Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), vine cu un nou ghid pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membrii acestora urmare a intrării în vigoare a Ordinului 190/2021. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004,  modificată prin Legea nr. 21/2019 și Legea 265/2020.

Ne bucurăm că autoritățile au înțeles necesitatea consolidării cooperativelor agricole și realizării de investiții colective care să aducă valoare adăugată producției primare a membrilor cooperatori, implicit sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare a României.

Un prim mic pas pentru stimularea investițiilor colective prin intermediul cooperativelor este scutirea  cooperativelor agricole de la plata impozitului pentru clădirile și terenurile aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori.

Cooperativele agricole care îndeplinesc condițiile, trebuie să depună la Primăriile pe raza cărora dețin clădiri și terenuri în patrimoniu în perioada 1.01-31.03 ale fiecărui an:

• lista membrilor cooperatori înscriși în cooperativa agricolă;
• declarația pe propria răspundere întocmită de către cooperativa agricolă, din care să reiasă denumirea și valoarea activităților de prestări servicii efectuate de cooperativa agricolă către membrii cooperatori;
• lista clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori, pentru care solicită scutirea.

Pașii pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membri îi găsiți aici: https://www.uncsv.ro (pdf)

Pentru că în această perioadă se lucrează la bugetele Primăriilor, este recomandat ca atât membri cât și cooperativele agricole să verifice dacă îndeplinesc criteriile pentru accesarea facilităților fiscale și să informeze U.A.T.-urile că intenționează să solicite acordarea acestora pentru bunurile deținute, astfel încât sumele respective să nu fie cuprinse în bugetul aferent anului 2022.        

U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualelor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

Sursa: Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V.

Asociația Laboratorului de Solidaritate, partener în cadrul proiectului CooPerformance, împreună cu Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senat și Camera Deputaților, a organizat în data de 22 iunie la Senatul României o dezbatere cu tema „Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european“.

În cadrul evenimentului au fost prezenți atât reprezentanții cooperativelor din România, dar și din țările membre ale Uniunii Europene, precum Germania și Spania. Astfel, membrii cooperativilor din România și-au împărtășit experiențele, dar și obiectivele pentru anul 2021-2027 pentru eficientizarea activităților agricole din mediul rural.

Potrivit specialiștilor CooPerformance, ponderea ocupării forței de muncă în agricultura românească este ridicată față de membrele UE, în medie de 4%, iar lucrători pe cont propriu sunt 51,4% și lucrători familiali 40,7%. Totodată, productivitatea muncii în agricultura României este cu aproximativ 21% mai scăzută față de media țărilor UE. În același timp, cooperativele de tip asociativ în România coalizează 294 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, 1.700 obști și composesorate, diferite societăți agricole și CreditCoop cu 40 de bănci cooperatiste.

Ancuța Vameșu, președinte al Laboratorului de Solidaritate, a precizat: „Este foarte important de reținut rolul social și comunitar al cooperativelor. Am introdus și cooperativele de credit pentru că unul dintre principiile cooperatiste este cooperarea între acestea din diverse sectoare, credit și agricol.“

Fără progrese spectaculoase...

Deși în perioada 2015-2019 România nu a înregistrat progrese în sectorul cooperativelor, în 2020, cu sprijinul submăsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR acesta ajunge la un număr de 1.629 de cooperative. În 2018 cooperativele din România au înregistrat venituri de 259 mil euro, cu o medie per afacere de peste 25.000 euro. Membrii cooperativelor remarcă faptul că, în medie, o cooperativă pentru a funcționa optim necesită 2-3 ani. Lucian Trufin, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Senat, a subliniat: „Subvențiile prin APIA și fondurile europene prin AFIR alocate în agricultură au fost și sunt un sprijin pentru fermieri. Deși suntem printre primele state europene la producția de porumb și floarea-soarelui, percepția asupra cooperativelor nu s-a schimbat foarte mult. Astăzi, un fermier care dorește o creștere a fermei are nevoie de investiții majore și este necesar să gândească precum un economist sau jurist, iar soluția acestei probleme este rezolvată doar de fermierii mari și doar prin asociere. Statul trebuie să se implice nu doar în crearea unui cadru legislativ și oferirea facilităților fiscale, dar și în educație. Unul dintre obiectivele proiectului Cooperformance este  conștientizarea necesității introducerii în curricula școlară a unor elemente sau discipline cu referire la cooperativele agricole“.

