin investiția.

Un teren pârloagă și un U 650 au fost primii pași în cultura mare

Sebi e medic veterinar. A lucrat 8 ani în sistem, din 1993: „Am vaccinat la greu. De la vaci până la câini și pisici. Acum am grijă doar de animalele pe care le cresc eu.“ Părinții lui sunt agronomi și au încercat să-l țină departe de pământ. Însă acum prima lui nevastă e ferma! „Și așa va fi mereu“, subliniază încă tânărul fermier (40 de ani). „Îmi place la nebunie ceea ce fac!“, a exclamat buzoianul. De la întorsul terenului până la cules, fiecare za din lanțul tehnologic e o provocare pentru el. „Nu e loc de șabloane în agricultură“, susține fermierul din Cioranca.

Primul pe listă a fost un U 650 cu care făcea agricultură pe terenul familiei, dar și ceva prestări de servicii în puținul lui timp liber. Apoi, trecând zilnic pe lângă un teren lăsat pârloagă, deși era de calitate, și-a zis că e mare păcat să stea nemuncit. Așa a început să arendeze teren. Apoi să-l cumpere. Anul acesta are pe 150 ha floarea-soarelui. Mai puțin decât de obicei. 150 ha sunt ocupate cu orz pentru bere (soiul Nectaria), 200 ha cu grâu, 200 cu porumb, 150 cu rapiță, dar și 40 ha cu lucernă și 20 cu porumb siloz pentru cele 100 de oi Țurcane și 15 vaci Roșie Daneză pe care le crește pentru a nu pierde contactul cu meseria. „Zootehnia va reveni în următorii 3-4 ani și va fi cel puțin cum este acum zona de cultură mare“, spune sigur pe el Sebi Gheorghe.

Folosește genetică Pioneer în proporție de 80%, iar pentru PPP preferă BASF și DuPont. Are tractoare Deutz, dar vrea să schimbe cu John Deere deoarece schimbările produse anul trecut l-au cam descurajat. Falimentul MAP care promisese un centru service la Buzău l-a convins să aleagă firma americană. „Mai ales că nu am mecanici buni. Nici utilizatori specializați, iar asta presupune că la cel mai mic defect avem nevoie de intervenția echipelor de service“, se justifică fermierul. Are combine New Holand, dar pe acest segment se ajută cu alți fermieri pentru ca producțiile să fie strânse cât mai repede și în condiții cât mai bune. Am văzut în curtea fermei și un plug francez Naum cumpărat la second-hand din Olanda. Acesta așteaptă un tractor de putere mare de la IPSO.

Are probleme cu sistemul, nu cu un om

Nu îl încântă să vadă „decapitați“ șefii APIA, AFIR sau MADR, deși au și ei partea lor de vină la ce se întâmplă. Principalul suspect rămâne sistemul care pune frână mai abitir decât un măgar la bunul mers al treburilor, e convins fermierul. „Din păcate, Ministerul Agriculturii e condus de eșaloanele 2 și 3“, susține Paul Sebastian Gheorghe. În schimb, este bucuros că au început să apară din ce în ce mai mulți tineri fermieri „și asta e foarte bine pentru viitorul agriculturii“. Statul ar trebui să îi încurajeze și „să ne dea naibi la timp afurisitele alea de subvenții, că nu le dau de la ei din buzunar“, se enervează pentru o clipă buzoianul. Apoi subliniază că „înghițim și mâncăm zilnic praf, erbicide și pesticide ca să ne plătim taxele la zi și de aceea statul trebuie să țină aproape de noi, nu să ne situăm pe poziții beligerante“, încheie singurul capitol de nemulțumiri și ton ridicat acest fermier cu o privire inteligentă și blândă.

Acasă îl așteaptă o soție și doi gemeni care îl împart de nevoie cu această „primă nevastă“. O „nevastă cu pretenții“ care are nevoie de investiții în fiecare zi. Practic, ferma este într-o construcție continuă, dar și aplecată spre capitalizare prin diversificarea activității. Iar Gheorghe Sebi visează din mers. Atât cât să facă următorul pas spre o fermă europeană. Așa cum e scris și în sloganul de pe frontispiciul firmei: „Totul pentru agricultură!“

Tudor CALOTESCU

Alina Crețu, director executiv APPR: „2020 a fost un an complicat“

Asociația Producătorilor de Porumb din România este în acest moment una dintre cele mai importante asociații din agricultura românească, iar activitatea complexă pe care o desfășoară vizează în primul rând găsirea de soluții optime care să conducă la productivitatea fermierilor, care se confruntă cu tot mai multe probleme. Din acest motiv am stat de vorbă cu directorul executiv APPR, Alina Crețu, și am aflat concluziile anului 2020, dar și ce obiective vizează în acest an.

2020 a fost caracterizat de Alina Crețu ca fiind un an complicat atât din cauza secetei, cât și a pandemiei. „Fermierii care au suferit din cauza secetei au fost în centrul interesului nostru și vor rămâne în continuare pentru că această problemă nu are rezolvare imediată. Însă da, au existat și alte probleme legate de pandemie, de forța de muncă, de desfacerea mărfii pentru acei fermieri care au integrată și partea de procesare a produselor agroalimentare. A fost un an greu, care ne-a făcut să gândim mai durabil, însă puțini fermieri și-au permis să continue investițiile, de aceea sperăm că nu vom mai avea un an atât de greu cum a fost 2020. Pot spune că de la începutul pandemiei, din luna martie, au și început problemele în toate direcțiile. Am avut îngheț târziu, se observa deja și lipsa precipitațiilor, dar am crezut că poate nu va fi atât de rău și, pe deasupra, a venit și acea perioadă în care anumite localități au fost carantinate, care a avut efecte negative asupra fermierilor membri APPR, dar și asupra activității noastre de cercetare. Am trecut peste toate acestea, fermieri au reușit să semene la timp, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Este nevoie de sprijinul fermierilor, așa cum s-a întâmplat și anul trecut cu acele despăgubiri, chiar dacă nu în proporție de 100%, tocmai pentru ca în 2021 să nu intre în colaps un număr și mai mare de fermieri“, a declarat directorul executiv APPR.

Efectele secetei s-au regăsit mai ales în producțiile fermierilor, nu puțini fiind aceia care nu au recoltat porumb sau au avut producții de 1-2 t/ha. Dezastruos mai ales în cazul fermierilor mici care au găsit cu greu resursele necesare pentru a-și continua activitatea.

„Și fermierii APPR au suferit pierderi foarte mari din cauza secetei. Producțiile au variat de la 1-2 t/ha până la producții mai mari atunci când au fost condiții de irigat, însă, din păcate, au existat chiar fermieri care nu au recoltat nimic. Noi am făcut niște calcule și probabil, în medie, s-au pierdut între 45-50% din producția pe care o obțineau membrii asociației într-un an normal. Însă au existat și fermieri din zona Transilvaniei sau din vestul țării care au avut producții între 7 și 13 t/ha. Din păcate pentru fermierii din Bărăgan, Dobrogea sau din sud-estul Moldovei, situația a fost dramatică la cultura porumbului, unde rezultatele au fost între 2-4 t/ha și, repet, au existat și fermieri care nu au recoltat nimic“, a mai punctat Alina Crețu.

Tanymecus – proiect prioritar

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii români este apariția dăunătorului Tanymecus sau gărgărița porumbului, motiv pentru care de 4 ani APPR, în colaborare cu INCDA Fundulea, desfășoară un proiect prin care speră să găsească soluții de protejare a culturilor. „Până în prezent am observat că acest dăunător apare în anii în care ne așteptăm mai puțin și poate avea efecte negative pentru fermierii din sudul, estul și nord-estul țării. În acest moment nu avem foarte multe instrumente prin care să-l combatem în afara tratamentului la semințe. Am primit derogare pentru această primăvară doar la porumb, nu și la floarea-soarelui și sperăm ca acest lucru să nu conducă la diminuarea producțiilor de floarea-soarelui, o cultură deosebit de importantă în țara noastră, iar fermierii să nu își piardă curajul și să semene în continuare chiar și în aceste condiții destul de complicate, cel puțin pentru prima parte de vegetație“, a mai adăugat Alina.

Tocmai aceste derogări au creat vâlvă printre agricultori și apicultori, aceștia din urmă acuzând fermierii de diminuarea efectivului de albine. În acest sens, directorul executiv APPR a specificat faptul că relația fermier – apicultor trebuie să se bazeze în primul rând pe dialog. „Noi ne-am dorit mereu să avem o relație cât mai apropiată, considerând în primul rând faptul că dialogul este cheia. Înțelegem faptul că sectorul apicol trece printr-o situație destul de complicată, dar trebuie să înțelegem cu toții că nu putem găsi cauzele într-un singur loc. Este cert că nu doar acest tratament pentru protejarea semințelor este cauza pentru diminuarea efectivului de albine la nivel european. Există mai mulți factori care conduc la aceste efecte dezastruoase pentru apicultori și, dacă nu comunicăm și nu vom găsi soluții împreună, nu vom reuși. Este adevărat că pe subiectul acesta al protecției semințelor este un blocaj major pentru că noi nu avem instrumente care să ne ajute să protejăm cultura. Am realizat și un ghid de bune practici unde sunt informații privind soiurile și hibrizii pe care îi semănăm, datele în care aplicăm tratamentele și multe alte informații utile. Doar așa, comunicând, vom găsi soluții“, a mai spus Alina Crețu.

Comunicare prin evenimente online

Evenimentele cu sute de fermieri organizate în câmp au lipsit cu desăvârșire în 2020, inclusiv evenimentele de renume precum Ziua Porumbului organizată în județul Ialomița ori în Moldova au avut loc, dar cu un număr redus de participanți. Cu toate acestea, informațiile au ajuns la cei interesați prin intermediul platformelor online. „Una dintre prioritățile noastre este ca fermierii să primească informații din surse profesioniste și de aceea ne implicăm în organizarea acestor evenimente. Am lansat și platforma Farm Forum, iar reacțiile sunt pozitive. Sperăm ca în acest an să putem organiza evenimente în câmp cu prezență fizică. Trebuie să spun că prevedem organizarea mai multor evenimente, în primă fază varianta online, inclusiv pentru cultura florii-soarelui“, a conchis directorul executive APPR.

Primul eveniment de acest gen va fi organizat în data de 11 februarie și este vorba despre Congresul Fermieri pentru Fermieri, care se află deja la cea de a VI-a ediție și în cadrul căruia se va realiza și decernarea trofeului Porumbul de aur, la categoria irigat și neirigat. Despre acest concurs am aflat că nu vom avea parte de rezultatele excepționale, cum au fost în alți ani. Câștigătorul la categoria irigat este din județul Ialomița și cel la neirigat, din județul Arad.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În județul Suceava, producții record la porumb cu hibrizii Pioneer®

Anul 2020 a fost un an problematic pentru multe zone din țară și mulți fermieri au avut de suferit din pricina vremii capricioase și nu au reușit să obțină la cultura porumbului producții la fel de ridicate ca în anii trecuți. Nu este și cazul agricultorilor din județul Suceava, care au avut parte de precipitații suficiente și în momentele cheie din an. Potențialul hibrizilor Pioneer® a confirmat în această zonă, iar la proba cântarului producțiile au fost cu mult peste așteptările fermierilor, aceștia declarând 2020 ca fiind  anul record pentru porumb.