Facilitățile fiscale de care se bucură membrii cooperativelor sunt scutirea de la plata pe impozit de profit în primii 5 ani, scutirea de la plata impozitorilor pe venituri, scutirea de la impozitul pentru clădiri și terenuri aflate în patrimoniu. Totodată, rolul cooperativelor pentru fermieri este încurajarea schimbului de idei privind noile practici, înțelegerea principiilor cooperativiste, educarea și informarea corectă a membrilor și a angajaților. Membrii cooperativelor susțin elaborarea și implementarea de reguli, proceduri și contracte corecte și transparente aplicate unitar fermierilor și prioritizarea cercetărilor, dar și inovarea analizelor de piață în cooperativele românești.

Obiective 2021-2027

De asemenea, Lucian Trufin a identificat motivele care împiedică fermierii români să aspire spre o asociere în cooperative: „Una dintre problemele principale este lipsa implicării statului în promovarea, înființarea și funcționarea cooperativelor agricole. De asemenea, lipsa informațiilor corecte cu privire la înființarea, funcționarea și beneficiile cooperativelor agricole și a exemplelor de bună practică. Un alt motiv pentru care fermierii nu doresc o asociere sunt experiențele negative cu privire la cooperare și, nu în cele din urmă, discrepanța între dimensiunile exploatațiilor și puterea lor economică“, a mai adăugat Lucian Trufin.

Pentru eficientizarea activităților cooperative în România, Cooperformance și UNCSV și-au propus câteva obiective pentru anul 2021-2027. Astfel, aceștia au realizat un Raport prin care evidențiază stadiul în care se află la ora actuală cooperativele din România. Totodată, aceștia accentuează faptul că o astfel de schimbare în creșterea sectorului cooperativist va consolida și dezvolta pe termen lung cooperativele din România. Se vor dezvolta brand-uri puternice rezistențe pe piață și astfel cota de piață va fi într-o creștere continuă, iar balanța comercială cu produsele agroalimentare va căpăta un echilibru ce va activa cu prosperitate. (tabel 1, 2) Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a remarcat faptul că: „Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung“.

Prof. dr. Marina Aguilor Rubio de la Universitatea Almeria, reprezentant al cooperativelor agricole din Spania, a prezentat printr-un raport beneficiile de care se bucură Spania în urma integrării a 75% dintre fermieri în cooperative. Spania, în anul 2000-2019, a înregistrat o creștere economică de 42%, contribuția agriculturii la PIB fiind 2,2% cu o creștere a exportului de 72%.

De asemenea, prof. dr. Markus Hanisch de la Universitatea Humboldt – Germania a vorbit despre performanțele întreprinderilor cooperatiste, guvernanței și sustenabilității acestora.

În cadrul evenimentului au fost prezenți și unii dintre reprezentanții cooperativelor de succes din România, Bio Carpathia Brașov, Braicoop Brăila, Agricolă Gheorghe Doja, Bio Cătină București.

Liliana Postica

În cursul zilei de marți, 22 iunie a.c., a avut loc evenimentul ,,Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european’’, la sediul Senatului și în sistem de videoconferință. Dezbaterea a fost organizată de Laboratorul de Solidaritate în parteneriat cu Comisia pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București și Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România (U.N.C.S.V.).

La eveniment, au participat experți din Germania, Spania, reprezentanți a 31 de cooperative agricole funcționale, parlamentari din Comisia de Agricultură de la Senat și Camera Deputaților, precum și reprezentanți ai direcțiilor agricole județene.

Subiectele de discuție au vizat dezvoltarea și sprijinirea cooperativelor agricole înființate pe principii sănătoase, cu orientare spre competitivitate și eficiență.