Pentilescu Catalin

De departe, cea mai bună producție din județul Suceava a obținut-o fermierul Petrică Suruba, care a semănat pe 30 ha hibridul P9903, iar pe o parcelă de 7 ha a obținut o producție medie de 18.722 kg/ha. “Pentru zona noastră a fost un a foarte bun la cultura porumbului. Am semănat porumbul după rapiță, astfel că terenul a fost discuit, dezmiriștit și scarificat la 35-40 cm. În primăvară, la pregătirea patului germinativ, am fertilizat cu îngrășământ triplu 15, 250-270 kg/ha. Am semănat 64.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și am recoltat în jur de 60.000 plante. Cultura a primit două erbicide, iar în vegetație, atunci când porumbul avea în jur de 80 cm, am mai fertilizat cu 140-160 kg/ha de azot. Eu fertilizez atunci când plouă, chiar și noaptea, ca să nu ard plantele. Am fost norocoși pentru că am avut parte de precipitații, de la semănat până la recoltat chiar mai mult de 500 l/mp. Nu am mai aplicat nici foliar, nimic altceva. A fost primul an când am semănat P9903 și am fost foarte mulțumit. Am ales și pentru acest an hibrizi Pioneer®, printre care P9889, dar și P8834. Voi avea exclusiv hibrizii Pioneer® și erbicide din portofoliul Corteva și chiar vreau să mă ocup mult mai bine de tehnologie să vedem unde pot ajunge cu acești hibrizi”, a precizat fermierul campion. Acesta a mai declarat faptul că a semănat și hibrizi de rapiță din portofoliul companiei, iar în acest moment cultura arată impecabil.  În cultura de grâu a administrat Pixxaro™ și rezultatele sunt pe măsura așteptărilor.

Robert Havrisciuc

Un alt fermier campion la porumb din județul Suceava este domnul Robert Havrisciuc, care lucrează 210 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 88 ha. A ales hibridul P9610 și a obținut o producție de 14.150 kg/ha. “Această producție a fost media obținută pe 25.4 ha, iar planta premergătoare a fost grâul. Terenul a fost arat în toamnă, apoi am discuit primăvară și am împrăștiat complex 16.16.16 – 200 kg/ha și am semănat în jurul datei de 20 aprilie și în aceeași săptămână am mai administrat 100 kg/ha de triplu 16. Am mers pe densitatea de 74.000 b.g/ha, am erbicidat cu Principal® Plus și am mai fertilizat, până în stadiul de 8 frunze, am mai aplicat 150 kg/ha de nitrocalcar. Am mai avut și foliar achiziționat însă efectiv nu am mai putut să îl administrez din cauza vremii, porumbul a crescut foarte bine. Acest hibrid a fost recoltat la finalul lunii noiembrie, cu umiditate de 17-18%. În această primăvară voi semăna în jur de 60 ha cu acest hibrid, dar am ales și alți hibrizi Pioneer®, în total voi avea în jur de 120 ha cu porumb”, a punctat Robert Havrisciuc.

Pentilescu Catalin

Fermierul Cătălin Pentilescu din localitatea Frumoasa, județul Suceava a devenit și el fermier campion la cultura porumbului deoarece în campania 2020 a obținut 13.090 kg/ha cu hibridul P8834. Acesta lucrează 120 ha, pe 58 ha a semănat porumb, iar hibridul P8834 a fost semănat după cereale. “Am avut și monocultură, însă acest hibrid a fost semănat după cereale. Astfel, terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul într-o trecere și am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie. La semănat am administrat îngrășământ complex 20.20.0, 280 kg/ha, dar și 18-20 kg/ha de îngrășământ starter, iar în vegetație, atunci când plantele aveau 10-12 frunze, pot spune că la limită am intrat, am aplicat uree – 180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată în stadiul de 4-6 frunze, am recoltat la mijlocul lunii octombrie și pot spune că a fost un an foarte bun! Am fost și ajutați de vreme și am avut o producții foarte bune”, a punctat fermierul campion.

P0725 - hibridul fermierilor campioni la porumb siloz

Corteva Agriscience are una dintre cele mai variate oferte în ceea ce privește cultura porumbului. Fermierii care cultivă hibrizii Pioneer au în fiecare an rezultate foarte bune, iar cei care au semănat porumb pentru siloz în 2020 au obținut producții record. Hibridul care i-a mulțumit pe fermierii din Transilvania, dar și din Moldova și care le-a oferit statutul de fermieri campioni a fost P0725.

„În România, suprafața cultivată cu porumb pentru siloz este în jur de 80.000 ha, iar, conform tradiției populare, hibrizii pentru această cultură trebuie să fie cu talie înaltă, cu fibră, foarte multă proteină, însă, surpriză, porumbul nu este o plantă proteică. Porumbul trebuie să ofere energie animalelor pentru a face producție de lapte, de carne datorită amidonului pe care îl conține. Noi asta urmărim, un știulete mare, bine dezvoltat, cu foarte multe boabe, pentru că acolo se găsește amidonul de care au nevoie animalele pentru a-și duce producția la maximum. Un astfel de hibrid este P0725 din gama Optimum AQUAmax, care are un potențial foarte mare de producție. Planta este înaltă, cu o inserție înaltă a știuletelui, deci tocmai aspectele pe care le urmărim la un hibrid pentru siloz. Noi am pornit un program în acest an prin care ne-am dorit să fim alături de fermieri de la însămânțat până la însilozat, să aducem împreună cele mai bune tehnologii și cunoștințe, astfel încât să crească producția de carne și de lapte a animalelor pe care le dețin fermierii“, a declarat Mihai Valentin – Category Marketing Manager Porumb și Soia.

Janosi Levente

Cel mai bun rezultat la porumb siloz l-a obținut fermierul Levente Janosi din județul Harghita, respectiv 86 t/ha. Acesta a semănat porumbul după cultura de grâu, pe un teren care a fost fertilizat în toamnă cu gunoi de grajd – 60 t/ha, iar la semănat a adăugat 400 kg/ha de azot. Cultura a primit două erbicide.

Lurentiu si Eugen Fratila

Rezultate foarte bune cu acest hibrid au fost obținute și în localitatea Șeica Mare din județul Sibiu, acolo unde frații Laurențiu și Eugen Frățilă au obținut 82 t/ha. „Lucrăm în familie în jur de 100 ha, iar porumb siloz am semănat 4 ha, după cultura de orz. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu freza și la semănat, în prima parte a lunii aprilie, am administrat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0 și am mai fertilizat cu 250 kg/ha de azotat de amoniu, atunci când am putut intra ultima oară în cultură, adică în luna mai. Am erbicidat o singură dată și doar atât, nimic altceva până la începutul lunii septembrie, atunci când am recoltat”, a precizat Laurențiu Frățilă.

Craciun Spiru Serban 1

Un alt fermier campion la porumb siloz este domnul Șerban Crăciun din localitatea Sânpetru de Câmpie, județul Mureș, care a obținut 81 t/ha. „Lucrăm 350 ha, porumb am avut în acest an pe 20 ha, semănat după grâu. Am scarificat pe 8 ha, restul terenului a fost arat și pe o singură parcelă am administrat gunoi de grajd. În primăvară, chiar în mustul zăpezii, am pregătit terenul cu grapa, am semănat în perioada 15-25 aprilie, atunci când am administrat și îngrășământ 27:13.5:0 – 440 kg/ha substanță comercială. Sămânța a fost tratată cu un insecticid, iar după 3 zile de la semănat am erbicidat și aceasta a fost toată tehnologia. Am recoltat începând cu 25 august și pot spune că am fost mulțumit și de producție și de echipă, iar anul viitor voi semăna 150 ha cu porumb și cu siguranță voi alege același hibrid pentru siloz, iar pentru întreaga suprafață doar hibrizi Pioneer“, a precizat agricultorul.

Rodalex Dan Malanciuc

În județul Suceava, fermier campion a devenit domnul Dan Malanciuc din localitatea Vășcăuți, care a obținut o producție de 80 t/ha. „Lucrez aproximativ 100 ha și am o fermă de vaci. Anul acesta am avut 22 ha cu porumb, iar culturile premergătoare au fost floarea-soarelui și grâu. Pe solele unde am avut grâu am arat în toamnă, pe celelalte am intrat cu un disc greu, iar în primăvară terenul a fost pregătit cu discul. Am semănat în perioada 25 aprilie – 10 mai. În toamnă am administrat gunoi de grajd, iar la semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ 20.20.0 și 200 kg/ha de nitrocalcar. În stadiul de 3-6 frunze am erbicidat, iar recoltatul a avut loc începând cu 20 septembrie“, a punctat fermierul sucevean.

Kiss Sandor

O altă producție foarte bună, de 80 t/ha, a fost obținută cu acest hibrid în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, de fermierii Kiss Sandor și Kis Cs Csaba.

Kis Csaba

Ambii au semănat porumbul după lucernă, au administrat 450 kg/ha de îngrășământ NPK și au erbicidat o singură dată.

Gherghin

Frații Ion și Nicolae Gherghin din Daia Română, județul Alba, au cultivat în acest an pentru prima oară în fermă hibrizi de porumb Pioneer și susțin că niciodată nu au obținut producții precum cele obținute în acest an. La porumb siloz au ales hibridul P0725 și au obținut 78 t/ha. „Cu porumb siloz am semănat 20 ha, a fost monocultură. Terenul a fost scarificat și am aplicat în toamnă gunoi de grajd, în jur de 40 t/ha. După aceea, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am și fertilizat cu îngrășământ complex 27:13.5:0 – 300 kg/ha. Am mai fertilizat și în vegetație, în luna mai, cu 150 kg/ha de azot, am aplicat și două erbicide, iar într-o singură parcelă am administrat și uree. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august. Noi nu am tocat tot, doar 16 ha, pentru că am avut o producție foarte bună, cea mai bună din fermă. Anul viitor sigur vom alege același hibrid pentru siloz, iar în total cred că vom avea peste 100 ha”, a declarat Ion Gherghin.

Nagy Tamas

Și domnul Peter Tamaș Nagy a obținut o producție de 78 t/ha cu acest hibrid; de altfel, dumnealui este an de an fermier campion la porumb cu hibrizi Pioneer®.