Evenimentul a început cu un cuvânt de bun venit, din partea coordonatorului Cooperformances, Ancuta VAMEȘU, fiind un profesionist cu experiență, cu un portofoliu semnificativ în sectorul civic și social, care desfășoară activități de cercetare, formare, consolidare, calificat în societatea civilă, organizații non-profit (ONG-uri), întreprinderi sociale, cooperative agricole și economie socială.

În cadrul acestui eveniment, senatorul Lucian TRUFIN a declarat că legiuitorul a creat cadrul legal, introducând în lege, stimulente atractive tocmai pentru ca fermierii să se asocieze, beneficiind de o serie importantă de facilități fiscale, atât membrii cooperativei agricole, cât şi cooperativa în sine, dacă respectă principiile cooperatiste.

Totodată, senatorul a subliniat că statul trebuie să se implice nu doar prin crearea unui cadru legislativ optim, acordând facilități fiscale, ci și prin educarea populației, în special din mediul rural, astfel: ,,Cooperația nu este numai despre producție – este și despre respect reciproc, șanse egale și sprijin real pentru fiecare membru de a se dezvolta la el acasă și în același timp să nu aibă grija zilei de mâine în ceea ce privește viitorul muncii sale!”

De asemenea, Raluca DUMITRESCU, reprezentantul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, consideră că ,,doar împreună putem construi și reuși!” și speră să fie găsite soluții la toate problemele cu care se confruntă cooperativele agricole din România, astfel încât asocierea să aducă rezultate profitabile fermierilor.

Viziunea M.A.D.R. privind eficientizarea activității cooperativelor agricole din România, a fost prezentată de Secretarul de Stat, Marius Mihai MICU, susținând că Ministerul promovează asocierea fermierilor în cooperative agricole active și le încurajează prin stimularea acestora, prin accesarea investițiilor prin PNS 2021-2027, pentru a adăuga valoarea producției primare a membrilor acționari: ,,Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole din România pentru a contribui vizibil la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare și o vom realiza și implementa, împreună cu reprezentanții cooperativelor de succes și experți în domeniu.”

Prof. dr. Markus HANISCH, reprezentantul Institutului de Studii ale Cooperativelor din Berlin, a susținut o prezentare privind “Îndrumările pentru politici publice favorabile cooperativelor agricole din România”. Cele mai importante aspecte prezentate, analizând diferențele dintre cooperativele agricole din România și cele din UE, sunt următoarele:

• Cea mai mare cooperativă agricolă din România, este de 100 de ori mai mică decât cea mai mică cooperativă din Germania, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5000 și 8000 milioane EURO.
• Numărul mediu al membrilor din cooperativele românești, este de 100 până la 1000 de ori mai mic decât numărul mediu al cooperativelor agricole din UE-27, fiind între 5000 și 9000 de membri.
• Ponderea cooperativelor care realizează profit pe piață sau sunt profitabile este foarte mică.
• Cooperativele din România au nevoie de programe de sprijinire a investițiilor, menite să încurajeze investițiile în furnizarea de infrastructuri de servicii rurale, cum ar fi aprovizionarea cu intrări, depozitare, servicii post-recoltare, servicii logistice și de marketing, necesare dezvoltării și profesionalizării fermierilor mici și mijlocii, în special.
• În multe dintre țările membre ale UE, asociațiile profesionale de profil, urmăresc procesul de dezvoltare ale cooperativelor, cu verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documente standard pentru funcționarea în optim;  

Prof. dr. Marina Aguilar RUBIO, a prezentat cadru legal și fiscal al cooperativelor agricole din Spania, cele mai importante aspecte transmise, fiind următoarele:

• Cifra de afaceri medie a cooperativelor agricole din Spania, este de 8 milioane de Euro, în timp ce în Romania este de 1030 de Euro.
• Sunt necesare stimulentele membrilor cooperatori, care fac cooperativismul modern atractiv, dar mai ales competitiv pe piață.
• În Spania, cooperativele agricole sunt foarte serios luate în calcul, fiind prevăzute și în Constituție (Legea 27/1999 din 16 iulie 1999, art. 129.2). Mandatul cooperativelor, ordonează autorităților publice să promoveze prin legislație adecvată, societățile cooperatiste, motivează legiuitorul să ia în considerare necesitatea de a oferi un mod echivalent pentru a canaliza inițiativele colective ale cetățenilor care dezvoltă activități care generează bogăție și stabilizarea muncii, promovează cooperativismului ca o formulă care facilitează integrarea economică și profesională a Spaniei pe piață, face ca cerințele de rentabilitate și competitivitate din cele mai dezvoltate economii, să fie perfect compatibile cu evaluările care au format cooperativele de peste o sută cincizeci de ani;

Florentin BERCU, directorul executiv U.N.C.S.V., a prezentat un raport de țară privind starea cooperativelor și a politicilor privind sectorul agricol în România, concluzia prezentării fiind următoarea:  ,,Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung. Totodată este nevoie de stimularea cooperativelor agricole din România prin PNS 2021-2027, să se dezvolte și consolideze pentru a fi sustenabile, durabile pe termen lung și competitive în piață cu actorii similari din lume și multinaționalele de profil, pentru a putea pune umărul vizibil să dezvolte brand-uri puternice care să reziste pe piață, să creeze, mențină și crească cota de piață pentru principalele produse alimentare ”.

Evenimentul a fost încheiat de Președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, făcând următoarele mențiuni:

• ,,Avem cu toții de învățat din sistemul și legislația sistemului cooperatist din UE, noi fiind singurii care putem decide cum ne croim drumul și viitorul.
• Noi, cei din UNCSV, suntem oamenii care vrem să ne batem pentru sistemul cooperatist din România, am venit întotdeauna cu soluții, am fost și vom rămâne parteneri de dialog și vrem să ne menținem în continuare pe aceiași lungime de undă.
• Deși am pornit târziu față de țările din vestul Europei, acest lucru fiind văzut în legislație și rezultate, trebuie să credem în cooperative agricole, putând avea rezultate foarte bune, doar dacă punem cu toții umăr lângă umăr, la construirea unui drum durabil al cooperativelor din România.
• Doar împreună putem reuși, moto-ul UNCSV fiind: ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR! ”

Sursa: uncsv.ro

Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediția a V-a, eveniment organizat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) la sfârşitul lunii ianuarie în Bucureşti, a adus în prim-plan patru modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, fiind prezentate cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real şi constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcţionale şi autorităţile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Dobrogea Sud: 10 ani de cooperare

Prima cooperativă dată ca exemplu de succes a fost Dobrogea Sud din judeţul Constanţa. Ionuţ Lungoci, directorul executiv, le-a vorbit celor prezenţi despre paşii parcurşi de această cooperativă, domeniul de activitate şi cifra de afaceri, după 10 ani de activitate. „La început am fost 12 membri, iar ulterior, în 2009, „furia eliberării adeverinţelor“ ca membru cooperator pentru accesarea de fonduri europene a dus la creşterea bruscă, în doi ani, la 35.000 ha şi 60 de membri. În momentul respectiv nu mai aveam cifră de afaceri, nici nu mai ştiam cu cine să luăm legătura deoarece membrii înscrişi nu mai răspundeau la telefon. După doi ani a fost trierea, sub formă de selecţie naturală; membrii care tranzacţionau au rămas în cooperativă, iar ceilalţi au fost excluşi. De atunci cifra de afaceri creşte în continuu, deşi numărul de membri nu s-a modificat major, maximum 2-3 anual în ultimii 3 ani. Am reuşit să ajungem la aproape

100 milioane de lei cifră de afaceri, cu o profitabilitate ajustată. Anul acesta am reuşit, după trei ani de discuţii din partea tuturor, să construim un sediu în comuna Topraisar, unde am investit 2 milioane şi jumătate de lei într-un spaţiu de depozitare seminţe şi pesticide, dar principalul îl reprezintă faptul că avem un sediu al nostru, o identitate. În ceea ce priveşte cerealele, avem aproximativ 100.000 de tone pe care le tranzacţionăm spre export datorită preţului. Comercializăm motorină ca serviciu pentru membrii cooperatori, astfel încât partenerul producător din România furnizează membrilor noştri motorină la acelaşi preţ indiferent de distanţa la care se află în judeţul Constanţa“, încheie Ionuţ Lungoci, director executiv Dobrogea Sud.

Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest

Un alt model de succes prezentat a fost Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, din judeţul Timiş, care produce anual 50.000 de tone de cereale şi care a avut o cifră de afaceri de 56 milioane de lei în anul 2019. „Cooperativa a fost înfiinţată în 2016, cu 11 membri fondatori; în anul 2018 au mai aderat 12 ferme, iar în acest an mai avem cinci ferme în procedură de aderare şi cinci ferme în perioadă de probă de un an. Suprafața totală cultivată este de 12.296 ha şi de obicei este o structură de 60% culturi de toamnă şi 40% culturi de primăvară. Ca evoluţie a cifrei de afaceri, în anul 2019 am avut 56 milioane de lei, iar vânzarea cerealelor s-a realizat în proporţie de 90%, respectiv peste 50.000 de tone de cereale tranzacţionate strict doar prin cooperativă“, a specificat în cadrul evenimentului Marian Horgoş, director tehnic Banat Agro Vest.

Cooperativa CerealTop Farmers Vrancea

Cooperativa Agricolă CerealTop Farmers, din judeţul Vrancea, cu sediul în Coteşti, s-a constituit în anul 2017 ca o asociație autonomă, spune Cătălin Zaharia, directorul executiv, la întâlnirea organizată de UNCSV. „În prezent suntem 16 fermieri (12 persoane juridice și 4 persoane fizice), având în exploatare 3.500 ha. Cifra de afaceri în 2019 a fost de cca 20 milioane de lei, iar cantitatea de cereale tranzacţionate este de aproximativ 18.000 de tone. Tranzacţiile privind inputurile s-au situat în jurul cifrei de

1 milion de euro“, mai specifică Cătălin Zaharia, CerealTop Farmers.

Drumul Belşugului

Cea mai nouă cooperativă prezentată a fost Drumul Belşugului, înfiinţată în februarie 2019 în Tecuci, judeţul Galaţi, precizează Ionuţ Pavel. „Iniţial cooperativa noastră a avut 10 membri, iar în prezent sunt 12 şi mai sunt în aşteptare 4 care lucrează o suprafaţă de 6.000 ha cu cultură mare. Scopul înfiinţării este acela că am vrut să ne eficientizăm activitatea economică prin a cumpăra mai ieftin şi a vinde mai scump, dar nu vrem să ne limităm aici. Ne dorim să uniformizăm o tehnologie în cadrul cooperativei, să dezvoltăm o bază proprie deoarece acest lucru ne va ţine mai uniţi. Capitalul social este în prezent de 66.000 lei şi avem o cifră de afaceri de 17 milioane de lei. Totodată, am obţinut aviz de recunoaştere pe grup de producători pentru cereale şi culturi oleaginoase“, a adăugat Ionuţ Pavel, director executiv, în cadrul cooperativei agricole Drumul Belşugului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Ediția a V-a – 2020, în zilele de 28 - 30 ianuarie 2020, la Hotel PHOENICIA, București.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real și constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcționale și autoritățile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Această ediție s-a bucurat de prezența a peste 75 de participanți, dintre  care:  reprezentanții a 27 de cooperative agricole din sectorul vegetal -  cultură mare din România, membri și candidați în vederea aderării la UNCSV, dl. Deputat Alexandru STĂNESCU, Președinte al Comisiei de Agricultură - CAMERA DEPUTAȚILOR, dl. Secretar de Stat Sorin MAREȘ – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai asociațiilor de profil agricol și din presa de specialitate.

De asemenea dl. Pekka PESONEN – Secretar General - Confederația Europeană a Cooperativelor Agricole din U.E. (COGECA) a transmis un mesaj video.