Gore Utiu

Uțiu Grigore Daniel din localitatea Chețani, județul Mureș, a obținut și el rezultate foarte bune la porumb siloz, adică 75 t/ha, bineînțeles cu același hibrid Pioneer®. Acesta lucrează 220 ha, iar cu porumb a avut în acest an 60 ha, pe care le-a semănat după grâu și lucernă.

„Terenul a fost arat, unele parcele au fost scarificate, apoi terenul a fost prelucrat cu combinatorul, iar în toamnă am aplicat și îngrășământ natural, aproximativ 25 t/ha. În primăvară am administrat îngrășământ NPK 20.20.0 – 300 kg/ha, iar în stadiul de 8-10 frunze am administrat uree – 200 kg/ha. Am administrat un erbicid și, unde a fost nevoie, am intervenit cu cel de al doilea, iar recoltatul a avut loc în 27 august“, a precizat domnul Uțiu.

Lacto Agrar Clonta Dacian

În cadrul societății Lacto Agrar din Vaidei, domnul inginer Dacian Clonta a obținut o producție de 70 t/ha. „Noi lucrăm 1.500 ha, dintre care 700 au fost semănate cu porumb după culturi de triticale. Terenul a fost scarificat în toamnă, în primăvară a fost pregătit cu combinatorul, după care am semănat în a doua parte a lunii aprilie și am încorporat îngrășământ 20.20.0 – 150 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, unul în stadiul de 2 frunze, cel de al doilea în stadiul de 4-6 frunze și doar atât. Recoltatul l-am început în data de 26 august și am terminat în 20 septembrie. La primăvară cred că vom semăna 700-800 ha cu porumb; sigur vom alege și acest hibrid pentru că am avut o producție record. Pentru Transilvania a fost un an foarte bun și trebuie să spun că acest hibrid nu mi-a oferit doar mie producție mare, cunosc și alți fermieri din județele Alba și Hunedoara care au avut rezultate foarte bune“, a declarat fermierul campion.

În Teleorman, hibrizii Pioneer® de porumb și floarea-soarelui au oferit producții bune și în acest an

Pentru sudul țării, 2020 nu a fost tocmai anul celor mai mari producții la porumb și floarea-soarelui. Cauzele sunt deja binecunoscute, iar efectul schimbărilor climatice este resimțit de fermieri mai ales la proba cântarului. Cu toate acestea, genetica Corteva Agriscience a făcut diferența în toată țara.  În județul Teleorman, compania Corteva Agriscience este leader de piață, și toți fermierii de top din județ au semănat și în această campanie hibrizi Pioneer® și au obținut producții mult peste așteptări, în condițiile acestui an dificil.

“Ne-am fi dorit să avem și în 2020 producțiile remarcabile din alți ani în zona de sud - est și  sud-vest, însă trebuie să spunem că mulți dintre fermierii care au ales hibrizii și produsele de protecția plantelor din portofoliul companiei Corteva Agriscience au avut rezultate peste așteptările inițiale. Este și cazul fermierilor din județul Teleorman, precum domnul Dincă și domnul Mățoi, care au mizat ca și în alți ani pe hibrizii Pioneer®, atât la porumb, cât și la floarea-soarelui. Producțiile pe care le-au obținut dovedesc faptul că, atunci când un fermier face alegerile corecte, aplică tehnologia corespunzătoare, este prezent pe câmp și chiar dacă nu are parte de cele mai bune condiții, poate obține rezultate. Suntem alături de fermieri mai ales în astfel de ani dificili și sperăm ca de la an la an să le oferim cele mai bune soluții, cele mai bune produse și cele mai bune sfaturi, astfel încât să fie mulțumiți de alegerile făcute” -  Maria Cîrjă,  Marketing Manager România & Republica Moldova.

Dinca Cristian porumb

Domnul inginer Cristian Dincă din localitatea Seaca, județul Teleorman, a obținut în acest an rezultate remarcabile la porumb și floarea-soarelui. A ales să semene trei hibrizi Pioneer® – P0268, care i-a oferit o producție de 8.200 kg/ha; P9911, la care o obținut 8.100 kg/ha și P0023 care i-a adus 8.000 kg/ha.

“În acest an am semănat porumbul după floarea-soarelui, astfel că terenul a fost arat în toamnă, apoi pregătit în primăvară cu discul și combinatorul. Am fertilizat în negru cu îngrășământ complex 20.20.0 - 200 kg/ha, am semănat la finalul lunii martie, atunci am administrat și 150 kg/ha de uree. În stadiul de 4-8 frunze am administrat un erbicid, un insecticid și un fungicid, după care, atunci când plantele aveau în jur de 14 frunze, am prășit. Recoltatul a avut loc începând cu jumătatea lunii august, iar rezultatele obținute cu hibrizii Pioneer® au fost cele mai bune din fermă. Anul viitor voi semăna tot în jur de 80 ha cu porumb și am ales deja hibrizii Pioneer®, inclusiv pe cei la care am obținut producții foarte bune în acest an”, a declarat fermierul.

Dinca Cristian floare

La floarea-soarelui Cristian Dincă a ales doi hibrizi din portofoliul companiei Corteva Agriscience și a obținut 3.710 kg/ha cu hibridul P64LE137 și 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE99.

“Floarea-soarelui am semănat-o după grâu, și la fel ca în cazul porumbului, terenul a fost arat, apoi pregătit în primăvară cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu complex 20.20.0 și uree, iar semănatul a avut loc la finalul lunii martie. În stadiul de 8 frunze am erbicidat și am administrat un fungicid și un insecticid. La începutul lunii august am recoltat, iar producțiile au fost mulțumitoare, având în vedere condițiile acestui an”, a mai punctat ing. Dincă.

Gheorghe și Gabriel Mațoi, doi fermieri tată și fiu din județul Teleorman, se numără și ei printre colaboratorii Corteva Agriscience care au obținut în acest an producții mulțumitoare la porumb și floarea-soarelui. Aceștia lucrează 750 ha, dintre care au semănat 180 ha cu porumb și 210 ha cu floarea-soarelui. În ferma lor, la porumb s-au remarcat hibrizii P9903 și P9415 care le-au oferit producții de 8.300 kg/ha, respectiv 7.700 kg/ha.

Matoi Gabi porumb

 “La porumb am avut 100 ha monocultură și 80 ha au fost semănate după păioase. Am făcut o arătură adâncă în vară, acolo unde au fost păioase, iar unde a fost porumb am arat în toamnă. În primăvară am aplicat nitrocalcar - 120 kg/ha, am pregătit terenul cu combinatorul, la 8-10 cm, după care am semănat în perioada 28 martie – 5 aprilie și am aplicat 150 kg/ha îngrășământ complex 27.13,5.0, iar imediat după semănat, în negru cum se spune, am mai administrat 150 kg/ha de azotat de amoniu. Am aplicat erbicide pentru buruieni cu frunza lată, dar și pentru monocotiledonate, și am efectuat o prașilă mecanică în stadiul de 8-10 frunze. Am recoltat începând cu 20 august”, a precizat Gheorghe Mațoi.

La floarea-soarelui, cei doi fermieri au ales hibrizii P64LE137 și P64LE25 și au obținut 3.700 kg/ha, respectiv 3.400 kg/ha.

Matoi Gabriel floare

“Floarea-soarelui a fost semănată după păioase, astfel că terenul a fost arat în vară, apoi pregătit cu combinatorul în primăvară, însă înainte de această lucrare am administrat nitrocalcar – 120 kg/ha, apoi la semănat am administrat 150 kg/ha îngrășământ NPK 20.20 cu sulf. Am semănat începând cu 20 martie, un lucru nu tocmai bun pentru că apoi a nins. Am erbicidat preemergent, dar și cu Express®, și am făcut o trecere cu fungicid și bor, atunci când plantele aveau 10-12 frunze. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat începând cu data de   23 august. În următoarea campanie vom semăna 200 ha cu floarea-soarelui și 180 ha cu porumb. Vom alege hibrizi Pioneer® și pentru anul viitor și trebuie să spun că producțiile menționate reprezintă producțiile medii pe fermă. Am avut producții și de 10 tone/ha cu hibridul P9903 pe sole unde am întors rapița. Una peste alta pot spune că am obținut producții bune pentru acest an”,  a conchis fermierul Gheorghe Mațoi. 

Ziua Porumbului - Iași, ediție cu o producție de sub o tonă la hectar

Societatea Agro-Ilmar SRL din Târgu Frumos, sat Boureni, comuna Balş, judeţul Iaşi, a fost pentru a treia oară consecutiv gazda evenimentului anual Ziua Porumbului – Iaşi, cea mai mare întâlnire profesională din zona Moldovei dedicată geneticii şi tehnologiei de cultură a porumbului, care a avut loc în data de 17 septembrie 2020. Manifestarea a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Iaşi, sub egida APPR. Partenerul principal al evenimentului a fost compania Syngenta.

Seceta este Covid-ul agriculturii

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) din Iaşi. „Dorim ca această platformă a porumbului din judeţul Iaşi să se soldeze astăzi cu o tribună de la care ne aşteptăm să primim nişte răspunsuri referitoare la ce a fost bine, ce a fost mai puţin bine în acest an agricol şi să găsim nişte soluţii care să ne poată ajuta în anii următori, în situaţia în care ne vom mai confrunta cu asemenea fenomene extreme.“

Instituţia spre care s-au îndreptat privirile fermierilor puțini prezenți la eveniment anul acesta a  fost Ministerul Agriculturii, cu atât mai mult acum când trecem cu toții printr-o perioadă deosebit de grea. Astfel, din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a răspuns invitației Emil Dumitru, secretar de stat, care a punctat când se vor face plățile către fermierii afectați de secetă. „Nu am fost pregătiţi în 30 de ani să ne ferim de secetă. Ceea ce vă pot spune este că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), va lucra neîncetat, până va finaliza suprafaţa determinată pentru despăgubiri. Vineri vor fi viraţi banii în conturile centrelor județene APIA şi de luni se vor face plăţile către fermieri. Asta este tot ce am putut face noi, practic seceta este Covid- ul agriculturii“, a punctat secretarul de stat la deschiderea evenimentului.

Ziua Porumbului Iasi

6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri principale de irigaţii

„Este o misiune foarte ingrată pentru mine să vă vorbesc despre neputinţa celor 30 de ani în care nu am putut să investim inteligent, să avem irigaţii, să avem perdele de protecţie, să răspundem la schimbările climatice. Bugetul a suferit o contractare din cauza neîncasărilor, şi să aloci 1,1 milliarde de lei nu e deloc ușor. Practic, am notificat la Bruxelles pe Programul Național de Recuperare şi Rezilienţă un proiect de 6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri principale de irigaţii, de desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului şi investiţii noi, în sisteme locale de irigaţii. Cu această sumă, eu cred că vom rezolva în mare parte problemele pe care agricultura României le are pe ceea ce înseamnă riscuri climatice, dar nu este suficient“, a mai specificat secretarul de stat Emil Dumitru în cadrul evenimentului.

Sămânţa – cea mai importantă investiţie pe care fermierul o face

Companie care a susţinut realizarea acestui eveniment a fost Syngenta. Sergiu Staicu, reprezentantul companiei, specifică că vine cu soluţii tehnice pentru cultura porumbului în a diminua riscurile din agricultură. „Spuneam anul trecut, tot de aici, că una din constante este schimbarea, dar se pare că acest an ne-a demonstrat, încă o dată, că surprizele nu încetează să apară şi seceta principală la care am fost cu toţii expuşi anul acesta ne-a pus pe toţi la încercare. Compania Syngenta a fost alături de acest eveniment încă de la început, va continua să rămână aşa, suntem aproape de fermierii din România pentru că prin cercetare, prin observaţii, prin experimentele pe care le facem în aceşti ani dificili înţelegem cu toţii mai bine cum putem să contribuim la depăşirea acestor situaţii. Investim cu toţii în sămânţă, astfel în momentul în care o punem în pământ e practic cea mai importantă investiţie pe care fermierul o face.“

Asocierea este cuvântul-cheie anul acesta

Eugen Ulea, prorector în cadrul USAMV Iaşi, a luat parte la discuție și a precizat importanța asocierii, mai ales că unitatea este cea care dă rezultate. „Ne-am fi dorit ca anul acesta cuvântul-cheie să fie profitabilitate, dar aşa cum a decurs anul în curs, cu regret spun acest lucru, cuvântul este cel de supravieţuire economică. Este un an foarte greu, dar care cred că la un moment dat o să ne facă să luăm măsurile corecte în viitorul apropiat. În aceste condiţii, foarte dificile, unitatea este cea care dă rezultate şi în cazul nostru este vorba de asociere deoarece este singura care ne poate oferi rezultate economice valabile care să ne ajute mai ales în aceste momente dificile. Asocierea, cred eu, este cuvântul-cheie anul acesta.“

În Regiunea Moldovei, porumbul ocupă peste 70% din ponderea culturilor

Tiberiu Stan este unul dintre fermierii tineri ai judeţului, foarte implicat atât în mediul asociativ cât şi în activitatea din ferma sa. Acesta ne vorbește despre cele mai mari provocări de anul acesta legate de cultura porumbului în ferma sa și nu numai „Cea mai mare problemă a noastră în regiunea Moldovei, acum, este cultura porumbului, care ocupă peste 70% din ponderea culturilor noastre, iar producţia este foarte slabă. Unele zone o să scoată o medie de sub 2 t/ha, dar sunt foarte multe zone, în judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi și Bacău, unde nu se apropie producţia de 1 t/ha, excepţie făcând zonele care se apropie de munţi. E momentul să ne implicăm mai mult în activitatea de reprezentare a fermierilor. Putem aplica tehnologii de vârf și soluții inovatoare, dar e necesar să fim auziți atunci când apar probleme grave care ne afectează activitatea și a căror rezolvare nu mai depinde doar de noi“, a mai spus acesta.

Producție la porumb... de sub o tonă la hectar!

Evenimentul a avut loc pe platforma expozițională a fermei SC AGRO ILMAR SRL. Aici au participant 11 firme producătoare de porumb care activează pe zona Moldovei; fiecare firmă venind cu 5-6 hibrizi, cu diferite grupe FAO de maturitate, iar în total au fost în jur de 65 de hibrizi.

Gazda, ing. Gheorghe Cozma, ne vorbește despre situația dezastruoasă din teren. „Anul acesta nu ne-a adus prea mari bucurii din cauza secetei pedologice instalate în toamna anului trecut. Am avut ceva precipitații în primăvară, cultura de porumb a câștigat teren, dar în luna iulie, când a apărut paniculul, precipitațiile au lipsit, astfel porumbul nu a legat decât în procent foarte mic și aceasta a dăunat producțiilor din toamnă. Aici, pe platformă, am avut noroc că parcela a fost binecuvântată de câteva ploi, am avut un aport pluviometric aproape dublu în luna iunie față de parcelele vecine. De exemplu, dacă aici a avut loc o ploaie de 25-30 litri/mp, la 500 de metri lateral am avut 3-5 litri/mp. La aceasta s-a adăugat și faptul că grâul a fost  cultura premergătoare, parcela a fost arată imediat după recoltat, nivelată, și până în luna decembrie s-au acumulat în această arătură în jur de 110 litri de apă/mp. Unde s-a arat în decembrie, cantitatea aceasta de apă a lipsit ca aport pluviometric, iarna a fost destul de săracă în precipitații, am avut în jur de 60 litri, iar în primăvară în vegetație am avut pe o parcelă 210 litri de apă/mp, iar pe solele învecinate, mai puțin de jumătate. În câmp, astăzi, recoltez o parcelă de aprope 80 ha, iar producția este de sub o tonă la hectar.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Bărăganul, sub „asediul“ secetei pedologice

În luna septembrie, în localitatea Orezu din județul Ialomița a avut loc cea de-a 11-a ediție a Zilei Porumbului. Cum era de așteptat, pandemia de coronavirus și-a pus din plin amprenta pe organizarea evenimentului. S-a păstrat distanțarea socială, numărul fermierilor participanți nu a mai fost de ordinul sutelor ca la edițiile precedente, ci al zecilor... Iar, pe lângă problema pandemiei, o altă problemă a marcat ediția din acest an a Zilei Porumbului. Este vorba de seceta pedologică extremă care afectează grav culturile din acest an din Bărăgan și nu numai... Cifrele oficiale vorbesc de peste un milion de ha afectate.

Cifrele confirmă dezastrul

Cu greu putem vorbi în acest an de o adevărată „Zi a Porumbului“, cel puțin în zona de sud-est. Și asta pentru că în acest an România se confruntă cu un fenomen cu care nu s-a mai întâlnit de mult: seceta pedologică. Și nu numai fermierii o simt, cifrele sunt prinse și în cele mai recente statistici. Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, în anul de marketing anterior România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, tocmai ca urmare a reducerii producției în România. Tot din datele Comisiei Europene, în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (1 iulie – 13 septembrie) am exportat în jur de 35.400 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. Așadar, și cifrele confirmă dezastrul…

Dar, potrivit lui Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, „această secetă pedologică era previzibilă. Încă din toamnă am spus că, din anii anteriori, pornim cu o anumită rezervă de apă care nu ne dă speranța unui an foarte bun. Și am spus asta de multe ori și uneori chiar am deranjat... Încă din luna februarie am analizat cu doctorul Dumitru Manole situația din Dobrogea și mi-am dat seama că o asemenea situație nu văzusem în 50 de ani de activitate. Concret, vedeam o secetă care nu dădea speranțe nici măcar pentru grâu în sensul de a ajunge să formeze spic. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum putem spune că situația în România este una grea pentru că suntem într-o zonă de climat temperat-continental cu specificități. Iată o iarnă blândă cu rare perioade de temperaturi sub zero grade și un martie-aprilie cu temperaturi de până la minus 9 grade. În aceste condiții chiar și plantele foarte rezistente pot avea mult de suferit. Mai mult decât atât, în condițiile în care nu există apă, stresul este și mai mare pentru culturi. Uitați-vă la cultura de porumb acum... Chiar în condiții de irigare este dezastru... Și asta pentru că irigarea nu mai e eficientă când vorbim de secetă pedologică. În legătură cu această situație, în luna februarie a anului viitor Academia va prezenta o situație pe regiuni a rezervei de apă din sol. Cu excepția nord-vestului țării unde nu sunt probleme, în rest toată țara întâmpină dificultăți cu rezerva de apă din sol. Și vorbesc nu de rezerva de sol de suprafață – cea de la cca 20 cm, ci de cea care începe de acolo de unde rădăcinile își iau seva pe întreaga perioadă de vegetație. Acolo sunt cele mai mari probleme.“

Despăgubiri?

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat că situația era cunoscută, de aceea s-a încercat crearea unui cadru legislativ pentru despăgubiri. „E trist ce vedem astăzi, cel puțin cu o parte a agriculturii românești față de ce era anul trecut. Mi-aduc aminte, zâmbind acum, că anul trecut unii fermieri se plângeau că au producții între  9 și 12 tone... Și asta în condițiile în care acum, în unele zone cum ar fi Ialomița, producția de porumb este și de două tone la ha. Vă dați seama ce pierderi înseamnă asta pentru fermieri. Din funcția în care mă aflu pot să vă spun un lucru deja știut... Și anume că noi am avut o inițiativă legislativă prin care propuneam ca fermierii să fie despăgubiți cu 75% din cheltuieli coroborat cu o amânare a ratelor la bănci... Din păcate, legea a fost contestată chiar de autoritățile în domeniu la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională din motive nu foarte serioase din punctul meu de vedere.“

Am stat de vorbă și cu președintele LAPAR și fermier în zona de sud-est, Nicolae Vasile. „Sigur, avem o mare problemă – seceta. Dar, dacă privim tabloul în ansamblu, vedem că 60% reprezintă mediul, natura iar 40% știința noastră. Într-un cuvânt, asta este agricultura. Problema în România este că nu avem nici servicii de management financiar și stăm prost și la capitolul consultanță. De exemplu, m-a contactat un domn fermier care se plângea că are probleme cu banca. De ce? Voia să mai ia o combină, în condițiile în care mai avea două. Și totul pentru doar 150 ha... «Pentru ce vă mai trebuie un utilaj?», l-am întrebat... «Așa vreau eu», mi-a răspuns... Aici e una din probleme... Eu caut să dezvolt, de aceea am venit la LAPAR, și o consultanță eficientă pentru fermieri. Se știe: toată lumea se pricepe la agricultură, la fotbal și la politică dar, din păcate, sunt foarte multe probleme pe care noi nu le stăpânim. Dar noi ne dăm cu părerea... Și asta în condițiile în care agricultura este primul sector economic al țării. Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informații de bază, pe care unii colegi nu le știu. Nu avem tactici și strategii viabile pentru agricultură. De exemplu, aveam legi care defineau calamitatea, dar au fost abrogate prin ordonanțe iar acum, în acest moment, nu avem o definiție a calamității care să ajute agricultorii. De exemplu, toți discută despre secetă hidrologică, când acum nu mai vorbim de așa ceva... D-abia anul acesta am dat definiția secetei pedologice cu care ne confruntăm acum. E inadmisibil...“, conchide președintele LAPAR.

Am întâlnit și un fermier fericit...