Vezi aici mesajul video

În cadrul evenimentului au fost prezentate evoluția, activitățile, realizările și obiectivele UNCSV, condițiile minimale pe care o cooperativă de cultură mare trebuie să le respecte pentru a fi autonomă, independentă și profitabilă pe termen lung, cu un buget de venituri și cheltuieli ipotetice.

Au fost prezentate 4 modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite. 

Urmare a discuțiilor interne în cadrul UNCSV, pentru asigurarea premizelor unor cooperative autonome și profitabile pe termen lung a reieșit necesitatea implementării următoarelor soluții:

• educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori;
• prioritizarea cercetării, inovării și analizelor de piață în cooperativele românești;
• creșterea capacității de adaptare a cooperativelor românești la exigențele pieței internaționale și sincronizarea viziunii de dezvoltare a cooperativelor autohtone cu know how-ul cooperativelor occidentale;
• optimizarea managementului strategic al cooperativelor pe termen lung;
• reinvestirea profitului și distribuirea de dividende conform participării  fiecărui membru în cifra de afaceri a cooperativei;
• crearea de instrumente de creditare si garantare specifice cooperativelor;
• finanțarea, și a cooperativelor agricole cu experiență, ținând cont de vechime, rulaj, nr de membri, necondiționată de suprafața exploatată de fiecare membru pentru a dezvolta și consolida infrastructura de depozitare, condiționare, procesare, valorificare la nivelul cooperativei care sa asigure valoare adăugată producției primare a membrilor;

Facem tot ce ține de noi să profesionalizăm cooperativele agricole din România și să le creăm premizele dezvoltării durabile în timp, profitând de experiența și greșelile care s-au făcut atât la noi, dar mai ales în vest, pentru a recupera din decalajul existent cât mai repede cu putință.

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

Asociația AIDER este deja o prezență constantă și din ce în ce mai prețuită în agricultura românească. Dacă în urmă cu câțiva ani, la înființarea sa, era privită ca un fel de ciudățenie, cu timpul tot mai mulți fermieri au aderat la obiectivele sale. AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. După cum spune chiar statutul asociației, obiectivul este acela de a căuta o cale de a practica o agricultură cu un impact cât mai redus asupra mediului, dar care să fie, totodată, și rentabilă pentru cei care o practică.

Acum, după mai mulți ani de la lansarea conceptului, membrii organizației au dovedit că o astfel de agricultură nu numai că este posibilă, dar și că tot mai mulți fermieri sunt atrași către ea. La sfârșitul anului, AIDER a organizat o întâlnire a membrilor săi, în cadrul căreia au fost prezentate noutățile pe care fermierii membri le-au experimentat în propriile exploatații. Deosebit față de alte întâlniri de asemenea gen a fost modul simplu, colegial, în care fermierii au discutat colegial, prietenește, despre rezultatele lor. De multe ori cu umor, ei și-au prezentat atât reușitele, cât și greșelile, astfel încât membrii asociației să poată prelua ceea ce este bun și să evite erorile.

Experiențe scumpe, experiențe ieftine

„Fiecare an este diferit, iar dvs., fermierii, știți cel mai bine acest lucru, cum se pot schimba previziunile producției în decurs de câteva ore, în funcție de condițiile climatice, de boli și dăunători sau chiar de lucrările efectuate asupra solului. Fiecare an este altfel, mai mult sau mai puțin atipic. Anul acesta este altfel și pentru noi, pentru că vă oferim cinci broșuri dedicate culturilor de rapiță, grâu, floarea-soarelui, porumb și leguminoase“, a precizat președintele asociației, Arnaud Charmetant.

Și, într-adevăr, broșurile au constituit un material documentar prețios pentru fermierii din asociație. Ele constituie sinteze ale modului în care cultivatorii din AIDER au înființat și gestionat culturile și rezultatele obținute. Astfel, fiecare fermier poate avea acces la experiența celorlalți.

Pe lângă rezultatele și tehnologiile aplicate, ca o dovadă a transparenței lor, fermierii au făcut publice și costurile. Așa am aflat că la floarea-soarelui, de exemplu, costurile au variat între 752,04 RON/ha în județul Ialomița și 2.220,69 RON/ha la o fermă din județul Ilfov. În primul caz, s-au folosit doar un minimum de îngrășăminte, ceva erbicide și hibridul LE 25, semănat cu o densitate de 68.000 plante/ha. Producția medie a fermei a fost de 1,348 t/ha, în condițiile unei cantități totale de precipitații de 57litri/m.p., la sfârșitul lunii iulie. În Ilfov, unde costul înființării culturii a fost cel mai mare, s-au aplicat mai multe îngrășăminte, atât uree și sulfat, cât și complexe, erbicide, fungicide și tratamente ale seminței. A fost semănat hibridul Sumiko, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția medie pe fermă s-a ridicat la 2,6 t/ha, dar pe unele sole a urcat până la 3,4 t/ha. În Brăila, cu un cost de 1513,47 lei/ha, a fost obținută o producție medie de 3,7 t/ha.

Acestea sunt doar trei extreme, dar broșura cuprinde mult mai multe exemple. La fel de multe sunt prezentate și referitor la celelalte culturi deja amintite.

Culturi de nișă și soluții noi

Acest an agricol a însemnat pentru AIDER și inițierea a două noi proiecte de testare în câmp, patru platforme pentru proiectul de cercetare aplicată asupra dăunătorului Tanymecus dilaticollis și nouă platforme de testare integrată în cadrul proiectului european Diver IMPACTS care vizează includerea leguminoaselor în asolament.

Unul dintre cele mai interesante domenii prezentate a fost acela al culturilor de leguminoase. Membrii AIDER au prezentat rezultatele pe care le-au obținut cu o serie de culturi de nișă. Între acestea, de un interes deosebit s-au bucurat cele de năut, linte, mazăre, lucernă. La fel de interesantă a fost și experiența unui fermier de lângă Timișoara, care a realizat o cultură de grâu intercalat cu soia și sorg. Rezultatele au fost deosebite, căci eficiența culturii a crescut. Asupra acestei teme vom reveni, după cum vom reveni și asupra experienței unui alt fermier, care, pentru a oferi un suport fasolei, a semănat-o împreună cu camelină. Rezultatele, spune el, l-au convins ca de-acum înainte să folosească constant această tehnologie.

O fermă integrată cu mure, bere și peleți

Cum altfel se putea încheia mai frumos o astfel de întâlnire decât în vizită la o fermă a unui membru al asociației? Participanții la întrunire au fost invitați să viziteze o exploatație din apropierea Bucureștiului, care poate servi în orice manual drept un exemplu de afacere integrată.

La bază este o fermă de cultură mare. Principalele produse sunt, ca peste tot în zonă, grâul, orzul, floarea-soarelui, rapița și porumbul. La acestea se mai adaugă, însă, și năutul, ceva mure și, pentru plăcerea proprietarilor, vița-de-vie. Numai că gândirea creativă a proprietarilor a fost folosită la maximum. Așa se face că în fermă a apărut și o instalație de producere a peleților. Acolo paiele sunt prelucrate în vederea valorificării. O parte dintre peleții obținuți sunt utilizați în instalația proprie de uscare a porumbului. „Este o instalație gândită aici, care permite să uscăm 10 tone de porumb pe oră. Pierderea este de opt procente de umiditate, cu un consum de 92 kg peleți, care costă 11 euro“, ne-a povestit proprietarul instalației.

Tot în fermă se găsește și o instalație de producție de bere, care poate prelucra și îmbutelia în jur de 100 de litri/zi. Evident că pentru oaspeți a fost un bun prilej de a afla lucruri noi și de a prelua idei utile.

„Vă suntem recunoscători dvs. Și tuturor companiilor partenere care sprijină proiectele asociației și așteptăm opiniile dvs. Ne reconfirmăm angajamentul în fața membrilor AIDER de a-i sprijini în toate proiectele dedicate agriculturii durabile“, a mai subliniat președintele asociației.

Alexandru GRIGORIEV