Că românul face haz de necaz se știe. Alexandru Gheorghe, fermier din Ialomița, a știut să vadă și ceva bun în tot dezastrul din această toamnă. „Personal lucrez 4.000 ha și pot să vă spun că, deși anul acesta obțin cele mai proaste producții din viața mea, în acest moment sunt cel mai fericit om! Adevărul este că sunt mai bucuros acum, cu aceste producții! De ce spun acest lucru? Pentru că mă așteptam la mult mai puțin. De fapt, la cum a fost vremea, în special în mai-iunie, m-așteptam să nu fac absolut nimic, producția să fie zero. La grâu, la rapiță, la sfârșitul lunii mai, situația părea iremediabilă. Compromiterea culturilor părea totală. Noroc că au venit câteva ploi și s-a făcut rapiță de circa 2.500 la ha, la floarea-soarelui facem spre 3.000, iar la porumb estimez că vom recolta între 3 și 6.000 kg la ha. Din acest motiv sunt acum fericit... Teoretic, nu trebuia să am nicio producție, dar practic am ceva...“

La rândul său, Mihai Afiliu, care cultivă 7.000 ha teren agricol, ne-a spus că „acest an, din punct de vedere agricol, este no comment din cauza condițiilor foarte dificile. Din acest motiv trebuie să găsim soluții să ne mai descurcăm cel puțin un an, iar după aceea vedem ce mai facem. Toată agricultura din sud-estul României suferă acum foarte mult... Din punctul meu de vedere, și nu numai, problema poate fi rezolvată prin comasarea terenurilor, făcute niște contracte de arendă pe perioadă mai lungă cu garanția că ai terenul în proprietate și dezvoltarea sistemului de irigații.“

Scrisoare  deschisă...

Liderii PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR au adresat autorităților o scrisoare deschisă în care își arată îngrijorarea cu privire la despăgubirile din acest an de care ar trebui să beneficieze fermierii afectați de secetă. Am selectat câteva pasaje:

„Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă atrage atenția și își manifestă îngrijorarea asupra Capitolului III – Procedura de acordare a ajutorului de stat, din care lipsesc cu desăvârșire informații certe privind suma totală alocată de către MADR pentru efectuarea acestor plăți, sumă care a fost estimată la valoarea de 1,2 miliarde de lei. În documentul postat inițial pe site-ul MADR la art. 11 era prevăzută ca sumă maximă alocată acestei scheme de ajutor 1.08 milioane!

Nicăieri în cadrul documentului aflat în dezbatere nu este specificat faptul că aceste plăți se vor face parțial, urmând ca diferența să fie încasată după următoarea rectificare bugetară din octombrie! Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 11 a fost introdus un nou alineat (2) care precizează că „în situația în care sumele necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii schemei de ajutor de stat“.

Cum puteți sugera că sumele nu acoperă suma estimată inițial dacă public ați afirmat că există, chiar dacă nu este menționată expres?

Discutăm asumat despre secetă pedologică extremă încă din luna martie 2020, când au început să apară primele Ordine de Prefect în baza cărora fermierii au putut solicita întrunirea comisiilor de constatare! Azi auzim despre despăgubiri pentru pagubele provocate de acest fenomen meteorologic extrem, într-un amestec de antagonism cu sectorul zootehnic.

Care este motivul pentru care s-a făcut suplimentarea bugetului MADR? Înțelegând că și alte sectoare au nevoie de sprijin, considerăm totuși că plata despăgubirilor provocate de secetă ar trebui să reprezinte prioritatea zero, conform discuțiilor avute până în prezent! Dacă sumele alocate sunt pentru sectorul vegetal, de ce suma maximă alocată nu se regăsește în proiectul de Ordonanță? , se mai arată în document.“

Bogdan PANȚURU

Asigurarea spațiului de nutriție optim fiecărei plante, garanția valorificării la maximum a potențialului productiv

Am urmărit cu atenție firele izolate de porumb din straturile de ardei și varză ale unor grădinari. Dacă terenul este bine fertilizat pentru legume, aprovizionat cu apă, dar mai ales lumina solară le scaldă toată ziua și pe toată lungimea lor, plantele respective sunt riguroase, au culoarea verde-închis și toate frunzele sunt în funcțiune pentru un maxim de fotosinteză. Ele formează câte trei, mai rar doi știuleți de mărime normală și cu boabe până în vârf. În asemenea condiții se valorifică aproape întregul potențial genetic de producție al porumbului. Am avut și parcele experimentale cu densitatea de 90-100.000 plante/ha. Plantele de porumb, în acest caz, au crescut înalte, subțiri, firave, cu un slab țesut mecanic și cu frunzele uscate în partea de jos. Unele dintre aceste plante au făcut câte un știulete mic, iar altele au fost sterile. Spre maturitate se frângeau, făcând imposibilă recoltarea mecanizată.

Condiții pentru stabilirea densității

Lăsând la o parte aceste extreme, prin experiențe riguroase de lungă durată se stabilesc densitățile optime la fiecare specie de plante și la fiecare soi (hibrid) în funcție de condițiile pedoclimatice și de tehnologia de cultură aplicată. Se are în vedere că nu este important cât produce o plantă, ci care este numărul de plante uniform repartizate în spațiu care asigură maximum de producție la hectar. Creând spațiu de nutriție uniform fiecărei plante, acestea vor crește și se vor dezvolta uniform, cu suprafața foliară bogată, vor ocupa rapid terenul și vor înăbuși buruienile, vor menține umiditatea relativă ridicată a aerului în interiorul lanului, contribuind la reducerea transpirației, a consumului de apă, la rezistența la secetă. Se consideră densitate optimă limita la care reducerea productivității unei plante nu poate fi compensată de creșterea numărului de plante/ha. Cu creșterea numărului de plante, crește suprafața foliară, însă se reduce asimilația netă. Trebuie ca prin densitatea plantelor să se asigure un indice optim al suprafeței foliare care să realizeze asimilația netă corespunzătoare unei producții maxime. Se apreciază că fiecare zi în plus când planta se menține verde și face fotosinteză aduce un spor de recoltă de 0,15 t/ha.


Cerințe
Pentru a realiza culturi uniforme, bine repartizate în spațiu, este necesar:
  • să se realizeze un pat germinativ afânat numai pe adâncimea de încorporare a seminței;
  • sămânța să ajungă la aceeași adâncime pe substratul de sol așezat, cu aspect capilar al apei la nivelul seminței;
  • să se folosească semințe de mărime uniformă, cu germinație ridicată.
  • În aceste condiții germinarea și răsărirea sunt explozive, cu plante uniforme și viguroase care ocupă în scurt timp terenul.
  • La stabilirea densităților plantelor se ține seama de:
  • soi (hibrid), care este perioada de vegetație, arhitectura frunzelor, rezistența la cădere;
  • fertilitatea naturală a solului și tehnologia de cultură aplicată;
  • starea de umiditate a solului la semănat.

Aprecierea densității unei culturi, de porumb spre exemplu, nu se face după numărul de plante la hectar, ci la m² deoarece pot exista 50.000 de plante la hectar, dar sunt zone cu 2-3 plante/m² și zone cu 7-8 plante m², ceea ce nu corespunde cerinței de uniformitate.

Indicii de calitate ai recoltelor depind de densitatea culturilor astfel:

Floarea-soarelui

asigurarea spatiului nutritie tabel floare

La 40.000 de plante/ha, densitatea optimă socotită, se obține producția cea mai mare și indici de calitate buni. La densitate mai mică are indici de calitate mai buni, dar producția este mai mică. La densitate mare producția este scăzută și indicii de calitate inferiori.

Porumb

asigurarea spatiului nutritie tabel porumb

Ca și la floarea-soarelui, la densitate scăzută sunt indici de calitate superiori, dar producția este scăzută. Este ceea ce aminteam la firele de porumb izolate din culturile grădinarului.

Cu privire la densitatea culturilor au apărut unele puncte de vedere contradictorii lansate de doi mari specialiști cu o bogată experiență practică.

Dr. D. Muscă dorește să obțină 750-800 de spice de grâu/m² numai de la tulpinile principale și nu de la frați care consumă mult, dar produc puțin sau deloc. Folosește o cantitate mai mare de sămânță la semănat, rezultând culturi cu densitate mare care necesită fertilizări și tratamente corespunzătoare.

Dr. L. Buzdugan consideră că 300 de plante/m² la grâu sunt suficiente. Fiecare produce câte un frate productiv, realizând 600 de spice a câte 35 de boabe/spic cu MMB de 40 g asigurându-se o producție de 8.400 kg/ha.

La orz merge pe 200 de plante/m² a câte doi frați și rezultă 600 de spice.

La porumb a redus distanța între rânduri la 50 cm și numai prin aceasta a realizat un spor de producție de 150 kg/ha. Menționează că pătratul nutrițional optim la porumb are latura de 37,5 cm, iar la grâu de 6 cm.

Fermierii din marile societăți comerciale agricole vor încerca pe suprafețe mici asemenea propuneri și le vor alege pe cele mai bune.

Dacă se va ajunge ca la plantele prășitoare  să se reducă mult distanța între rânduri va fi necesară o altă sistemă de mașini pentru lucrările de întreținere și recoltare.

Sunt necesare tractoare cu balonul îngust de tipul fostului L-445 produs la Brașov. Poate ar fi timpul, cu această ocazie, să se dezvolte industria de tractoare în România. Acest tractor ar putea fi produs la IRUM Cugir și la Craiova. Pentru prășit, la asemenea distanțe, sunt necesare cultivatoare speciale care ar putea fi fabricate la Ceahlău-Piatra Neamț. Măcar pe acestea să nu mai fim nevoiți să le importăm.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Înroșirea frunzelor de porumb

De ce se colorează porumbul în roșu?

Trebuie ca fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșiatice sau nu?

Depinde de cauzele care provoacă fenomenul! Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diferiților factori (meteorologici, antropici, chimici, etc.), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fază de sevraj a porumbului) și ca prin minune, în faza de 6 frunze, această colorație să dispară.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și a nuanțelor date de unghiurile de incidență ale luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile. Cercetările efectuate de echipa Corteva Agriscience arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor. Hibrizii care genetic dețin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roșu sau nu.

Care sunt cauzele care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb?

Porumbul violaceu nu este o “invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă “cu succes” pe forme de porumb sălbatic ce cresc în zonele montane răcoroase din Peru și Mexic. Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact 8 la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care dețin același număr de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel, există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care face fotosinteză și dă randamente foarte bune, chiar dacă e roșie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu. Diferența dintre varianta colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic.

 În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți ca multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb dețin 5 din cele 8 gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte 3 gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi.

Atunci când acesti hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depășesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea “perioadă de sevraj”, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol și resturi vegetale, cu siguranță, hibrizii ce dețin toate cele 8 gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze. Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri, aceasta este determinată de alți factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt segment de gene sunt răspunzătoare.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu exista nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe.

Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres, ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regulă general valabilă în lumea vie. Cercetările specialistilor Corteva arată că, atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care rămân verzi, atunci când au fost expuși la frig au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior unde se găsește clorofilă.

clorofila

In portofoliul Corteva Agriscience se găsesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele 8 gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezinta acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare după faza de 6 frunze foarte rapid, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă.

Nu uitati ca temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă. Recomandarea ar fi ca atunci când alegeți un hibrid să consultați un reprezentant Corteva din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu.

Pentru semănatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, vă recomandăm și P9074 – FAO 300, P8834 – FAO 310, P9610 – FAO 330, P9415 – FAO 340, P9757 – FAO 370, PR37N01 – FAO370 sau P0412 – FAO480

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen - carența în fosfor (P)

După cum bine știți, carența în P se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor. Bineînțeles, în aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de P disponibil (din soluția solului), însă mare atenție, pentru că cea mai mare parte a P din sol este sub formă “blocată”, inaccesibil plantelor, dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficient de fosfor?

  • Dacă colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă cauza este, cel mai probabil, determinată genetic.
  • Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, acest fapt indică, de obicei, o carență în P.
  • Carența în P este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de 6 frunze.
  • Solurile reci, cu textură grea se încălzesc mai greu și atunci plantele suferă, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezintând o altă cauză a apariției colorației violacee.
  • Sistemul de lucrări pe solurile lucrate în min. till, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.
  • Utilizarea necorespuzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

In momentul de față, Corteva Agriscience are în România cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

Mihai Valentin

Category Marketing Manager Corn & Soybean
Corteva Agriscience Romania& Moldova

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru boabe

La porumb, ca și la alte specii de cultură, obținerea producțiilor optime economic este influențată de alegerea celor mai potriviți hibrizi pentru fiecare areal de cultură.

Zonarea hibrizilor de porumb

La alegerea celui mai adecvat hibrid se va ține seama de:

  • particularitățile specifice ale hibridului (producție ridicată și stabilă, capacitate de adaptare, rezistență la cădere și frângere, la boli și dăunători)
  • cerinţele faţă de resursele termice existente în arealul de cultură (lungimea perioadei de vegetaţie, pentru a ajunge la maturitate în zona în care se cultivă);
  • condiţiile naturale ale zonei (fertilitatea solului, aportul freatic, frecvenţa perioadelor de secetă şi arşiţă);
  • tehnologia aplicată și asolamentul, modul de recoltare;
  • în funcție de suma unităților termice utile (UTU), în țara noastră au fost stabilite 6 zone de cultură a porumbului (800-1750 UTU);
  • în țara noastră sunt înregistrați hibrizi de porumb românești și străini, din diferite grupe de precocitate, fermierii având astfel posibilitatea de a alege hibrizii potriviți pentru zona unde este amplasată ferma;
  • se recomandă ca în fermele cu suprafețe mari de porumb să se cultive 2-3 hibrizi din grupe de precocitate diferită;
  • hibrizii de porumb creaţi la INCDA Fundulea, în condiţiile pedoclimatice ale Câmpiei Bărăganului, se caracterizează prin consum specific de apă redus, rezistenţă bună la frângere şi cădere, toleranţă la secetă și arșiță, boli şi dăunători, capacitate de a realiza producţii ridicate şi stabile în condiţii diferite de mediu;
  • programul de ameliorarea porumbului de la INCDA Fundulea a creat, înregistrat și extins în cultură, de-a lungul timpului, un număr important de hibrizi din grupele de maturitate 300-500, care au ocupat suprafețe importante în toate zonele de cultură din România, dar mai ales din sudul și vestul țării, unde, până în anii ’90 ocupau cea mai mare cotă de piață;
  • INCDA Fundulea recomandă hibrizii simpli de porumb: Oituz (FAO 301-400), Paltin (FAO 401-500), F376 (FAO 500), Olt (500-550), Iezer (FAO 401-500), F423 (FAO 401-500) și Felix (FAO 460).

Rotația culturii

  • premergătoare valoroase pentru porumb sunt leguminoasele: mazărea, fasolea, soia, borceagurile, trifoi, lucernă;
  • grâul de toamnă este principala plantă premergătoare, dar în rotația repetată grâu-porumb este favorizată dezvoltarea fuzariozei, boală comună ambelor plante;
  • producții ridicate dă porumbul și după orz și secară de toamnă, cereale păioase de primăvară, cartof, sfeclă, floarea-soarelui, in și alte plante;
  • nu se cultivă după sorg şi Iarba de Sudan;
  • monocultura porumbului nu se recomandă pentru că duce la înmulţirea unor buruieni specifice (costreiul), la apariţia de boli şi dăunători, la deteriorarea însuşirilor fizice ale solului;

Fertilizarea

  • consumul specific în principalele elemente nutritive, pentru realizarea producţiei principale şi a producţiei secundare aferente, este în funcţie de mărimea producţiei şi de hibridul folosit.
  • îngrăşămintele cu azot se aplică în doze de 80-100 kg N/ha la neirigat şi 180-300 kg N/ha la irigat în funcție de hibridul cultivat, planta premergătoare, fertilitatea naturală a solului, aprovizionarea cu apă; doza de azot se fracţionează astfel: ½ - 2/3 din doză se aplică primăvara, la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul, iar restul se administrează în vegetaţie, odată cu lucrarea de prășit mecanic;
  • îngrăşămintele cu fosfor se administrează împreună cu azotul, dozele folosite fiind de 40-120 kg P2O5/ha, în funcţie de conţinutul solului în fosfor mobil, de aprovizionarea solului cu azot şi de producţiile planificate; fosforul se administrează toamna, înainte de efectuarea arăturii, sub formă de superfosfat sau de îngrăşăminte complexe, sau primăvara, la pregătirea patului germinativ (îngrăşăminte complexe).
  • îngrăşămintele cu potasiu se încorporează sub arătura de bază, toamna, administrându-se sub formă de sare potasică sau îngrăşăminte complexe; dozele folosite sunt de 40-100 kg K2O/ha, în funcţie de aprovizionarea solului cu potasiu;
  • gunoiul de grajd asigură elementele nutritive pe toată perioada de vegetaţie şi contribuie la îmbogăţirea unor însuşiri hidrofizice şi biologice ale solului; se administrează în cantităţi de cca 40 t/ha sau chiar mai mult, încorporându-se sub arătura de bază;
  • dintre microelemente, zincul are o influenţă mai mare asupra producţiei de porumb. Insuficienţa lui poate să apară dacă s-au folosit doze excesiv de mari de fosfor şi azot sau în condiţii de monocultură; insuficienţa zincului apare pe solurile erodate din Moldova şi Bărăgan. Pentru contracararea insuficienţei de zinc se aplică 1-2 stropiri cu 0,4-0,6% sulfat de zinc, când porumbul are 7-8 frunze.
  • folosirea amendamentelor este necesară pe solurile acide, cu pH sub 5,8 sau pe solurile sărăturate, cu pH peste 8; se folosesc carbonatul de calciu pe solurile acide şi fosfogipsul pe solurile bazice.

Lucrările solului

  • pregătirea solului trebuie să înceapă imediat după recoltarea plantei premergătoare, asigurând astfel acumularea şi reţinerea apei în sol, acumularea de nitriţi prin activitatea microorganismelor; trebuie să se obţină o mobilizare profundă, o bună mărunţire şi nivelare a suprafeţei solului;
  • după plantele care eliberează terenul devreme, se efectuează o arătură la 20-25 cm;
  • după premergătoarele care eliberează terenul toamna, se face arătura la 25-30 cm;
  • pe solurile grele şi cu exces temporar de umiditate se fac lucrări de scarificare o dată la 3-4 ani;
  • înaintea semănatului se fac lucrările de pregătire a patului germinativ, în preziua sau ziua semănatului, printr-o lucrare cu combinatorul sau cu grapa cu discuri; acestea se corelează și cu administrarea erbicidelor aplicate înainte de semănat;
  • în primăverile secetoase, când este deficit de apă în sol, trebuie evitată mobilizarea repetată şi adâncă a solului;
  • pentru micşorarea numărului de treceri pe teren se recomandă folosirea agregatelor complexe cu care se fac mai multe lucrări la o singură trecere: pregătirea terenului şi erbicidare; pregătirea terenului şi administrarea îngrăşămintelor lichide etc.;
  • odată cu răspândirea conceptului agriculturii durabile sunt promovate tehnologiile care presupun intervenția minimă asupra solului; prin sistemul de lucrări minime se urmărește efectuarea la timpul optim numai a lucrărilor solului strict necesare, evitând distrugerea structurii și tasarea solului prin înlăturarea trecerilor repetate cu mașinile pe teren.

Sămânța și semănatul

  • sămânţa trebuie să aibă germinaţia mai mare de 90%, iar valoarea cold-testului 85%;
  • trebuie să provină din loturi de hibridare certificate, să fie calibrată şi tratată împotriva bolilor şi dăunătorilor (cu produse avizate în acest sens);
  • trebuie respectată cu stricteţe zonarea hibrizilor pentru a se evita folosirea unor hibrizi care nu pot ajunge la maturitate într-o anumită zonă de cultură;
  • epoca optimă de semănat este atunci când în sol, la adâncimea de 10 cm, se realizează o temperatură de 8-10°C dimineaţa, iar vremea este în curs de încălzire;
  • 1-20 aprilie în zona de câmpie din vestul şi sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei;
  • 15-20 aprilie în câmpia Transilvaniei şi centrul Moldovei;
  • 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordul ţării;
  • densitatea optimă de semănat este în funcţie de asigurarea elementelor nutritive la nivelul optim de aprovizionare a solului cu apă şi aportul freatic, de însuşirile morfologice şi biologice ale hibridului folosit;
  • în condiţiile în care se asigură o bună fertilizare, densitatea optimă la semănat este de 65-70 mii pl/ha pentru hibrizii mijlocii şi de 70-85 mii pl./ha la hibrizii timpurii;
  • distanţa între rânduri la semănat este de 70 cm, astfel se obține cea mai bună distribuire a plantelor pe suprafaţa cultivată;
  • adâncimea de semănat este de 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie din zona de stepă, care se usucă mai repede sau de 5-6 cm pe solurile argiloase, în zonele umede; foarte important este să se semene la adâncime uniformă, pentru a se asigura o răsărire uniformă;
  • semănatul se face cu semănătorile pneumatice de precizie.

Combaterea chimică a buruienilor

  • plantele de porumb nu pot concura cu buruienile în primele 4-6 săptămâni de vegetaţie datorită creşterii mai lente şi a densităţii reduse/m2, comparativ cu numărul mare de buruieni/m2 care sunt mult mai rapace în competiţia pentru lumină, hrană şi apă, putând provoca pagube foarte mari (între 30-80% pierderi de producţie), în funcţie de nivelul de infestare şi speciile de buruieni existente;
  • la stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor din cultura porumbului este necesar să se ţină seama de următoarele: gradul de infestare cu buruieni, speciile de buruieni dominante, tipul de sol (conţinutul în humus, argilă), reacţia soluţiei solului, condiţiile climatice şi rotaţia culturilor;
  • combaterea chimică a buruienilor se va face conform cu exigenţele asolamentului practicat şi cu specificul îmburuienării (nivel de infestare, raportul buruieni monodicotiledonate, dominanţa speciilor, precum şi faza buruienilor la tratament), folosind diferite strategii de tratament cu erbicide avizate, aplicate înainte de semănat (ppi 3-4 cm), preemergent (imediat după semănat) și postemergent (în timpul vegetației);
  • aplicarea erbicidelor înainte de semănat se recomandă pentru zonele secetoase, iar aplicarea preemergentă în zonele cu umiditate sau cu irigaţii; dozele de aplicare sunt stabilite în funcţie de tipul de sol;
  • erbicide antigramineice și parțial dico preemergente: Dual Gold 1,0-1,5 l/ha, Frontier forte 0,8-1,4 l/ha, Stomp 4,0-5,0 l/ha, Successor pro 1,5-2,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
  • erbicide preemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate:Merlin Flex 0,300-0,420 l/ha, Calisto 480 EC 0,250 -0,350 l/ha ș.a. erbicide avizate;
  • erbicide preemergente combinate: Adengo 0,35-0,4 l/ha, Merlin Duo 2,25-2,5 l/ha, Akris 2,5-3,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
  • erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene: Mustang 0,4-0,6 l/ha, Buctril D 0,8-1 l/ha, Dicopur Top 1l/ha, Lontrel 300 0,3-0,5 l/ha, Lancelot Super 0,33g/ha, DMA 6 1l/ha, ș.a.; se aplică când porumbul are 4-6 frunze și buruienile sunt în faza de rozetă;
  • erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate: Titus plus + Trend 307 g + 0,1%, Principal Plus + Trend 0,440 g/ha + 0,25 l/ha ș.a. (porumb 4-6 frunze; buruieni mono 2-4 frunze, Cirsium , max.10 cm);
  • erbicide postemergente selective pentru combaterea buruienilor monocotile în special costreiul din rizomi: Mistral 40 + Atplus (Adj)1,0-1,5 l/ha, Mistral 6 OD 0,75-1,0 l/ha, Equip + Mero (Adj) 1,75-2,5 l/ha, Innovate 240, 0,175-0,250 l/ha, ș.a.(porumb 4-6 frunze, costrei 15-20 cm max.) ș.a. erbicide avizate.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor:

  • Porumbul este o plantă gazdă pentru un număr mare de patogeni, peste 50; de asemenea, este atacat încă din primele faze de vegetaţie de foarte mulţi dăunători: gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis) şi larvele gândacilor pocnitori (Agriotes spp.), atac deosebit de periculos, care poate determina reducerea producţiilor şi, uneori, chiar compromiterea culturilor pe anumite suprafeţe. Din această cauză, în special în sudul ţării, se consideră ca necesar tratamentul generalizat al seminţelor de porumb.
  • În condiţii de umezeală şi temperaturi scăzute, sub 13ºC, germinarea seminţelor are loc încet şi acestea pot fi colonizate de patogenii din sol, adaptaţi la aceste condiţii, în principal de specii ale genurilor Fusarium și Pythium.
  • Pentru prevenirea apariției și manifestării acestor boli se recomandă tratarea seminţelor cu fungicide avizate în acest sens - Kinto Duo (2,5 l/t), Maxim XL 035 FS (1,0 l/t), Feuver (15 ml/50.000 semințe), Vibrance (15 ml/50.000 semințe).
  • pentru evitarea pierderilor produse de gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis), la înfiinţarea culturilor trebuie să se aibă în vedere următoarele:
    • pentru solele în care plantele premergătoare au fost cerealele păioase de toamnă, borceagul, fasolea, soia, mazărea sau inul, nu se avertizează executarea tratamentelor chimice întrucât, în general, densitatea dăunătorului înregistrează valori scăzute, de până la 3 exemplare/m²;
    • dacă planta premergătoare a fost porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr se recomandă tratarea seminţei de porumb cu unul dintre insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare aprobate de MADR.
  • În cazul viermilor sârmă, pe lângă recomandările agrofitotehnice, de evitare a terenurilor cu păşuni, fâneţe, leguminoase perene, culturi foarte dese, sole care menţin stratul de la suprafaţa solului într-o anumită stare de umiditate, trebuie să se asigure tratarea seminţelor de porumb cu insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare, aprobate de MADR, precum și cu insecticidele Force 20 CS (50 ml/50.000 semințe), Signal 300 ES (2 l/t), Trika Expert (10-15 kg/ha).
  • Devenit recent un dăunător de importanţă economică, viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) necesită o atenţie deosebită, în special în aria de răspândire; principalul factor care favorizează dezvoltarea şi înmulţirea excesivă este dat de monocultura porumbului; având în vedere faptul că, în etapa actuală, dăunătorul dezvoltă populaţii reduse numeric şi doar izolat se apropie de pragul economic de dăunare, se recomandă a se acorda o deosebită atenţie rotaţiei culturilor. Prin evitarea monoculturii de porumb se asigură o protecţie eficientă deoarece dăunătorul depune ouăle aproape în exclusivitate în culturile de porumb, iar larvele nou apărute în anul următor se hrănesc pe rădăcinile de porumb din noua cultură.
  • În ceea ce privește atacul de Fusarium (contaminare cu fumonisine) și a atacului larvelor de Ostrinia nubilalis la hibrizii de porumb, singura metodă de prevenire este rezistenţa genetică a hibrizilor.

Irigarea culturii

  • consumul de apă al porumbului se diferenţiază în funcţie de hibrid şi zona de cultură, fiind cuprins între 4.800-5.800 m3/ha.
  • perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de apariţia paniculului şi durează toată perioada formării şi umplerii boabelor.
  • necesarul zilnic de apă al culturilor de porumb este de: 1,5-2,5 mm (15-25 m3/ha) în luna mai; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna iunie; 5,0-6,0 mm (50-60m3/ha) în luna iulie; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna august. La rezerve de umiditate a solului de sub 50 % din plafonul minim în faza de 6-8 frunze se reduce producţia cu 50-60%, iar în faza de înspicare-fecundare se poate reduce cu 50-70%, îndeosebi când temperatura aerului depăşeşte 30°C.

Recoltarea

Porumbul se recoltează în 2 variante:

  • în ştiuleţi depănuşaţi – începe când umiditatea boabelor a ajuns la 30-32% şi se încheie când aceasta este cuprinsă între 24-26%;
  • sub formă de boabe, când umiditatea boabelor este sub 25%. După recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de păstrare (sub 14%).

Pentru a diminua cheltuielile cu uscarea boabelor, se recomandă cultivarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii, cu capacitate de pierdere rapidă a apei din bob în faza de maturare.

Cercetător științific Daniela HORHOCEA,
Colectiv Ameliorarea porumbului INCDA Fundulea

Seceta și erbicidarea la porumb

După o iarnă destul de blândă și lipsită de precipitații, primăvara a debutat cu secetă în multe zone ale țării, dar și cu temperaturi foarte scăzute.

Semănatul porumbului a început, iar întrebarea pe care ne-o punem acum este: ce fel de erbicidare să efectuăm, având în vedere că nu se anunță precipitații în următoarea perioadă? Aplicăm erbicide preemergente sau așteptăm răsărirea culturii și a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetație?

Compania Corteva Agriscience deține un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergență, când plantele de porumb și buruienile sunt răsărite, începând de la faza de 2 frunze a culturii porumbului și până la faza de 8 frunze:

  • erbicide care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);
  • erbicide complete care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale și perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron)
  • erbicide care controlează buruienile dicotiledonate anuale și perene: Mustang™ (25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE)

În contextul acestei primăveri secetoase vă prezentăm avantajele aplicării postemergente față de erbicidarea preemergentă.

  • Erbicidarea în postemergență nu necesită umiditate după aplicare, pe când erbicidarea preemergentă depinde foarte mult de umiditate în prima parte a perioadei de după aplicare.
  • De asemenea, erbicidarea în postemergență nu are nevoie de o pregătire foarte bună a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat în primăverile secetoase, pe când erbicidarea preemergentă trebuie să se facă pe un teren foarte bine pregătit, care să nu aibă bulgări sau resturi vegetale.
  • Aplicarea erbicidelor în postemergență se pretează pentru toate tipurile de lucrări ale solului (sistem minim de lucrări, arătură, etc.), comparativ cu erbicidarea în preemergență care nu este potrivită pentru sistemul fără lucrări sau lucrări minime.
  • Un alt mare avantaj al erbicidării în postemergență este aplicarea personalizată "la vedere" în funcție de problemele care apar pe fiecare parcelă, începând cu postememergența timpurie (Arigo®), postemergența normală 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergența târzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergentă "pe teren negru" care nu poate garanta ca buruienile care urmează să răsară sunt din spectrul de combatere al produsului.
  • Erbicide, precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problemă: pălămida, volbura, costrei, samulastra de floarea soarelui. Aplicarea în preemergență întotdeauna necesită corecții în condiții normale, pentru următoarele buruieni: pălămida, volbura, costrei din rizomi. În condițiile unor primăveri secetoase, cum se prefigurează și aceasta, aplicarea în preemergență va avea nevoie de corecții și pentru buruieni, precum: cornuți, mohor, iarba bărboasă.
  • Aplicarea în postemergență cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezintă soluția completă pentru combaterea buruienilor graminee problemă (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substanțe active: nicosulfuron și rimsulfuron.
  • Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva în postemergență, nu avem probleme pentru culturile care urmează dupa cultura de porumb tratată.

De aceea, vă recomandăm cu încredere produsele companiei Corteva ce se pot aplica în postemergență!
Ion Mutafa – Category Marketing Manager Herbicides

Corteva Agriscience Romania& Moldova

Hibrizii de porumb Golden West o alternativă la condițiile climatice actuale din România

  • Rezistență mare la secetă
  • Recoltare mecanizată
  • Producții ridicate în condiții de stres

Hibrizii de porumb Golden West au fost testați în anul 2019 în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Rezultatele testărilor au evidențiat performanțele deosebite ale acestor hibrizi  în diferite zone din țară. Notabile sunt rezultatele obținute în condiții de cultură neirigată. 

Dintre hibrizii Golden West testați s-au remarcat 3:

  • GW 9003

porumb GW 9003

Media de producție la hibridul de porumb GW 9003, FAO 370,  115 – 118 zile pană la maturitatea fiziologică,  a fost de 9793 kg/ha, cu un maxim de productivitate, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12109 kg/ha.

rezultate testare 2019 conditii neirigat

  • GW 3808

porumb GW 3808

Hibridul GW 3808, FAO 380, 117-123 zile până la maturitatea fiziologică, a obținut o medie de 9113 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Sărulești din județul Călărași, de 11733 kg/ha.

  • GW 3378

GW 3378

Hibridul GW 3378, FAO 400,  123 – 128 zile pană la maturitatea fiziologică,  a obținut o medie de  9946 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12197 kg/ha.

O propunere îndrazneață din partea specialiștilor Golden West este și hibridul GW 2122, din grupa FAO 330, 112 – 117 zile pană la maturitatea fiziologică. Acest hibrid a obținut producții constante atât în ferme specializate în cultura porumbului cât și în fermele mai mici, cu o medie a producției de 7757 kg/ha în condiții de neirigat și un maxim de producție de 10800 kg/ha  în localitatea Vedea din județul Giurgiu.

rezultate2 testare 2019 conditii neirigat

Cultura porumbului, provocările momentului

Această primăvară este plină de provocări pentru bunul mers al lucrărilor agricole, atât în ceea ce privește amplitudinile foarte mari de temperatură (diferența zi-noapte, dar și variațiile de la o zi la cealaltă), cât și lipsa precipitațiilor care au creat o foarte slabă aprovizionare cu apă a solului. În foarte multe zone cu mare potențial agricol din sudul, sud-estul țării, precum și din vestul României, capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire.

Practic, dacă în următoarele 2 săptămâni nu vor apărea precipitații consistente, culturile de toamnă, atât rapița, cât și cerealele, vor fi compromise, iar înființarea culturilor de primăvară va fi foarte dificil de realizat.

În aceste condiții, lucrările minime de conservare a apei in sol, precum și reducerea la minimum a numărului de treceri cu utilaje pentru pregătirea patului germinativ, sunt măsuri obligatorii pe care fermierii trebuie să le aibă în vedere.

Astefel că, acolo unde terenul a fost deja arat, ar fi fost de preferat ca patul germinativ să fie pregătit încă din toamnă, iar dacă acest lucru nu a fost realizabil, lucrările să fie efectuate cât mai timpuriu.

Din aceste motive, recomandăm fermierilor să renunțe la aceste lucrări “agresive” ale solului, deoarece principalul factor de limitare al producțiilor este lipsa precipitațiilor, iar prin lucrările agronomice executate trebuie luate toate acele măsuri care să permită conservarea apei în sol.

În aceste condiții, una dintre soluțiile la care trebuie să ne gândim din ce în ce mai mult, este tehnologia de cultură în sistem de “covor vegetal”, care permite protejarea solului, neexpunerea acestuia la intemperii  - vânt, radiație solară, eroziune datorată precipitațiilor, etc. și care ajută la reținerea apei în sol. După niște studii făcute de colegii din USA, tehnologia de lucrare în covor vegetal poate aduce în sol până la 250 mm de apă anual.

De asemenea, trebuie acordată o atenție sporită în ceea ce privește folosirea erbicidelor cu acțiune prin sol (preemergente). Lipsa umidității din sol va face ca aceste erbicide sa nu funcționeze. De aceea, în sprijinul dvs., compania Corteva vă oferă cele mai bune soluții de combatere a buruienilor la cultura de porumb în post-emergență.  Dintre acestea de departe Principal® Plus este erbicidul “total” pentru cultura de porumb, căruia nu îi scapă nicio buruiana, fie ea mono sau dicotilă, perena sau anuală.

Suntem compania care recomandă semănatul timpuriu și avem în portofoliu hibrizi adaptați acestor tehnologii. Însă semănatul timpuriu trebuie să aibă loc la începutul perioadei optime de semănat. Adică în momentul în care se ating în sol, la adâncimea de semănat, la ora 7 dimineața, minim 6 °C, timp de cel puțin 4 zile consecutiv, iar temperaturile prognozate sunt în creștere. Nu recomandăm semănatul atunci când prognoza meteo arată că vor urma temperaturi sub 0°C noaptea sau atunci când sunt prognozate ninsori. Porumbul nu poate fi semănat în orice condiții.

În acest moment, compania Corteva Agriscience are cel mai puternic portofoliu la cultura porumbului în ceea ce privește capacitatea hibrizilor de adaptare și toleranță la seceta, și apă. Practic, grupa hibrizilor Optimum® AQUAmax® a fost special creată pentru astfel de condiții. Această gamă cuprinde hibrizi “defensivi” care își pot adapta procesele fiziologice la schimbările climatice și factorii de stres cum ar fi reducerea intensității fotosintezei la temperaturi ridicate, închiderea stomatelor, randament foarte bun de folosire a apei și a elementelor nutritive etc. În același timp, acești hibrizi dezvoltă cel mai bun sistem radicular.

Astfel că, alături de cei mai bine vânduți hibrizi din România - P9903 sau P9911, compania Corteva completează gama cu o nouă generație de hibrizi Optimum® AQUAmax®  -  P9415, P9889 sau P0217, a căror productivitate depășește media vechii generații de hibrizi cu cel puțin 10%.

Mihai Valentin

Category Marketing Manager Porumb & Soia, Corteva Agriscience RO&MD

Noutățile prezentate în cadrul congresului „De la fermieri pentru fermieri“

Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR a organizat la începutul lunii februarie congresul „De la fermieri pentru fermieri“, eveniment de tradiție în cadrul căruia sunt prezentate rezultatele concursului „Porumbul de aur“ și sunt dezbătute teme de actualitate în ceea ce privește agricultura românească și rezultatele fermierilor. Însă, una dintre noutățile acestei ediții a fost prezentarea noului consiliu director ce va avea un mandat de 2 ani.

Nicolae Sitaru – noul președinte APPR

Cu o zi înainte de acest eveniment a avut loc Adunarea Generală APPR în cadrul căreia a fost ales un nou consiliu director. Astfel că, după 7 ani, președintele Arnaud Perrein a predat șefia asociației celui care a fondat-o, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru.

„Fondatorul acestei asociații a fost Nicolae Sitaru. El a creionat totul acum 8 ani. Eu am fost pentru 7 ani președintele APPR, timp în care am făcut multe lucruri, dar se puteau face și mai multe. Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca schimbări majore în mediul asociativ din România; se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat“, a declarat Arnaud Perrein.

Începând din acest  an, consiliul director va avea 7 membri titulari și trei supleanți. În urma votului, președintele a fost desemnat dintre doi candidați, Adrian Mocanu și Nicolae Sitaru, iar Arnaud Perrein ocupă funcția de vicepreședinte.

„Mi s-a încredințat un mandat care nu este deloc ușor, știu ce responsabilitate am. Sper ca acesta să fie cât mai scurt, să pot preda ștafeta către tânăra generație de agricultori, care este tot mai prezentă în preocupările fermierilor. Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu consiliul director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Nădăjduim ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor“, a precizat președintele nou ales, Nicolae Sitaru.

Directorul executiv, Alina Crețu, a prezentat raportul de activitate pentru anul 2019, inclusiv raportul financiar-contabil, din care a reieșit faptul că în anul care s-a încheiat acțiunile asociației s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

În acest context, echipa APPR s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără în prezent 9 membri, dar se bucură și de expertiza unor consultanți veterani în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Câștigătorii trofeului „Porumbul de aur“

Evenimentul anual al APPR presupune și desemnarea câștigătorilor trofeului Porumbul de Aur la secțiunea irigat și neirigat. Astfel, fermierul Biță Racman a fost câștigătorul la secțiunea neirigat, în timp ce Liviu Bălănici a obținut trofeul la secțiunea irigat.

Biță Racman este unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Giurgiu și declară faptul că porumbul este singura cultură de care a prins drag. Seamănă de mai mulți ani hibrizi Pioneer, iar 2019 a fost anul în care s-a înscris în competiția Porumbul de Aur cu hibridul P0937. A obținut producția de 17.460 kg/ha și a primit astfel trofeul Porumbul de aur la secțiunea neirigat.

„Terenul se află în luncă, a fost arat la peste 35 cm imediat după ce am recoltat rapița, după care, în toamnă, l-am pregătit cu discul. În primăvară am încorporat fosforul cu combinatorul. Am semănat hibridul P0937 – 80.000 plante/ha și am aplicat în jur de 200 kg/ha de azotat de amoniu. Semăn cât pot de repede, pentru a avea umiditate în sol și astfel să nu fie nici foarte cald în perioada de înflorit; în acest caz am semănat în data de 20 martie. De obicei semăn la adâncimea de peste 7 cm pentru că atunci când vine căldura se observă faptul că cel însămânțat la suprafață se luptă cu seceta, iar frunzele sunt răsucite. Am erbicidat după semănat și o dată în vegetație. Am mai fertilizat de două ori cu uree NG în vegetație. În momentul în care a început să apară Tanymecus am aplicat un insecticid și nu am avut pierderi de densitate. În zona noastră, dacă plouă în luna mai, porumbul se face frumos. Anul trecut am avut 137 l/mp și în iunie 200 l/mp. A fost o producție bună“,  a declarat Biță Racman.

În ceea ce privește cea mai mare producție obținută în irigat, ferma Panifcom Iași condusă de Liviu Bălănici a primit trofeul pentru cea mai mare producție înscrisă în concurs – 18.340 kg/ha, obținută cu un hibrid Dekalb, DKC 5031.

„Echipa mea a făcut posibilă câștigarea acestui premiu, eu doar am fost antrenorul“, a specificat fermierul ieșean.

Ce a presupus tehnologia aplicată acestei culturi? În primul rând terenul a fost arat și nivelat și în toamnă i-a fost administrat gunoi de grajd – 20 t/ha. În primăvară terenul a fost pregătit cu combinatorul, semănatul a avut loc în data de 11 aprilie și a fost realizată o fertilizare cu îngrășământ lichid 6:22:2,5 + 2,5 sulf. Cultura a mai fost fertilizată și în vegetație și a primit două erbicide. Porumbul a beneficiat de irigații – 1.300 mc/ha, iar recoltarea s-a făcut pe 9 octombrie, la o umiditate de 16,7%.

Una dintre distincțiile acordate de APPR la Congresul din 6 februarie a fost decernată de Valeriu Tabără – președinte ASAS, celui mai mare producător de porumb din România, Agricost SA, pentru „Cea mai mare producție de porumb obținută în România 2019“. Agricost a obținut acest premiu cu hibridul Pioneer P1535, care a oferit o producție de 22 t/ha.

La congres au participat numeroși fermieri, dar și reprezentanți ai autorităților locale, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Institutului Arvalis și ai altor organizații, precum și fermierul american Trey Hill. Aceștia au discutat numeroase teme importante în ceea ce privește agricultura, subvențiile acordate fermierilor, precum și subiectul derogărilor care se impun pentru țara noastră.

Totodată, în cadrul evenimentului a avut loc tragerea la sorți pentru Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, organizat de APPR pentru prima oară în 2020.

Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS