În ultimii patru ani, cu ajutorul a doi hibrizi arhicunoscuți: P64LE25 și P64LE99, Corteva Agriscience domină piața de floarea-soarelui din România și Republica Moldova. Cei doi hibrizi Pioneer® s-au remarcat prin stabilitate, productivitate și rezultate extraordinare în condiții de secetă, calități ce au făcut din aceștia lideri de piață, ocupând prin rotație locurile 1 și 2 în vânzări.

Producțiile extraordinare de peste 5 t/ha in condiții optime, dar și peste 3 t/ha în condiții de secetă cumplită, au arătat capacitatea pe care o are germoplasma Pioneer® și au dat încredere fermierilor în această cultură.

Investițiile în cercetare au confirmat din nou, iar în 2019 am lansat un nou hibrid extraordinar – P64LE136, urmat în acest sezon de cel mai adaptat hibrid pentru condițiile specifice țării noastre – P64LE137.

Cei doi hibrizi vin să completeze actualul portofoliu și vor deveni în scurt timp alegerile favorite ale fermierilor. Din punctul de vedere al productivității și stabilității aduc noi standarde în cultura florii-soarelui în România.

Sunt o generație de hibrizi noi, cu caractere îmbunătățite, mai performanți și mai bine adaptați condițiilor specifice din fermele noastre, ce vor valorifica la maximum resursele oferite pentru a satisface cele mai exigente așteptări ale fermierilor români.

O scurtă caracterizare a celor doi hibrizi:

P64LE137

• Hibrid ExpressSun® cu rezistență la erbicidul Express® 50 SG.
• Cea mai bună toleranță la secetă și arșiţă din România, foarte bine adaptat condițiilor locale, cu productivitate excepțională.
• Nivel maxim posibil de rezistență genetică la lupoaie din România (Orobanche cumana) peste rasa G (BR1, BR2 & BR3), pachet complet de gene ce îi permite să fie cultivat și în zonele cu rotație scurtă din S-E țării, unde sunt probleme mari cu acest fitoparazit.
• Toleranță și rezistență genetică la principalele boli ale culturii prezente la noi și în special la rasele de mană cunoscute în România.
• Masa hectolitrică mult îmbunătățită, depășind frecvent
• 42-43.
• Arhitectură superioară a plantelor, cu calatidii pendule și caractere agrotehnice îmbunătățite.
• Grad ridicat de autofertilitate în calatidiu, fără a avea probleme în anii în care entomofauna nu reușește din diferite motive să ajute la procesul de polenizare.

Acest hibrid va înlocui uriașul P64LE25, depășindu-l cu ușurință la toate capitolele: productivitate, agrotehnică, stabilitate etc.

P64LE136

• Hibrid ExpressSun® cu rezistență la erbicidul Express® 50 SG.
• Potențial productiv extraordinar, cu rezultate foarte bune în anii cu favorabilitate pentru cultura florii-soarelui, fiind recomandat fermierilor ce doresc performanță.
• Arhitectură îmbunătățită a plantelor, talie mai redusă și poziție pendulă a calatidiilor.
• Tolerant la lupoaie (Orobanche) rasa G (BR1 și BR2), cultivarea sa fiind nerecomandată în S-E țării, unde terenurile sunt infestate cu rase superioare.
• Rezistenţă genetică la rasele de mană cunoscute în România, tolerant la Phomopsis şi Sclerotinia.
• Productivitate excepțională, grad ridicat de autofertilitate în calatidiu, fără a avea probleme în anii în care entomofauna nu reușește din diferite motive să ajute la procesul de polenizare.

Ca element de noutate, cei doi hibrizi vor fi disponibili în exclusivitate cu cel mai complet tratament sămânță din piață, LumiGEN™, ce asigură un start bun pentru cultură datorită legăturii mai bune între sol și tinerele plante, lucru ce va accelera și consolida dezvoltarea și uniformitatea culturii.

Cei doi hibrizi sunt disponibili la comercializare încă din toamna anului 2019.

Pentru informații legate de disponibilitatea acestora, vă rugăm să luați legătura cu reprezentanții companiei din zona dumneavoastră.

Încercați și cultivați cea mai performantă genetică Pioneer®!

Andrei CIOCOIU
Category Marketing Manager Oilseeds Corteva Agriscience

Încheiam prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui din 2019 cu rezultatele obținute de agricultorii din județele Vaslui, Neamț, Alba, Mureș, Prahova și Ilfov.

“Corteva Agriscience™ încheie cu succes încă o campanie în care fermierii care au ales genetica Pioneer® au avut producții foarte bune. Constanța și productivitatea hibrizilor sunt două dintre aspectele importante pe care mizează genetica Pioneer®, iar datorită acestora, volumele de sămânță vândute sunt în creștere de la an la an. Acest fapt ne responsabilizează și ne determină să venim mereu în sprijinul fermierilor cu noi hibrizi care să asigure productivitate, performanță și siguranță. Astfel că în următoarea campanie oferim pachete complete, formate din cei mai performanți hibrizi și cele mai eficiente erbicide pentru cultura de floarea-soarelui. Dacă în ultimii ani hibrizii care au asigurat cele mai bune rezultate au fost P64LE99 și P64LE25, trebuie să spunem că vom avea încă doi noi hibrizi - P64LE136 și P64LE137, despre care știm că vor asigura producții peste cele oferite de cei doi coloși. Deci, iată că asigurăm produse tot mai performante, tocmai pentru ca fermierii să aibă rezultate foarte bune, indiferent de condițiile de cultură”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience™.

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Iulian Tofan, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.800 kg/ha. “Lucrăm 500 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 120 ha. Am avut și monocultură, dar am semănat și după porumb. În toamnă terenul a fost arat, discuit și a primit 150 kg/ha îngrășământ triplu 15. După care, în primăvară, am pregătit terenul cu combinatorul, am semănat începând cu data de 7 aprilie și tot atunci am fertilizat cu nitrocalcar - 150 kg/ha. În stadiul de 6 frunze, am mai fertilizat din nou cu îngrășământ 15.15.15. Cultura a fost erbicidată cu Tanos® și a primit un biostimulator. Am recoltat începând cu 20 august și pot spune că a fost o campanie bună, de aceea anul viitor voi semăna 150 ha de floarea-soarelui și voi alege cei doi hibrizi P64LE99 și P64LE25”, a precizat fermierul campion.

Hibridul P64LE99 a făcut performanță și în județul Neamt, în cadrul grupului de ferme TCE 3 Brazi. Producția pe care a obținut-o aici domnul ing. Vasile Iacob a fost de 4.500 kg/ha. „Anul acesta chiar dacă a fost un an atipic, cu secetă în prima perioadă, apoi  ploi în mai și iunie, apoi iar secetă în perioada recoltării. Hibrizii Pioneer® s-au comportat foarte bine și nu am avut diferențe mari de producție față de anul trecut, când au fost condiții de cultivare mai bune. În acest an am ales doar hibridul P64LE99, este un hibrid cu toleranță bună la arșiță și secetă, este viguros și are o înrădăcinare puternică, se comportă mult mai bine față de alți hibrizi, care au o astfel de problemă și de aici rezultă căderea plantelor. Deși în zona noastră au fost furtuni, vijelii, nu am avut probleme cu căderea plantelor. Noi semănăm 68.000 de plante/ha, dar am observat că și la densitatea de  55.000 plante producția este foarte bună. Noi semănăm floarea-soarelui numai după cereale păioase și porumb, aplicăm 500 kg/ha de îngrășăminte complexe 16.16.16, iar la semănat mai administrăm 200 kg/ha de nitrocalcar. Noi am ales în ultimii 10 ani doar hibrizi Pioneer® și am avut mereu rezultate foarte bune”, a declarat ing. Vasile Iacob. În ceea ce privește tehnologia aplicată, mai multe detalii ne-a oferit ing. Ionuț Radu: “Cultura a fost erbicidată cu Express® 50 SG iar primul tratament, pe care noi îl considerăm foarte important, am aplicat fungicidul Tanos® – 400 g/ha împreună cu bor, 2 l/ha, iar imediat după, pentru că a fost o primăvară ploioasă, am intervenit cu erbicidul Pilot® împreună cu un complex de aminoacizi. Tratamentul cu Tanos® ne-a asigurat o cultură sănătoasă atât în loturile semincere, cât și în cele de consum”.

Dragoș Nechita din județul Neamț lucrează împreună cu tatăl lui 120 ha, iar floarea-soarelui au semănat în acest an 28 ha și au obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Plantă premergătoare pentru floarea-soarelui a fost grâul. Am arat terenul la 35-27 cm și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat 72.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie și atunci am fertilizat cu îngrășământ 15.10.5 și microelemente – 240 kg/ha, iar în vegetație, în stadiul de 6-8 frunze, am mai dat 240 kg/ha de nitrocalcar. Am aplicat două erbicide, unul înainte de răsărirea plantelor, al doilea după ce au răsărit, am mai aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. Am recoltat la începutul lunii septembrie și pot spune că sunt mulțumit de producție, cred că anul viitor voi semăna doar hibridul P64LE99”, a declarat fermierul campion.

Cu producția de 4.100 kg/ha obținută cu hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și domnul Constantin Felix Murariu din localitatea Dochia, județul Neamț.

Hibridul P64LE99 i-a oferit titlul de fermier campion și domnului Gheorghe Cenușă din localitatea Izvoru, județul Neamț, care a obținut 3.520 kg/ha.

În județul Mureș, fermier campion a devenit domnul Ioan Ferenczi, care a ales hibridul P64LE25 și a obținut 4.389 kg/ha.

În județul Alba, fermier campion a devenit în acest an domnul Vasile Dionisie Nagy. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Cetatea de Baltă și a obținut cu hibridul P64LE99 4.080 kg/ha. “Lucrez 2.200 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 268 ha semănate după porumb și grâu. Terenul a fost pregătit foarte bine, am erbicidat în toamnă, avem semănătoare directă și nici măcar nu am discuit, am semănat direct. Pe unele sole a administrat și gunoi de grajd, iar la semănat am dat 350 kg/ha de NPK, substanță brută, după care în stadiul de 6-8 frunze am mai administrat 250 kg/ha de azotat de amoniu. Am administrat și erbicidul Express®, un fungicid și un îngrășământ foliat. Recoltatul a avut loc în luna septembrie, a fost un an fără probleme și cred că anul viitor voi semăna între 250 – 300 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid, P64LE99 pentru că este stabil și oferă producții bune”, a precizat fermierul.

Un alt fermier campion la floarea-soarelui este domnul Cosmin Iancu. Acesta își desfășoară activitatea în județul Ilfov, iar în acest an a obținut 4.060 kg/ha cu hibridul P64LE136.

În județul Hunedoara cea mai bună producție a obținut-o domnul Ioan Adrian Borlea. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.050 kg/ha. “În cadrul a două societăți lucrez 270 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 85 ha. Ar în toamnă, apoi în primăvară pregătesc terenul cu combinatorul. Am semănat 63.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și tot atunci am administrat îngrășământ triplu 16, cantitatea a fost între 260 și 280 kg/ha. Am erbicidat și în preemergență și în vegetație. Am dat un foliar și un fungicid, atunci când plantele aveau 60-70 cm și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada 12-15 septembrie, iar pentru anul viitor cred că voi alege hibridul P64LE99, însă doar pe 30-40 ha pentru că nu îmi permite rotația culturilor să am o suprafață mai mare. Cultiv P64LE99 și P64LE25 de 3 ani, P64LE99 mi se pare mai bun, cred că P64LE25 este un pic mai pretențios pentru zona noastră”, a precizat fermierul.

Doamna Dana Furnea, din județul Hunedoara, a cultivat în acest an hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Lucrăm 300 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 55 ha, semănate după porumb. Am arat terenul în toamnă și am administrat gunoi de grajd, iar în primăvară am pregătit terenul cu discul, în două treceri, și am aplicat azot – 100 kg/ha. Am semănat la începutul lunii aprilie, am administrat erbicidul Express® 50 SG și un fungicid. Nu am prășit și nici nu am mai administrat altceva, a fost un an mai bun pentru P64LE99, față de P64LE25, însă este clar că în acest an a contat foarte mult și faptul că a plouat la timp. Anul viitor vom semăna floarea-soarelui pe 70 ha și vom alege hibridul P64LE99”, a declarat doamna Furnea.

În județul Prahova, cea mai bună producție cu hibrizii Pioneer a obținut-o fermierul Marian Jarcă. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 3.900 kg/ha.

Pentru agricultorii din nordul și nord-estul țării, 2019 a fost un an cu producții îmbucurătoare la cultura de floarea-soarelui. Atât în județul Suceava, cât și în Botoșani sau Iași, fermierii fideli hibrizilor Pioneer® au avut de câștigat la proba cântarului, motiv pentru care vor continua să aleagă genetica Pioneer®.

Domnul George Rotari din localitatea Dănila, județul Suceava, a ales în acest an  hibridul de floarea-soarelui P64LE99 și a obținut o producție de 4.496 kg/ha. “Lucrez o suprafață de  460 ha, iar floarea-soarelui a ocupat în acest an 92 ha. Am semănat și pe sole unde am întors rapița, dar și pe terenuri unde plantă premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul, în două treceri, am semănat la jumătatea lunii aprilie, densitatea a variat între 65.000 – 70.000 b.g/ha și tot atunci am aplicat 350 kg/ha de îngrășământ triplu 15. Am erbicidat doar cu Express® 50 SG, am tratat floarea cu fungicidul Tanos® 50 WG până la apariția butonului floral și am mai administrat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Nu am mai aplicat nimic altceva și nici nu a fost cazul să prășesc. Am recoltat la începutul lunii septembrie, cred că anul viitor voi semăna în jur de 100 ha și sigur voi alege tot hibrizi Pioneer®”, a declarat fermierul campion.

În județul Iași cea mai bună producție a obținut-o fermierul Plumbu Spiridon din localitatea Movileni, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha.

În localitatea Bivolari din județul Iași își desfășoară activitatea și următorul fermier campion - Ionuț Rusu. Acesta lucrează 800 ha, dintre care 300 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui, iar hibridul P64HE118 i-a oferit 4.100 kg/ha. “Respectăm rotația culturilor, de aceea au avut și diferite plante premergătoare. Arăm întotdeauna și pregătim terenul în primăvară  dintr-o singură trecere. În acest an am fertilizat înainte de semănat cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 16, am semănat apoi la jumătatea lunii aprilie, 65.000 - 67.000 b.g/ha. Am aplicat 2 erbicide, în două treceri și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada normală, astfel că am început la finalul lunii august. Pentru anul viitor voi alege hibrizii P64LE99 și P64HE118, pentru că oferă producții stabile”, a precizat fermierul.

Un alt fermier campion din județul Suceava este domnul Petre Atomulesei, care a obținut 4.033 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 336 ha, floarea-soarelui am avut pe 47 ha, iar rezultatul acesta foarte bun l-am obținut pe un teren care nu a fost arat în jur de 30 de ani. Am aplicat aici și gunoi de grajd, de aceea cred că a fost producția așa mare. Am arat, am intrat cu combinatorul și freza, după care am semănat până în data de 20 aprilie. Am mai fertilizat cu   250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 și am administrat îngrășământ foliar în două faze. Am erbicidat în 3 treceri și am prășit cultura, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat pe data de 27 septembrie și chiar a fost îmbucurătoare producția pe care am obținut-o”, a punctat fermierul.

Nicolae Zamoșteanu este agricultorul cu cele mai bune performanțe la cultura de floarea-soarelui din județul Botoșani. Acesta lucrează 136 ha, pe 45 ha a avut în acest an  floarea-soarelui, iar hibridul P64LE25 i-a oferit 4.020 kg/ha. “Am întors rapiță în primăvară, pentru că nu a avut densitatea corespunzătoare și am semănat floare. Am mai semănat și pe parcele unde plantă premergătoare a fost grâul, însă producția acesta am obținut-o pe solele unde a fost întoarsă rapița. Noi scarificăm și apoi pregătim terenul pentru semănat. În acest an am semănat 65.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie. Am administrat erbicidul Express® 50 SG și fungicidul Tanos® 50 WG, iar în ceea ce privește fertilizarea am aplicat inițial la rapiță 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și atunci când am semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. A fost un an fără probleme, nu am prășit cultura, dar hibridul s-a comportat foarte bine. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor voi semăna circa 50 ha cu floare și cred că voi alege același hibrid”, a specificat agricultorul.

În comuna Miroslava din județul Iași, Adrian și Ionel Voinescu  lucrează 80 ha, iar cu floarea-soarelui au avut 15 ha, semănate cu hibridul P64LE99, iar producția pe care au obținut-o a fost de 4.000 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, astfel că terenul l-am pregătit foarte bine cu discul, am fertilizat cu azot apoi am încorporat uree, în total 300 kg/ha. Am semănat la finalul lunii martie 75.000 b.g/ha, am aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar, precum și erbicidul Express® 50 SG. Cultura a mers foarte bine și am recoltat la începutul lunii septembrie”, a punctat Adrian Voinescu.

Andrei Amariei este un alt fermier campion din județul Iași. Acesta a mizat pe hibridul P64LE99 și a obținut 4.000  kg/ha.

Floarea-soarelui, o cultură rentabilă, cu cerințe modeste față de nutriție și climă, este o componentă importantă în asolamentul fermierilor din România. Deși majoritatea hibrizilor existenți în piață reușesc să își exprime potențialul genetic chiar și în prezența unor factori limitativi (secetă, slabă aprovizionare a solului cu nutrienți), succesul constă și în asigurarea sănătății plantelor.

Din acest punct de vedere plantele de floarea-soarelui sunt adesea ținta unor agenți patogeni ce pot produce pagube însemnate. Una dintre problemele grave semnalate din ce în ce mai des în ultimii ani în cultura de floarea-soarelui este mana (Plasmopara helianthi).

Fiind o problemă de actualitate pentru cultivatorii de floarea-soarelui, apar din ce în ce mai multe informații în spațiul public de specialitate, ce prezintă diferite aspecte și puncte de vedere.

Ca specialiști, ne propunem să prezentăm informații în detaliu despre ceea ce înseamnă mana în cultura de floarea-soarelui și managementul acesteia, printr-o serie de materiale informative. În acest fel, fermierul poate avea o privire în ansamblu și de perspectivă, contribuind activ la alegerea celor mai potrivite soluții pentru ferma sa.

Patogenul (Plasmopara helianthi) a fost semnalat pentru prima dată în 1876 în America de Nord, în prezent fiind identificate infecţii şi rase diferite pe mai mult de 80 de specii de plante, atât de cultură cât şi din flora spontană. În România mana devine o problemă din ce în ce mai mare în cultura de floarea-soarelui, mai ales în anii și în condițiile tehnologice favorabile dezvoltării acestuia (precitații, temperaturi scăzute, sol compact).

Pentru un control eficient al manei în cultura de floarea-soarelui, cel mai recomandat model este cel de gestionare integrată a patogenului. Acesta presupune utilizarea concomitentă a:

• Rezistenței genetice, prin folosirea hibrizilor cu toleranță genetică ridicată, ce determină limitarea apariției de rase noi;
• Tartamentului la sămânță, ce previne introducerea patogenului în câmpurile neinfestate;
• Bunelor practici agricole, ce ajută la reducerea inoculului din sol.

În ceea ce privește rezistența genetică, există în piață hibrizi toleranți la diferite rase de mană. Pentru compania Syngenta, toleranța genetică la mană reprezintă o prioritate; drept urmare, șase hibrizi din oferta noastră comercială pentru sezonul 2020 prezintă cea mai avansată genetică din perspectiva toleranței la mană. Acest lucru înseamnă că aproape jumătate din hibrizii Syngenta au toleranța genetică la toate rasele de mană cunoscute în România la momentul actual.

Din perspectiva tratamentului la sămânță, în prezent aproape 90% din suprafața de floarea-soarelui din România este tratată cu produse ce conțin substanța activă fungicid Metalaxil-M (mefenoxam). Apron XL 350ES (ce conține Metalaxil-M) este singurul produs de tratament sămânță omologat în România împotriva Plasmopara helianthi, acesta fiind utilizat de peste 10 ani de către fermierii români.

În legătură cu apariția în presa de specialitate a unor informații legate de eficacitatea substanței active Metalaxil-M în controlul manei și apariția unor forme (rase) rezistente de mană, specialiștii FRAC (Comitetul de acțiune pentru apariția formelor de rezistență la fungicide) afirmă că nu există în prezent metode moleculare de detecție a apariției formelor de rezistență și că strategiile aplicate și recomandate în prezent pentru a preveni apariția formelor de rezistență dau rezultate.

Ca de altfel pentru orice program tehnologic de protecție fitosanitară, se recomandă alternarea sau amestecarea substanțelor active aparținând unor clase chimice diferite, pentru menținerea eficacității pe termen lung a acțiunii fungice a produselor. În acest sens, orice soluții noi, omologate ca tratament sămânță pentru controlul manei în cultura de floarea-soarelui, vor veni doar să completeze programele de gestionare integrată existente în acest moment. 

Mai este de menționat și faptul că, în acest moment, nu există niciun produs fungicid omologat pentru controlul manei pe perioada de vegetație în cultura de floarea-soarelui. Astfel că singura metodă eficientă de control rămâne cea care combină toleranța genetică cu tratamentul fungicid la sămânță și bunele practici agricole de prevenție.

Cu mai multe detalii despre mana în cultura de floarea-soarelui, precum și soluțiile disponibile pentru controlul acesteia vom reveni în materialele viitoare.

Syngenta este lider european în cultura de floarea-soarelui, cu un număr mare de hibrizi, fiecare creat pentru a răspunde nevoilor fermierilor. În România portofoliul Syngenta cuprinde hibrizi pentru tehnologiile Clearfield®, Clearfield Plus®, Express® sau Convențional, precum și hibrizi de tip linoleic și higholeic.

Pentru controlul manei (Plasmopara helianthi) în cultura de floarea-soarelui, soluția Syngenta presupune folosirea de hibrizi toleranți la mană în combinație cu tratamentul fungicid la sămânță. Pentru fermele cu un risc ridicat de infestare cu mană, recomandăm cultivarea hibrizilor high oleic Talento și SY Experto sau a hibrizilor linoleici NX82214 (SY Onestar CLP), NX82213 (SY Ivori CLP) pentru tehnologia Clearfield Plus® sau Sumiko HTS și Subaro HTS pentru tehnologia Express®.

În județele Călărași și Ialomița cele mai bune producții la floarea-soarelui le-a oferit hibridul P64LE99. Producții de peste 4 tone/ha s-au obținut în mai multe ferme, iar în localitatea Grădiștea, județul Călărași, s-au atins chiar și 5 tone/ha.

Primul fermier campion este domnul Dan Iosif, care lucrează 200 ha, cu floarea-soarelui având acest an 50 ha, iar hibridul P64LE99 i-a asigurat 5.090 kg/ha. “Am semănat florea-soarelui după porumb, astfel că am arat la 30-35 cm, am discuit de 2-3 ori în funcție de câte ori a fost nevoie pe fiecare solă, apoi am mărunțit, adică am pregătit patul germinativ pentru semănat. Am aplicat triplu 16  - 220 kg/ha înainte de semănat, am semănat la finalul lunii aprilie, iar după semănat am mai aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat și tratamente, în 3 treceri – primul cu foliar și erbicid, apoi la următoarele am adăugat și fungicid, mai întâi unul mai simplu, al doilea mai complex. Cultura a fost prășită, trebuie să spunem că terenurile sunt într-o zonă de baltă, cum spunem noi, pe Lunca Dunării. Am recoltat în ultima săptămână din august, am început cu umiditate de 8.6 % și am încheiat cu 7.8%. Campania de recoltat a durat 3-4 zile. Am fost mulțumit, semăn acest hibrid de mult timp, sunt mai conservator și am avut mereu producții bune”, a declarat fermierul campion.

Domnul Georgian Corniță este următorul fermier campion din județul Călărași, acesta a cultivat hibridul P64LE99 pe 65 ha și a obținut 4.355 kg/ha. “Lucrez 700 ha, iar în această campanie floarea-soarelui am semănat pe 200 ha. În funcție de solă, planta premergătoare a fost porumb sau grâu. Acolo unde am avut hibridul P64LE99, planta premergătoare a fost porumbul, așa că lucrarea de bază a solului a fost arătura. Apoi am pregătit terenul cu discul și combinatorul, după aceea, în prima parte a lunii aprilie, am semănat 68.000 b.g/ha și am administrat îngrășământ complex 11.52.0 – 200 kg/ha. Cultura a fost prășită de două ori, iar la prima prașilă am mai dat 80 kg/ha de azot. Am erbicidat cu Express® 50 SG și cu antigramineic, iar în stadiul de 4-6 frunze am aplicat fungicidul Tanos® 50 WG. Campania de recoltat a avut loc la finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun și sunt mulțumit de producție”, a specificat domnul Corniță. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe 150 ha și va rămâne fidel hibridului P64LE99, pe care îi cultivă de mai mulți ani și care îi oferă producții constante.

Un  alt fermier campion la floarea-soarelui din această zonă este Alexandru Chiriță. Acesta lucrează în cadrul a două ferme 2.900 ha, dintre care 310 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui. A ales hibridul P64LE99 pentru toată suprafața și a obținut 4.180 kg/ha. “Porumb și grâu am avut pe solele unde am semănat în acest an floarea-soarelui. În toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, după care am semănat 73.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat îngrășământ - 200 kg/ha. În vegetație, atunci când am prășit, am fertilizat cu azotat de amoniu – 150 kg/ha. Am erbicidat într-o singură trecere și am administrat două tratamente cu fungicid. Am început recoltatul la mijlocul lunii august, a fost un an bun. În următoarea campanie intenționez să semăn floarea-soarelui pe 400 ha, voi alege același hibrid pentru că este cel mai productiv. Am mai încercat și hibrizii altor companii, însă mereu m-am întors la P64LE99”, a precizat agricultorul.

Și în județul Ialomița hibrizii de porumb, marca Pioneer® au oferit rezultate foarte bune la proba cântarului. Unul dintre fermierii mulțumiți de producția obținută datorită hibridului P64LE99 este Florin Toader din localitatea Roșiori. “Lucrez 930 ha, floarea-soarelui am avut pe 130 ha, iar planta premergătoare a fost porumbul. Am obținut o producție de 4.080 kg/ha cu hibridul P64LE99. Trenul a fost arat din toamnă, apoi în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 15 și am încorporat cu combinatorul. Am semănat în aprilie, 70.000 b.g/ha, și atunci am mai administrat 200 kg/ha de azot. Am erbicidat preemergent și apoi cu Express® 50 SG, cultura a mai primit un fungicid în stadiul de 6-8 frunze și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la finalul lunii august, iar în ceea ce privește următoarea campanie, este destul de dificil de estimat ce suprafață voi semăna. De obicei semăn până în 150 ha cu floarea-soarelui, însă acum am semănate 250 ha cu rapiță, dar a răsărit doar pe 60 ha, astfel că e posibil să cresc suprafața cu floarea-soarelui și voi alege în principiu același hibrid”, a declarat agricultorul.

Domnul Vali Istrate este și el fermier campion la floarea-soarelui în județul Ialomița. A avut 60 ha cu floarea-soarelui în acest an, a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Planta premergătoare a fost porumbul, iar terenul a fost scarificat și pregătit cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am fertilizat cu nitrocalcar - 300 kg/ha, iar la semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am început semănatul în data de 17 martie și am optat pentru densitatea de 65.000 b.g/ha. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar și un fungicid în stadiul de 10 frunze. Aceasta a fost toată tehnologia, iar în data de 25 august floarea era deja recoltată. Anul viitor voi semăna cel puțin 50 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid pentru că nu am avut probleme cu el nici cu bolile, nici cu căderile, a precizat fermierul.

Pentru mulți fermieri floarea-soarelui a fost, în acest an, cea mai profitabilă cultură. Beneficiind de condițiile bune de cultivare, hibrizii Pioneer® și-au demonstrat potențialul productiv în toate zonele țării, iar agricultorii care i-au ales au obținut rezultate excepționale. Mai mult decât atât, în unele ferme a fost obținută cea mai mare producție dintotdeauna.

Așa cum v-a obișnuit, compania Corteva Agriscience™ își prezentă în fiecare sezon fermierii campioni. Cei care dau startul în acest an sunt fermierii din județul Brăila, acolo unde hibridul P64LE99 a făcut spectacol în câmp, după cum declară chiar agricultorii care l-au ales.

Cea mai bună producție din județul Brăila s-a înregistrat în cadrul fermei SC POPALEX SRL, acolo unde fermierul Alexandru Popa a obținut 4.900 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am avut în acest an floarea-soarelui pe o suprafață de 680 ha și am semănat doar hibridul P64LE99. Este un hibrid pe care îl semăn de 4 ani, iar în această campanie am renunțat să mai cultiv și alți hibrizi competitori, pentru că el s-a dovedit a oferi cele mai stabile producții. Ca plante premergătoare am avut grâu – 600 ha și porumb – 80 ha. În toamnă am arat clasic la 30 cm, în primăvară am fertilizat direct pe arătură cu 150 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, apoi am pregătit terenul foarte bine cu compactorul. Apoi, am semănat începând cu 26 martie 72.000 plante/ha și am aplicat 230 kg/ha îngrășământ triplu 16. Am prășit o singură dată, atunci când am și fertilizat cu sulf – 120 kg/ha. La apariția buruienilor am aplicat două erbicide, unul pentru frunză îngustă și unul pentru frunză lată. Au fost două treceri la interval de o săptămână. La apariția butonului floral am aplicat fungicidul Tanos® 50 WG. Am început să recoltez de pe data de 17 august, am finalizat pe 10 septembrie și am obținut media pe fermă de 4.250 kg/ha”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 500 ha, pentru că atât îi permite rotația culturilor.

Producția obținută în cadrul fermei SC Ulmagrodan SRL – 4.700 kg/ha cu hibridul P64LE99, îi oferă statutul de fermier campion și domnului Dănuț Iconaru. “Lucrez 3.000 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest 600 ha, toată suprafața a fost semănată cu hibridul P64LE99. Producția a fost diferită în funcție de solă, am atins și 4.700 kg/ha, iar în final media pe fermă a fost 3.700 kg/ha. Am făcut ogor de toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat după jumătatea lunii aprilie 66.000 plante/ha, atunci am aplicat pe rând 200 kg/ha de îngrășământ triplu 16. Am mai fertilizat cu 200 kg/ha de azot atunci când am prășit. Am erbicidat după semănat și am mai aplicat un erbicid de corecție, iar după 10 zile am aplicat două fungicide și un îngrășământ foliar. Am recoltat la începutul lunii septembrie și pot spune că a fost un an bun, poate ar fi trebuit să aplic fungicidul mai devreme pentru că din cauza precipitațiilor floarea începuse să dea semne de boală. Anul viitor voi semăna în jur de 600 ha cu același hibrid  - P64LE99”, a precizat fermierul campion.

Hibridul P64LE99 i-a asigurat în acest an producția de 4.420 kg/ha agricultorului Radian Stănculescu din localitatea Plopu. “Am avut 70 ha de floarea-soarelui, pot spune că au fost niște producții record în acest an, P64LE99 este un hibrid bun. Cele mai bune rezultate le-am obținut acolo unde am dat găinaț de pasăre, am obținut pe o solă 5.200 kg/ha, aici am mai fertilizat cu 100 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am semănat floarea-soarelui după porumb, am avut sole arate din toamnă, dar au fost locuri unde am arat și în primăvară. Producția de 4.420 kg/ha a fost obținută pe sole cu arătură de toamnă, unde am aplicat găinaț de pasăre și 2 erbicide date la 7 zile distanță, unul pentru frunză lată, altul pentru frunză îngustă și asta a fost toată tehnologia, nu am mai aplicat niciun fel de tratament. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în următoarea campanie intenționez să semăn peste 100 de hectare cu floarea-soarelui, cred că voi alege același hibrid, însă nu exclud să iau și hibrizi noi pentru a-i testa”, a specificat agricultorul brăilean.

În cadrul fermei Bogdandra, Andrei Constantin a devenit fermier campion datorită aceluiași hibrid - P64LE99, care i-a oferit 4.300 kg/ha. Dânsul a filmat chiar și un testimonial, pe care îl găsiți pe pagina de YouTube Corteva – playlist România, despre hibridul care i-a adus producții record an de an. Lucrează de 40 de ani în agricultură, timp în care a testat sute de produse, însă P64LE99 i-a oferit cele mai bune rezultate.

Domnul Ionel Raita este un alt fermier campion din județul Brăila. El lucrează 200 ha în localitatea Tătaru, a semănat floarea-soarelui pe 60 ha și a obținut 4.272 kg/ha cu hibridul P64LE99 și 3.972 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Pe toată suprafața am semănat cei doi hibrizi Pioneer®, iar plantă premergătoare a fost porumbul. Am făcut lucrările clasice – arat, discuit, semănat și prășit o dată. Am administrat gunoi de grajd – 20 t/ha înainte de arat, am aplicat la semănat, în perioada 1-4 aprilie, îngrășământ complex 18.46.0 – 200 kg/ha, iar la prășit, atunci când plantele aveau 12-14 frunze, am dat 150 kg/ha azotat. Am mai administrat erbicidul ExpressSun™ și tot atunci am dat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Când am putut intra ultima oară în cultura am dat un fungicid și un foliar. Am recoltat în jurul datei de 20 august”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna între 40 – 60 ha cu floarea-soarelui (PE64LE99), pentru a face corect rotația culturilor, dar nu exclude posibilitatea de a încerca și hibrizi noi.

În localitatea Tudor Vladimirescu din județul Brăila își desfășoară activitatea fermierul campion Bogdan Nicușor, care în acest an a avut 77 ha semănate cu hibridul marca Pioneer® P64LE99 și a obținut producția de 4.130 kg/ha. “Plante premergătoare am avut grâu și porumb, pentru că am semănat pe mai multe sole. Am arat și am încorporat în sol 5 l/ha de biostimulator, am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii aprilie. Am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 la semănat, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 8-10 frunze, am mai aplicat 160 – 170 kg/ha de azotat. Am erbicidat cu ExpressSun™ și Pantera, iar înainte de înflorit am aplicat fungicid și un îngrășământ foliar. Am recoltat începând cu 20 august și pot spune că am fost mulțumit de masa hectolitrică, iar umiditatea la care am recoltat a fost între 7.4%  până la 9%, a fost un an bun la recoltat. Cultiv de mulți ani hibridul P64LE99, sunt mulțumit, iar anul viitor voi semăna între 80-100 de ha”, a precizat Bogdan Nicușor.

Rezultate foarte bune s-au obținut și în cadrul fermei SC Asiagro Company SRL, acolo unde doamna Nicoleta Iancu a semănat hibridul P64LE99 și a obținut 4.120 kg/ha. “Lucrăm 600 ha, iar 120 ha au fost în această campanie cu floarea-soarelui. În toamnă am arat, după care în primăvară am aplicat 200 kg/ha de sulf, am discuit și am semănat începând cu 25 martie. La semănat am mai fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0, iar în vegetație cu 100 kg/ha de azot. Cultura a fost prășită, a primit un îngrășământ foliar, un erbicid și un fungicid. Am recoltat începând cu 20 august. Pot spune că a fost un an foarte bun, hibridul P64LE99 este foarte rezistent, de aceea îl semăn de mai mulți ani și am rezultate bune”, a punctat doamna Nicoleta Iancu.

Adrian Băjenaru lucrează în cadrul societății SC Agrifix SRL 370 ha, dintre care 60 ha au fost semnate cu floarea-soarelui în acest an. A ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.080 kg/ha. “Am întors rapița pe această suprafață, așa că am arat, am discuit în două treceri, apoi am intrat cu combinatorul, toate lucrările au fost făcute în toamnă. În jurul datei de 10 aprilie am semănat și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, iar în vegetație am mai fertilizat cu 150 kg/ha de sulfat de amoniu. Cultura a fost prășită de două ori și a primit un tratament cu fungicid și un îngrășământ foliar. Am recoltat începând cu 24 august, pot spune că a fost o cultură fără probleme majore, deci sunt mulțumit. Anul viitor voi semăna 100 ha de floarea-soarelui, doar cu hibridul P64LE99”, a declarat fermierul campion.

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Eugen Cernat care a obținut 4.075 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 350 ha, floarea-soarelui am semănat pe 70 ha, după cultură de grâu. Astfel că am arat, am discuit, după care am intrat cu combinatorul și am semănat în perioada 1-10 aprilie. La semănat am fertilizat cu îngrășământ complex 20.20.0 – 250 kg/ha, iar la prașilă am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azotat cu 5% sulf. Am prășit cultura de două ori, am erbicidat cu ExpressSun™, am aplicat fungicidul complex Tanos® 50 WG în doză de 0.4 kg/ha și am aplicat un foliar pe bază de bor. Nu avem cultura în irigat, dar a fost un an bun, am recoltat în ultima săptămână a lunii august”, a punctat fermierul campion. Acesta a adăugat faptul că seamănă hibridul P64LE99 de doi ani, iar în acest an plantele au avut o talie mai înaltă, dar acest aspect nu a afectat producția.

Domnul Constantin Iordan din localitatea Tufești lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha și a obținut 3.780 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și în funcție de cum a fost terenul, pentru că am avut mai multe parcele, în toamnă am arat sau scarificat, după care în primăvară am discuit și înainte de semănat am aplicat 120 kg/ha de îngrășăminte complexe fie triplu 16, fie 18.46.0. Am semănat începând cu 1 aprilie și am fertilizat cu triplu 16 - 210 kg/ha. Am mai fertilizat și în vegetație cu azot, însă pe aproximativ 70% din suprafață, atunci când am prășit cultura. Am aplicat două erbicide – ExpressSun™ și un erbicid pentru costrei. Am recoltat în prima parte a lunii septembrie, iar anul viitor cred că voi semăna între 70 și 100 ha, depinde și de această campanie de toamnă care este destul de dificilă”, a specificat agricultorul.

Pentru fermierii români, floarea-soarelui reprezintă una dintre cele mai practicate culturi. Practic, de aproape un secol a devenit una dintre culturile tradiționale. La acest lucru au contribuit mai mulți factori. Unul dintre ei, probabil cel mai important, este acela că se potrivește foarte bine cu condițiile pedoclimatice ale țării noastre. Apoi, în timp, consumatorii români și-au adaptat obiceiurile, fiind influențați de cultivarea acestei oleaginoase. Uleiul de floarea-soarelui este preferat de departe la noi față de uleiurile de rapiță, măsline, porumb, dovleac, struguri sau palmier, așa cum se întâmplă în alte țări europene.

În lume, România este a patra cultivatoare de floarea-soarelui, iar în cadrul Uniunii Europene se situează pe primul loc, cu o suprafață medie cultivată de minimum un milion de hectare anual și cu o producție totală de peste trei milioane de tone. Randamentul mediu s-a ridicat la peste 2,9 tone/hectar în ultimele sezoane, așa cum o demonstrează statisticile oficiale: (vezi tabel în revistă).

Floarea-soarelui se mai caracterizează și prin faptul că are o piață internațională relativ constantă, dată de arealul său de utilizare și de cultivare, în zona mediteraneană și în Balcani. De aici rezultă și prețul relativ constant, cu variații destul de mici de la un an la altul.

Avantaje, dar și amenințări

Totuși, din cele arătate până acum nu trebuie să se înțeleagă cum că floarea-soarelui ar fi cultura perfectă, care, odată adoptată, permite gospodarilor să doarmă liniștiți la umbră. Dimpotrivă, la fel ca toate celelalte plante din cultura mare, și floarea-soarelui prezintă o serie de riscuri și de incertitudini. Ele sunt generate fie de rotația în asolament scurt sau cu o altă plantă oleaginoasă, fie de condițiile climaterice (primăveri umede, precipitații persistente, temperaturi mai scăzute decât normalul perioadei). De asemenea, există și o serie de boli, dăunători sau buruieni care atacă această cultură. Rățișoara porumbului (adică temunul tanimecus dilacotiles), mana sau lupoaia (orobanche ramosa) sunt doar câteva exemple în acest sens.

Soluții pe măsura problemelor

Tocmai pentru a putea păstra constante producțiile de floarea-soarelui specialiștii caută în permanență hibrizi rezistenți la atacurile acestor dăunători, pe de o parte, și noi molecule care să distrugă bolile și fungii, pe de altă parte. Până acum cu succes. De cea mai mare notorietate în acest sens se bucură exemplul luptei cu temuta orobancehe (lupoaia), care este endemică în zona Câmpiei Române. Această plantă parazită, care se dezvoltă în mod predilect pe floarea-soarelui, producea pagube în culturi de până la 40-50%, putând chiar depăși aceste valori. Însă hibrizii utilizați la ora actuală au o toleranță deosebit de ridicată la infestarea cu lupoaie, astfel încât pagubele nu mai apar.

Din nefericire, nu la fel se întâmplă și în cazul atacului tanimecus. Deși poate ceva mai mici decât în cazul porumbului, și la floarea-soarelui pagubele cauzate de această insectă sunt însemnate în perioada de la răsărire și până la atingerea unui anumit stadiu de dezvoltare. Despre acest dăunător am vorbit și încă vom mai vorbi.

Atunci când părea că nimic nu ar mai putea să-i surprindă pe fermieri, un nou dușman, mana florii-soarelui (Plasmopara halstedii), cu un potențial distructiv la fel de mare, s-a ivit. Ceea ce ani de-a rândul a apărut ca o problemă care nu trebuie neglijată, desigur, dar este o chestiune minoră, a intrat brusc în rândul problemelor majore.

Mana – o problemă ce tinde să devină majoră

Primele simptome de agresivitate au fost observate în 2017, în Italia, după care, în 2018, au fost identificate probleme în Franța și Spania. În sezonul 2019 situația a devenit mult mai problematică: infecții puternice au fost observate în România, Bulgaria, Grecia, Turcia (Sud) și, din nou, în Italia și Franța.

Mana florii-soarelui este o ciupercă care face parte din familia Oomycete și prezintă două faze de infecție. Infecția primară (sistemică) este cea mai periculoasă și apare în zona rădăcinii, provocând o încetinire imediată a dezvoltării plantei afectate, până la moartea completă a acesteia. Evident, acest lucru are un impact direct asupra scăderii producției.

Chiar și în situația în care nu duce la distrugerea completă a rădăcinii și la moartea plantei, infecția primară este urmată de infecții secundare, care conduc la deteriorarea ulterioară a aparatului foliar, fără influență negativă asupra producției.

În funcție de gradul de atac, daunele asupra producției pot fi cuantificate într-un procent ce variază între 10-50% (ajungându-se la 100%, dacă infecția primară este puternică și afectează întreaga solă).

Soluții cu probleme

Singurii factori care pot fi influențați pentru prevenirea acestei boli îi reprezintă toleranța genetică și tratamentul cu fungicid al seminței. Dar în actualul context de reglementare din cadrul UE obținerea unor hibrizi cu toleranță genetică reprezintă un proces care poate dura mai mulți ani. Suficient de mulți ca mana să facă prăpăd...

Tratamentele foliare nu pot acoperi daunele provocate timpuriu la nivelul sistemului radicular al plantei. De aceea, pentru protecția rădăcinilor și dezvoltarea armonioasă a plantelor mai rămâne o singură soluție: tratamentul cu fungicid al semințelor. Cea mai practică, răspândită și eficientă metodă este tratarea industrială a semințelor de floarea-soarelui. Numai că și în această situație există o problemă.

În prezent, în România există o singură substanță activă autorizată pentru tratamentul semințelor pentru controlul manei (metalaxil-m) care, pe lângă faptul că a demonstrat o scădere a eficacității în unele zone ale Europei, ar putea determina în curând probleme legate de apariția fenomenelor de rezistență din partea agentului patogen. Dezvoltarea rezistenței unei ciuperci patogene, spun specialiștii, poate fi evitată sau întârziată prin alternarea sau amestecul produselor cu mod diferit de acțiune.

Alexandru GRIGORIEV

„Vecine, să știi că nici vremurile nu mai sunt cum au fost. N-oi fi eu unul cu prea multă școală, dar zic că am umblat ceva prin viața asta și am văzut și eu una-alta. Și de-aia zic: parcă s-a întors lumea. Uite, e al treilea an la rând de când aici, la noi, la Găureni, culege lumea porumbul înainte să culeagă via. Păi ăla bătrânu´ cred că se răsucește în mormânt. Unde se pomenea așa ceva înainte? Culegea omu´ via după 15 septembrie, când era la biserică Hrisovul viilor și, după ce termina, se apuca ușurel de porumb. Acuma, nu trece bine Sfânta Maria Mare, că gata, dă lumea buluc la porumb. Până la Sfântă Maria Mică e deja cules și bătut. Da´ știi ce e cel mai cel? Că porumbul e copt, uscat, numai bun de cules! De-aia zic, nici lumea nu mai e cum a fost!“, se minunează vecinul meu, Nea´ Gică, din comuna Bulbucata, jud. Giurgiu. Om crescut la țară, are acum 63 de ani. Ultimii 40 și i-a petrecut ca șofer, bătând țara în lung și în lat și luând aminte la cum s-au schimbat lucrurile/Și, oricât m-aș împotrivi, nu am cum să nu-i dau dreptate... Deși septembrie de-abia a început, în Câmpia Română floarea-soarelui este deja culeasă încă din ultima decadă a lunii august, iar la porumb a început recoltatul.

Recoltă nesperată de floarea-soarelui

La Orezu, sat al comunei Ciochina, din județul Ialomița, își are ferma dl. Nicolae Sitaru. Este unul dintre cei mai renumiți agricultori din zona de sud a României. Este suficient să spunem că la ferma domniei sale, de câțiva ani încoace, la jumătatea lunii septembrie se organizează Ziua Porumbului. La acest eveniment, sute de fermieri din toată țara se întâlnesc să discute despre performanțele a diverși hibrizi și a tehnologiilor folosite la cultura porumbului. Și au cu cine, căci la eveniment participă, deopotrivă, și reprezentanți ai firmelor distribuitoare de inputuri.

Și, dacă tot se întâlnesc, desigur că fermierii mai discută și despre floarea-soarelui, și despre prețuri, și despre ce mai e nou.

Și uite așa am aflat că, cel puțin în județul Ialomița, producția la floarea-soarelui a fost de aproximativ 3,7-3.8 tone/hectar. Deloc rea, având în vedere condițiile din acest an. Desigur, s-ar fi putut și un pic mai bună, puțin peste patru, „se răsfață“ unii fermieri, dar nu-i rău nici așa. Mai prost este că prețul la recoltare este de doar 1.250 lei/tonă, mai mic ca anul trecut. Și, de aici, încep calculele. Pentru unii fermieri, deși câștigul nu este cel așteptat, încă există unul. Pentru alții, abia s-au amortizat cheltuielile. Iar pentru unii, puțini, rămâne de văzut: deocamdată păstrează producția și vor vinde mai târziu. Cine știe ce se mai întâmplă?

Un lucru este însă sigur: deși în primăvară, la semănat, seceta a fost îngrozitoare, și mai apoi vremea s-a arătat potrivnică, cum-necum ploile din iunie și iulie au salvat producția, astfel încât nici 2019 n-a fost un an prost. Mai departe, depinde de PAC și de piața internațională să-l facă și mai bun...

Porumbul, producții peste așteptări

Dacă la floarea-soarelui chestiunea este oarecum tranșată, în privința porumbului discuțiile sunt abia la început. Aici sunt mult mai multe aspecte de luat în discuție. În primul rând, concurența este mult mai aprigă. Numărul de hibrizi cultivați este mult mai mare, iar diferențele sunt și ele semnificative. „Anul acesta a fost unul cu totul și cu totul special. De fapt, la început, în martie – aprilie când am semănat, întrebarea era ce o să răsară. Pe lângă secetă, a mai fost și frig. Și iată că, totuși, s-a dovedit potențialul noilor generații de hibrizi. Porumbul a răsărit și a crescut, cum-necum, până au venit ploile din iunie–iulie. Apoi s-a dezvoltat, iar la început de septembrie s-a și uscat, astfel încât a ajuns să aibă o umiditate de sub 15%, și să se poată recolta. Acest lucru este valabil chiar și pentru porumbul mai tardiv, din grupele FAO de peste 350“, a povestit dl. Nicolae Sitaru.

Și pentru că domnia-sa este, chiar și fără să o spună, un amator de competiții, la ferma sa am avut parte de un concurs ad-hoc mai ceva decât o cursă de galop. Reprezentanții principalilor furnizori de semințe erau prezenți la recoltat. Combinele intrau în solele semănate cu fiecare hibrid, recoltau, apoi se cântărea producția și se calcula productivitatea. Totul la vedere, fără interese ascunse, fără nici o păcăleală. Doar cu glume colegiale, mai mult sau mai puțin sărate. Dar, indiferent cât de usturătoare au fost unele glume, nimeni nu a avut de ce să se rușineze. Cele mai mici productivități s-au situat în jurul valorii de 9.500 kg. boabe/ha, în timp ce maximul a depășit 13.200. Valori care pot face mândru orice producător!

Și iată-mă întors la vorba vecinului Nea´ Gică: „S-au schimbat vremurile!“ Păi da, căci cine visa acum zece ani, ca să nu ne ducem mai departe în timp, la producții de peste șase tone/hectar? Nouă tone păreau o utopie. Dar și prețul de 650 lei/tonă părea de batjocură.

Așa că cine să mai poată să știe cum sunt timpurile?

Alexandru GRIGORIEV

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea a organizat un eveniment dedicat culturii florii-soarelui și rezultatelor cercetării obținute aici. Mai întâi, participanții au asistat la o serie de prezentări în cadrul căror au fost prezentate caracteristicile hibrizilor creați la Fundulea, precum și istoricul cercetării românești în ceea ce privește floarea-soarelui.

Istoric glorios, viitor promițător

Știm deja că primii hibrizi de floarea-soarelui creați pe bază de androsterilitate au fost creați la Fundulea, însă de-a lungul timpului, aceștia au pierdut teren în fața hibrizilor din străinătate. „Rezultatele pe care le aveam cândva la floarea-soarelui erau foarte bune. Aproape toată suprafața cu floarea-soarelui era semănată cu hibrizi creați la Fundulea, care s-au extins și pe plan internațional. În acest moment câmpul de ameliorare a florii-soarelui ocupă 8 hectare, o suprafață destul de mare pentru o plantă prășitoare, iar rezultatele sunt pe măsura efortului depus. Am semănat progresiv, în 5 etape, pentru a nu se suprapune o lucrare pe o suprafață foarte mare, raportat la numărul de oameni pe care îi avem. Ameliorarea este un proces foarte complex și de durată. De regulă, pentru a lansa un hibrid sau soi nou este nevoie de aproximativ 12 ani, însă încercăm și la această cultură să introducem o metodă modernă pentru a reduce acest timp“, a declarat directorul INCDA Fundulea, Pompiliu Mustățea.

În prezent, fermierii au la dispoziție hibrizi creați la Fundulea, iar cel mai cultivat dintre aceștia este Performer, un hibrid convențional înregistrat în anul 1996 și reînscris în lista oficială în 2019. Este semitardiv, are capacitatea de producție de 3.700-4.000 kg/ha, iar conținutul mediu de ulei este de 52-53%. Este tolerant la putregaiul alb, mediu rezistent la putregaiul cenușiu și rezistent la cădere.

Noi hibrizi cu potențial

Participanții au aflat mai multe detalii despre noii hibrizi și au putut să observe cum s-au dezvoltat în câmp. „Prin lansarea noilor hibrizi rezistenți la erbicidele Pulsar și Express sperăm să recâștigăm piața de semințe a florii-soarelui. În ultimii 2 ani am reușit să înregistrăm 5 astfel de hibrizi, iar rezultatele pe care le-au oferit sunt foarte bune. Sperăm ca fermierii să se îndrepte din nou către noi; în acest moment 5% din suprafața totală semănată cu floarea-soarelui este reprezentată de hibrizii creați la Fundulea, iar hibridul FD15E27 a cunoscut o oarecare creștere, dar suntem doar la început“, a mai precizat directorul INCDA Fundulea.

FD15E27 este un hibrid înregistrat în 2016, semitardiv, cu o capacitate de producție de 3.800-4.000 kg/ha. Este rezistent la erbicidele de tip sulfonilureic – sistem Express Sun, are rezistență genetică la mană și lupoaie rasele F-G, este tolerant la pătarea brună și are un grad ridicat de autofertilitate. Se recomandă densitatea de 55.000-58.000 plante recoltabile/ha în nerigat și 58.000-60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD18E41 a fost înregistrat oficial în anul 2019, este un hibrid semitardiv, cu capacitatea de producție de 4.100-4.400 kg/ha. Este rezistent la erbicidele de tip sulfonilureic – sistem Express Sun, are rezistență genetică la mană, este tolerant la pătarea brună și la putregaiul alb și este rezistent la parazitul lupoaia, rasele F-G. Se recomandă densitatea de 55.000-57.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 58.000-60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD15CL44 este un hibrid înregistrat în lista oficială în 2016, este semitardiv și are capacitatea de producție de 4.000-4.200 kg/ha, în timp ce conținutul de ulei este de 50-51%. Are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield. Este rezistent la mană și lupoaie, rasa E, este tolerant la pătarea brună, neagră și la putregaiul alb. Se recomandă densitatea de 48.000 – 53.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 55.000 – 60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD15CL50 este un hibrid semitardiv, înregistrat în anul 2017. Are capacitatea de producție de 3.900-4.100 kg/ha, stabilitate ridicată și conținut mediu de ulei 50-52%. Are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield, la mană și lupoaie, rasa E. Este tolerant la pătarea brună și la putregaiul alb.

FD18CL58 este înregistrat în 2019 și are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield. Este semitardiv, are capacitatea de producție de 3.900-4.100 kg/ha, iar conținutul de ulei 50-52%. Este tolerant la pătarea brună, neagră și la putregaiul alb, are rezistență genetică la mană și grad ridicat de autofertilitate. Se recomandă densitatea de 48.000-52.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 53.000-58.000 plante recoltabile/ha în irigat.

„Suprafața Institutul a scăzut dramatic, din peste 7.000 ha mai avem 1.844 ha, deci nu putem produce local sămânță din cei 5 hibrizi. Avem un lot de hibridare pe 15 ha cu hibridul FD15E27. Sămânța pentru ceilalți hibrizi este produsă de anumiți producători de sămânță despre care știm că sunt oameni serioși și pe care i-am verificat la fața locului. Astfel, în primăvara anului viitor vom avea pentru toți hibrizi înregistrați“, a punctat Pompiliu Mustățea.

Noi provocări

Întrebat care este strategia Institutului pe care îl conduce în ceea ce privește crearea de noi hibirizi în contextul schimbărilor climatice, directorul Pompiliu Mustățea a punctat: „Schimbările climatice ne produc mari bătăi de cap pentru că noi, atunci când concepem un plan de încrucișări, trebuie să ne gândim care vor fi nevoile fermierilor peste 8 sau 12 ani, atunci când se va finaliza procesul de ameliorare. Astfel, pot spune că strategia Institutului a fost una în care seceta și arșița vor fi predominante, de aceea toată germoplasma, la fiecare specie, s-a concentrat pe caracterele rezistente la cele două fenomene. Eu cred că aceste condiții vor conduce la scurtarea perioadei de vegetație a tuturor speciilor de plante, dar și producția va avea de suferit. Din aceste motive ne întrebăm ce caractere putem îmbunătăți pentru a păstra sau chiar să creștem nivelul de producție.“

Larissa SOFRON

Din cauza condițiilor vitrege din toamnă, acest an agricol este caracterizat prin suprafețe mari cultivate cu plante prășitoare, îndeosebi porumb și floarea-soarelui. Mare parte din culturile înființate în toamna anului trecut au răsărit slab și nu au rezistat peste iarnă sau din cauza densității mici vor trebui reînsămânțate în primăvară cu alte culturi. Pe lângă efortul financiar, suplimentar, fermierul întâmpină probleme de amplasare a culturii.

Dacă porumbul este mai puțin pretențios la planta premergătoare, nu același lucru îl putem spune și despre floarea-soarelui, care este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive și care are predispoziție la anumite boli păgubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent, această cultură necesită o rotație corespunzătoare și uneori s-ar impune revenirea pe același amplasament doar după o pauză de câțiva ani.

Anul acesta, nefiind posibilă respectarea acestei condiții, este posibil să avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infecție, iar în funcție de particularitățile locale, o serie de agenți patogeni se pot instala în cultură.

Dintre aceștia amintim:

• Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui), ca fiind cele mai cunoscute și păgubitoare boli;
• Phomopsis helianthi (necrozarea și frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

De asemenea, în anumite condiții, boli precum: Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacteriană) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singură boală rămasă netratată poate afecta parțial sau total cultura de floarea-soarelui și poate influența într-un mod negativ producția.

De aceea, CORTEVA AGRISCIENCE recomandă aplicarea în vegetație a fungicidului Tanos® 50 WG, un fungicid extrem de eficient, cu două substanțe active cu mod de acțiune diferit, și anume:

• Famoxadon are proprietăţi lipofilice, fiind aderent la cuticulă și foarte greu de spălat după 1 oră de la aplicare. Are acţiune antisporulantă și blochează creșterea ciupercii. Famoxadon difuzează în cuticulă și determină o bună redistribuire a substanţei active la suprafaţa frunzei, fiind remobilizat prin ploaie și rouă. Sporii ciupercii devin incapabili să încolţească, germinarea sporilor, fiind blocată.
• Cimoxanil penetrează ţesutul frunzei și se distribuie translaminar. Stopează creșterea leziunilor și sporularea, inducând reacţia de autoapărare a plantei.

Recomandăm fungicidul Tanos® 50 WG în doza de 0.4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formării butonului floral, când încă se poate interveni cu mașina de stropit în lanul de floarea-soarelui, aplicare recomandată în special pentru protejarea calatidiului.  

În cazuri excepţionale de atac de mană (Plasmopara helianthi), aplicaţi 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depistaţi atacul.

Este de preferat să aplicăm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru a pune în valoare potențialul excepțional de producție al hibrizilor.

Pentru o mai bună informare și o prezentare detaliată a bolilor specifice florii-soarelui, dar și pentru detalii despre produsele noastre de protecție a plantelor, puteți vizita site-ul nostru  www.corteva.ro.

Ana Maria Pascariu
Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides

În paginile revistei noastre am vorbit deja în câteva rânduri despre o frumoasă inițiativă a membrilor AIDER: aceea de a-și împărtăși experiențele. Și în privința culturilor de floarea-soarelui, asociația „Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă“ (AIDER) a făcut același lucru ca și cu celelalte culturi principale: a strâns laolaltă informațiile despre tehnologiile folosite, materialul genetic, condițiile de mediu etc., le-a pus într-o broșură și apoi a oferit-o membrilor. În acest fel, fermierii se pot inspira din rezultatele altora sau pot evita greșelile unor colegi. Aceste experiențe vi le prezentăm, în continuare, în sinteză.

În Iași, ploaie ori prea multă, ori deloc!

În județul Iași sezonul de cultivare a florii-soarelui a fost caracterizat de o foarte proastă distribuție a precipitațiilor. Deși cantitatea totală de 200 l/m² nu se poate spune că a fost mică, a căzut toată în zece zile consecutive din luna iulie. Altfel, de la semănat, care s-a făcut în a doua decadă a lui aprilie, și până la recoltare nu au mai fost decât câteva ploi neînsemnate cantitativ. Fermierul respectiv a ales semințele hibridului Alvarez IR, pe care le-a semănat cu o densitate de 59.000 plante/ha. Sămânța a fost tratată cu imidacloprid, iar la semănat s-a aplicat o fertilizare cu NPK 20:20:0 și, apoi, o ierbicidare preemergentă cu s-metolaclor și terbutilazin. La prima prașilă s-a aplicat o nouă fertilizare cu uree, urmată de o erbicidare cu imazamox, ocazie cu care s-au distribuit și biostimulatori pe bază de auxină. Costul total al producției a fost de 1.425 lei/ha. Producția a fost de trei tone/ha.

Experiențe variate în Călărași

În județul Călărași experiențele au fost mai multe și diferite. La o fermă semănatul s-a făcut în prima decadă a lui aprilie. Hibridul LE 99 a fost folosit cu o densitate de 63.000 plante/ha. Pe terenul folosit a existat un covor vegetal, înființat în august 2017, care a fost compus din muștar, ovăz negru, bob și lathyrus. Covorul a fost distrus cu o grapă cu disc, chiar înainte de semănat. La semănat s-a aplicat și o fertilizare cu MAP și uree și s-a erbicidat cu metolaclor și glifosat.

În a doua decadă a lunii aprilie s-a făcut o nouă erbicidare cu tribenuron metil, iar în a treia decadă a aceleiași luni s-a dovedit necesară aplicarea unui raticid pe bază de bromadiolone. În sfârșit, la jumătatea lunii mai s-a aplicat încă o fertilizare foliară, pentru care s-a utilizat o soluția ecologică cu conținut ridicat de bor. Cheltuielile totale s-au cifrat la 1.403 lei/ha. În condițiile unui total al precipitațiilor de 215 mm, producția înre­gistrată a fost de 2,48 t/ha.

Aproximativ aceeași tehnologie a fost aplicată și unei alte suprafețe, pe care s-a semănat hibridul LE 25, cu o densitate de 63.000 plante/ha. Față de cultura prezentată anterior, nu s-au folosit raticide și nu a existat covor vegetal. Așa se face că și costurile de producție au fost mai mici, de numai 1.010 lei/ha. În schimb, producția a fost considerabil mai mare: 3,18 t/ha, adică un plus de 700 kg!

Probabil că acest rezultat a fost o îmbinare între densitatea de însămânțare mai mare și potențialul superior al hibridului folosit.

Când aparențele înșală

La cealaltă extremă s-a situat următoarea experiență din Călărași. Aparent, fermierul avea toate atuurile: teren de baltă, experiență și un hibrid performant: Gracia. Semănatul, cu o densitate de 70.000 plante/ha, a avut loc în a doua decadă a lunii aprilie. Cu această ocazie s-a aplicat și o fertilizare cu azotat de amoniu, îngrășământ microgranulat și NPK 20:20:0. În stadiul de 4-6 frunze s-a erbicidat cu un amestec de imazamox și quizalofop-p-tefuril. Costul culturii a ajuns la 1.834 lei/ha. Însă problema principală au constituit-o precipitațiile. De la ultima zăpadă și până la 10 iulie nu a mai plouat deloc. În aceste condiții, răsărirea a fost neuniformă. În schimb, în luna iulie, în doar câteva zile au căzut cea mai mare parte din cei 216 mm, câți s-au strâns în tot sezonul. Rezultatul a fost o îmburuienare excesivă. Până la urmă, producția a totalizat 2 t/ha, cu 500 kg/ha mai mare decât media fermei.

Tehnologii câștigătoare

În județul Constanța, unul dintre fermieri a pariat pe hibridul Neoma, semănat cu o densitate de 64.000 plante/ha chiar în prima decadă a lunii aprilie. Terenul a fost erbicidat preemergent cu imazamox, apoi în fenofazele de 1-2 frunze și 6-8 frunze a fost prășit mecanic. A mai fost aplicat doar un tratament cu fungicid, cu un amestec de azoxitrobin și ciprocomazol. Nu s-au aplicat niciun fel de îngrășăminte. Costul de producție a fost de 1.250 lei/ha. În condițiile în care precipitațiile au însumat 506 litri/m², producția a atins 3,8 t/ha!

În același județ, la o fermă unde precipitațiile au fost ceva mai reduse, de 423 mm, producția a înregistrat 4,39 t/ha. Sămânța de Marquesa a fost semănată cu densitatea de 64.000 plante/ha chiar din a treia decadă a lunii martie. Cu aceeași ocazie s-a și fertilizat cu NPK 20:20:0, iar preemergent s-a erbicidat cu s-metolaclor și terbutilazin. O altă erbicidare, cu imazamox, s-a făcut în stadiul de 6-8 frunze, urmată, în stadiul de 10-12 frunze, de o prașilă mecanică și o fertilizare cu azotat de amoniu.

În fine, la momentul apariției butonului floral s-au făcut un tratament cu fungicid pe bază de boscalid și dimoxystrobin și o fertilizare cu bor. Costurile de producție s-au ridicat la 1.937 lei/ha, cu rezultatele pe care le-am arătat.

Culturi bio și semincere

În județul Timiș, unul dintre fermieri a realizat o producție organică. Terenul a fost fertilizat cu azot organic înainte de semănat. Apoi s-au mai efectuat două treceri cu sapa rotativă și două treceri cu prașila. Ploile multe din perioada 15 mai - 15 iulie au făcut foarte dificil prășitul la timp, astfel încât au existat multe parcele „murdare“. Hibridul folosit a fost Fushia CL, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția obținută a fost de 1,4 t/ha.

În fine, prezentăm și rezultatele obținute pe un lot semincer din județul Mureș. Materialul genetic Caspien a fot semănat târziu, la sfârșitul lunii aprilie. Densitatea a fost de 57.000 plante/ha. La semănat s-au aplicat o fertilizare cu DAP 18:46 și o erbicidare cu fluorocloridon. Abia în prima decadă a lunii iulie s-a mai făcut o lucrare, și anume aplicarea unui fungicid cu trifloxistrobin și ciprocomazol. Suma precipitațiilor a fost de 300 mm, iar producția obținută de 600 kg/ha!

Alexandru GRIGORIEV

Din cauza condițiilor vitrege din toamnă, acest an agricol este caracterizat prin suprafețe mari cultivate cu plante prășitoare, îndeosebi porumb și floarea-soarelui. Mare parte din culturile înființate în toamna anului trecut au răsărit slab și nu au rezistat peste iarnă sau din cauza densității mici vor trebui reînsămânțate în primăvară cu alte culturi. Pe lângă efortul financiar suplimentar, fermierul întâmpină probleme de amplasare a culturii.

Dacă porumbul este mai puțin pretențios la planta premergătoare, nu același lucru îl putem spune și despre floarea-soarelui, care este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive și care are predispoziție la anumite boli păgubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent, această cultură necesită o rotație corespunzătoare și uneori s-ar impune revenirea pe același amplasament doar după o pauză de câțiva ani.

Anul acesta, nefiind posibilă respectarea acestei condiții, este posibil să avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infecție, iar, în funcție de particularitățile locale, o serie de agenți patogeni se pot instala în cultură.

Dintre aceștia amintim:

• Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui), ca fiind cele mai cunoscute și păgubitoare boli;
• Phomopsis helianthi (necrozarea și frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

  

De asemenea, în anumite condiții, boli precum Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacteriană) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singură boală rămasă netratată poate afecta parțial sau total cultura de floarea-soarelui și poate influența într-un mod negativ producția.

De aceea, CORTEVA AGRISCIENCE recomandă aplicarea în vegetație a fungicidului Tanos® 50 WG, un fungicid extrem de eficient, cu două substanțe active cu mod de acțiune diferit, și anume:

• Famoxadon are proprietăţi lipofilice, fiind aderent la cuticulă și foarte greu de spălat după 1 oră de la aplicare. Are acţiune antisporulantă și blochează creșterea ciupercii. Famoxadon difuzează în cuticulă și determină o bună redistribuire a substanţei active la suprafaţa frunzei, fiind remobilizat prin ploaie și rouă. Sporii ciupercii devin incapabili să încolţească, germinarea sporilor fiind blocată.
• Cimoxanil penetrează ţesutul frunzei și se distribuie translaminar. Stopează creșterea leziunilor și sporularea, inducând reacţia de autoapărare a plantei.

Recomandăm fungicidul Tanos® 50 WG în doză de 0,4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formării butonului floral, când încă se poate interveni cu mașina de stropit în lanul de floarea-soarelui, aplicare recomandată în special pentru protejarea calatidiului.       

În cazuri excepţionale de atac de mană (Plasmopara helianthi), aplicaţi 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depistaţi atacul.

Este de preferat să aplicăm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru a pune în valoare potențialul excepțional de producție al hibrizilor.

Pentru o mai bună informare și o prezentare detaliată a bolilor specifice florii-soarelui, dar și pentru detalii despre produsele noastre de protecție a plantelor puteți vizita site-ul nostru www.corteva.ro.

Ana Maria Pascariu

Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides

În România, floarea-soarelui este cea mai importantă plantă oleaginoasă, ocupând locul 3 ca suprafață cultivată, depășind chiar 1 mil. ha în anumiți ani (www.madr.ro). Totodată, suprafața însemnată la nivel național, precum și nivelul producției, plasează țara noastră în fruntea clasamentului la nivel european. Din punct de vedere agricol, este important că floarea-soarelui eliberează devreme terenul fiind o bună premergătoare pentru cerealele păioase. Floarea-soarelui este și o excelentă plantă meliferă, obținându-se între 30-130 kg miere pe un hectar cultivat.

Cerinţele faţă de nutrienţi

Floarea-soarelui are disponibilitate ridicată față de elemente nutritive. După ritmul de absorbţie a elementelor, se constată că azotul este absorbit pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, cu cerințe ridicate de la începutul formării primordiilor florale și până la sfârșitul înfloritului. Deficitul sau excesul de azot din aceste faze de vegetație determină tulburări grave în procesul de creștere. Atenție, dezvoltarea organelor vegetative sensibilizează plantele la boli și la secetă și prelungește perioada de vegetaţie, toate în detrimentul obținerii de semințe și unui conținut ridicat în ulei.

Fosforul este asimilat pe parcursul întregului ciclu de vegetație, cu intensitate ridicată în fazele de formare a calatidiilor și de fructificare. De reținut este că plantele tinere de floarea-soarelui au capacitate redusă de absorbție a acestui element. Fosforul grăbește maturarea achenelor și este implicat în creșterea conţinutului de ulei al acestora. Prin urmare, insuficienţa fosforului frânează dezvoltarea normală a achenelor și determină scăderea randamentului in  ulei.

Magneziul este necesar proceselor de creștere și dezvoltare a florii-soarelui prin participarea la reacţii specifice legate de sinteza și activitatea enzimelor. În plus, este atomul central al moleculei de clorofilă, deci joacă un rol deosebit de important în fotosinteză. S-a dovedit că introducerea fertilizării cu microelemente a dus la creșterea semnificativă a producției de achene.

Borul este cel mai important microelement pentru floarea-soarelui. Carența de bor devine vizibilă pe zonele marginale ale limbului foliar. Pe tulpină apar fisuri oblice care, ulterior, pot duce la frângerea acestora. În caz de carență severă, vârful de creștere moare înaintea apariției butonului floral. Capitulele se deformează și fac semințe seci, sau nu se formează complet. De aceea, este obligatorie fertilizarea foliară cu bor, atât pentru rolul acestuia în dezvoltarea plantelor cât și pentru stimularea asimilării altor elemente și toleranță la secetă și arșiță.

Floarea-soarelui are sensibilitate deosebită și față de cupru. Simptomele de carență de cupru se manifestă prin creșterea redusă a plantelor si pătări la nivelul frunzelor tinere. Florile nu se formează sau prezintă deformații și fac semințe seci.

Manganul este implicat în procesele fiziologice legate de fotosinteză. În consecință, eficiența de asimilare și producția sunt corelate pozitiv cu prezența acestui microelement. Fiind implicat și în ajustarea metabolismului acizilor grași, manganul asigură obținerea unor semințe cu un conținut ridicat de ulei.

Potasiul – element indispensabil pentru producţia și calitatea recoltei de floarea-soarelui

Potasiul este asimilat de plante pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, cu intensitate mai mare de la apariţia inflorescenţelor și până la maturitatea achenelor. Fertilizarea foliară cu potasiu determină asimilarea mai intensă a celorlalte elemente și a potasiului din sol, contribuie la sporirea producţiei de seminţe prin fecundarea deplină a florilor din centrul capitulelor și la creșterea conţinutului de ulei. Insuficienţa potasiului se manifestă prin grad mai redus de fecundare și conţinut mai mic de ulei. Acest element este absorbit rapid de plante și reglează regimul hidric. De asemenea, reduce deshidratarea stomatelor frunzelor, în perioadele cu temperaturi ridicate, asigurând diminuarea coeficientului de transpiraţie.

Atenție, plantele bine asigurate cu potasiu sunt mai rezistente la ofilire în perioadele de secetă, iar procesul de asimilare este mai intens pe vreme caldă și uscată.

Recomandări de fertilizare

• Pentru atenuarea stresului provocat de aplicarea erbicidelor, stimularea vegetativă și creșterea rezistenței la stresul provocat de condițiile meteo nefavorabile (temperatura și umiditatea) recomandăm rețete de fertilizare pe bază de aminoacizi: Aminosol® (1-2 l/ha) + Lebosol®-Bor (2 l/ha), Lebosol®-Total Care (3-5 l/ha), sau Lebosol®-Nutriplant GOLD (3-4 l/ha) la erbicidat, când floarea-soarelui are 4-6 frunze formate (BBCH 14, maximum BBCH 16).
• Calitatea florilor, înflorirea și maturizarea uniformă dar și conținutul de ulei sunt foarte importante pentru producție și profitul culturii dvs. de floarea-soarelui. Pentru îmbunătățirea acestor aspecte, Lebosol® recomandă aplicarea produsului Lebosol®-Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC (în doză de 2-3 l/ha între faza de 4 frunze și apariția butonului floral, o suspensie concentrată cu bor, sulf, molibden, mangan și calciu, special formulată pentru cultura de floarea-soarelui.
• Plantele de floarea-soarelui au nevoie de fosfor pentru a forma un sistem radicular puternic. Lebosol® recomandă aplicarea foliară a Lebosol®-PK Max începând cu faza de 4 frunze, pentru un start mai bun al culturii, până maximum la apariția butonului floral (BBCH 14-53).
• Nu trebuie uitat de aprovizionarea plantelor cu magneziu, cu rol important în formarea de clorofilă, cu efect pozitiv asupra producției. Sulful joacă un rol important în obținerea de producții ridicate și de calitate. De aceea, mare atenție la aprovizionarea plantelor cu sulf! Recomandarea Lebosol® este ca, încă din faza de 4 frunze, să se aplice Lebosol®-MagS SC (în doză de 4 l/ha), respectiv Lebosol®-Potasiu TS340, în doză de 4-6 l/ha.

Adjuvanți

– Lebosol®-Schaumstopp previne formarea spumei în procesul de pregătire a soluțiilor de stropit. Se recomandă adăugarea a 1,4 ml/100 l apă înainte de produsele de protecție/fertilizare foliară.

– Lebosol®-Acid citric reglează pH-ul soluției folosită pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare. Doza folosită variază în funcție de caracteristicile sursei de apă și se recomandă, pentru început, 20 ml/100 l apă și apoi creșterea ușoară până la atingerea pH-ului dorit. Lebosol®-Acid citric se introduce în apă înainte de oricare alt produs, barbotând continuu.

Pentru a optimiza fertilizarea foliară, diagnoza foliară s-a dovedit o măsură deosebit de eficientă, mai ales că prin această metodă se pot detecta carențele ascunse de nutrienți ale florii-soarelui. Acest lucru este deosebit de important deoarece carențele ascunse contribuie semnificativ la scăderea producției!

Echipa Lebosol® România

Cultura de rapiță reprezintă una dintre cele mai profitabile culturi aflate în asolamentele fermierilor români. Dar, ce ne facem atunci când calitatea solului și condițiile meteorologice nu ne ajută? La plante, carența reprezintă insuficiența sau absența completă a elementelor indispensabile pentru păstrarea echilibrului său biologic și pentru buna dezvoltare a acesteia. Carențele pot avea efecte deosebit de grave asupra culturilor agricole ducând la pierderi de producție de până la 50%. Cum rentabilitatea culturii este unul dintre cele mai importate aspecte atunci când vine vorba despre orice verigă a domeniului agricol, Lebosol^® vă oferă o soluție de înaltă calitate germană pentru problemele cauzate de carențele de bor, mangan și molibden la cultura de rapiță.

• Cultura de rapiță:

Borul este necesar în special pentru dezvoltarea unui con vegetal sănătos, stimulând formarea unui sistem radicular puternic. În timpul înfloritului, borul este responsabil pentru aprovizionarea cu energie a procesului de fructificare și influențează pozitiv procesul de formare a polenului. Borul are rol și în formarea silicvelor și a numărului de semințe din silicve și crește rezistența rapiței la boli.

Manganul este implicat activ în reacțiile enzimatice influențând astfel ciclul de respirație a plantelor, sinteza clorofilei și întreaga fotosinteză. Manganul acționează asupra echilibrului energetic. Manganul ajută la formarea de rădăcini secundare și este deosebit de important în primăvară, pe terenurile secetoase. Manganul crește și rezistența la iernare.

Molibdenul este o componentă a enzimelor. El îmbunătățește utilizarea azotului absorbit în plantă și fixarea biologică a acestuia. Molibdenul este implicat și în schimbul de fosfați.

Pentru reducerea efectelor devastatoare ale carențelor de mai sus recomandăm produsul Lebosol^®- Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC.

Este un îngrășământ foliar de amestec cu microelemente: bor (4,1% sub formă de borat de calciu – 61 g/l B), mangan (4,8 % Mn total sub formă de oxid de Mn – 71 g/l Mn), molibden (0,5% Mo solubil în apă sub formă de molibdat de sodiu – 7 g/l Mo), sulf (9,2% S – 136 g/l S) și calciu (9% sub formă de oxid de calciu – 133 g/l CaO).

Doza recomandată de aplicare la cultura de rapiță este: toamna: 1-3 l/ha în faza de 6 frunze, iar primăvara: 1-3 l/ha până la înflorirea completă.

Pentru orice informație suplimentară, contactați reprezentanții de vânzări ai Lebosol^® România.

Echipa Lebosol^® România

La alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui se au în vedere anumite cerințe care corespund în general cerințelor cultivatorilor.

Pentru hibrizii de porumb alegerea trebuie să aibă în vedere următoarele:

• Zona de cultură. Alegerea hibrizilor se va face în funcție de zona de favorabilitate în care ne situăm, și anume: zona foarte favorabilă, favorabilă I, favorabilă II și puțin favorabilă. În unii ani condițiile de vegetație din zona respectivă sunt favorabile hibrizilor cu perioadă de vegetație mai scurtă sau mai lungă.

De aceea este bine ca pe suprafețe mai mari să cultivăm 2-3 hibrizi cu perioade de vegetație diferite, pentru a beneficia de condițiile climaterice ale anului respectiv.

• Capacitatea de producție. Potențialul de producție este criteriul principal de alegere a unui hibrid de porumb, din numărul mare de sortimente existente pe piață. Rezultatele testărilor anuale, care se fac în câmp de către firmele producătoare, se aduc la cunoștința celor interesați. Pe lângă aceste informații, cultivatorul se bazează și pe experiența proprie în alegerea hibridului.

România este deja cunoscută ca o mare producătoare de porumb, clasându-se pe primul loc în Europa în anul 2017, devansând Franța.

• Capacitatea de adaptare la stresul termic și hidric. O comportare bună sub acest aspect o au hibrizii de porumb românești și hibrizii străini, cu genetică nouă și cu stabilitate destul de mare la secetă.
• Rezistență la cădere și frângere, pe suprafețele recoltate mecanizat.
• Rezistența la boli și dăunători.
• Capacitatea boabelor de pierdere a apei, ca la recoltare acestea să aibă umiditatea de 30% sau mai mică.

Pentru cei interesați care dețin ferme zootehnice există hibrizi care își mențin suculența și culoarea verde a frunzelor și tulpinilor, constituind o sursă bună pentru hrana animalelor sub formă de siloz.

Se pot alege hibrizi de porumb pentru industria morăritului sau pentru hrana animalelor care conțin aminoacizi esențiali – lizina și triptofanul.

Pentru hibrizii de floarea-soarelui trebuie să avem în vedere cerințele cultivatorilor deoarece în ultimii ani suprafețele ocupate cu această plantă au crescut semnificativ, ajungând la 1 milion de hectare, existând disponibilități de producție la export. Din aceste motive, cultivatorii sunt nevoiți să practice un asolament cu rotație mai scurtă de 3-4 ani, față de 7 cât ar fi fost normal.

La alegerea hibrizilor se vor avea în vedere următoarele:

• Capacitatea de producție, care poate fi cunoscută din parcelele experimentale organizate de firmele producătoare de semânță sau din experiența proprie a cultivatorului.
• Rezistența la lupoaie, care a devenit endemică în țara noastră, precum și rezistența la mană, putregai și pătare brună.
• Rezistență sub aspect termic (la frig în primăvară și la secetă în timpul verii)

Dacă se anunță un an secetos,este bine să folosim hibrizi timpurii. De obicei nu știm cum va fi anul și atunci vom folosi hibrizi timpurii, semitimpurii și semitardivi, prin care se asigură și o recoltare eșalonată.

Să reamintim că România a fost prima țară din lume care a creat hibrizii de floarea-soarelui de către colectivul de cercetători de la Institutul Fundulea, în frunte cu amelioratorul A. V. Vrânceanu.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Suma cerințelor față de factorii de mediu și sol fac ca în România floarea-soarelui să aibă un areal întins de cultură. Totuși, nu toate zonele au o favorabilitate care să permită plantei să se exprime la întreaga capacitate de producție, calitativ și cantitativ vorbind. Specialiștii români (acad. Cristian Ioan D. Hera, Gheorghe Sin și dr. ing. Ioan Toncea) au stabilit, în 1989, șase zone de cultură pentru floarea-soarelui. Cât se mai ține cont astăzi de această zonare, atunci când fermierii își stabilesc structura culturilor, e greu de precizat. Oricum ar fi însă, floarea-soarelui ocupă a treia cea mai mare suprafață în România, după porumb și grâu, cu peste un milion de hectare cultivate anual.

Zona I – Dobrogea, Câmpia Română și Câmpia de Vest. Acest areal dispune în mare parte de soluri de tip cernoziom și asigură în mod corespunzător cerințele florii-soarelui față de temperatură, respectiv o sumă a temperaturilor mai mari de 7°C în perioada aprilie-august, de 1.600-1.950°C. Regimul precipitațiilor este favorabil în Câmpia de Vest, unde pe suprafețe mari plantele beneficiază și de aportul apei freatice, iar în Câmpia Română și Dobrogea cerințele față de umiditate ar trebui acoperite cu irigații (lucru care se întâmplă pe suprafețe restrânse). În sud-estul Câmpiei Române însă, din cauza răspândirii unor buruieni, cum ar fi lupoaia (Orobanche cumana), se întrunesc condiții pentru atacuri moderate până la puternice ale putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pătării brune (Phomopsis helianthi). Nota de bonitate este de 81-90 de puncte.

Zona a II-a – Lunca Dunării: favorabilitatea este dată, în acest areal restrâns totuși, de fertilitatea solurilor aluviale, microclimatul specific și aportul apei freatice. Dar chiar și condițiile de aici nu pot face față anilor foarte secetoși, când sunt înregistrate diminuări de producție. Nota de bonitate este cuprinsă între 71 și 80 de puncte.

Zona a III-a – Câmpia Română (latura de nord a acesteia) și Dobrogea (o mică porțiune în Tulcea) corespunde unor suprafețe cu soluri de tip preluvosoluri roșcate și cernoziomuri în Câmpia Română și bălane în Dobrogea. Suma temperaturilor mai mari de 7°C în perioada de vegetație (aprilie-august) este de peste 1.700°C, dar arealul este frecvent expus secetei, iar în condiții de neirigare producția este mult diminuată. Nota de bonitate este de 61-70 de puncte.

Zona a IV-a – Câmpia Găvanu-Burdea și Câmpia Plenița din Oltenia cuprinde un areal cu asociații de vertisoluri, în cazul Găvanu-Burdea și cernoziomuri levigate și preluvosoluri roșcate în Câmpia Plenița. Zona este favorabilă termic, asigurând o sumă a temperaturilor mai mari de 7°C de 1.700°C, iar suma anuală a precipitațiilor este de aproximativ 550 mm. Nota de bonitate este de 51-60 de puncte.

Zona a V-a – Câmpia Transilvaniei, Câmpia Jijiei și podișul Bârladului corespunde unui areal cu o medie anuală a precipitațiilor de 550-600 m în Transilvania, unde se poate înregistra exces temporar de umezeală și de 450-550 mm în Moldova, unde deseori există deficit de apă în perioada de vegetație a florii-soarelui. Suma temperaturilor mai mari de 7°C este de 1.500°C, cu precizarea că în Transilvania vremea poate fi uneori rece. Un alt inconvenient, cel puțin pentru zona Moldovei, este dat de gradul moderat până la excesiv de eroziune a solului, la care se adaugă condiții propice manifestării, în anumiți ani, a unui  puternic atac de putregai alb și putregai cenușiu. Nota de bonitate, cuprinsă între 41 și 50 de puncte, situează zona la limita inferioară de favorabilitate a culturii.

Zona a VI-a – Piemonturile Vestice, Piemontul Getic Sudic și Podișul Moldovenesc se manifestă printr-o medie mai scăzută a temperaturilor pozitive, soluri cu aciditate ridicată, exces de apă, compactare şi aprovizionare redusă cu humus şi elemente nutritive. Nota de bonitate este de 31-40 de puncte.

Maria Bogdan

Ultimul eveniment din seria Portfolio Farm, organizat de compania Pioneer, a avut loc în localitatea Zănești, județul Neamț, la ferma TCE 3 Brazi. Aproximativ 650 de fermieri din nord-estul țării au participat la eveniment alături de specialiștii companiei americane, aceștia oferindu-le agricultorilor informații despre cele mai noi produse din portofoliu, dar și sfaturi în ceea ce privește culturile de porumb, soia și floarea-soarelului.

Participanți de dincolo de Prut

Chiar dacă evenimentul de la Zănești a fost organizat la sfârșit de săptămână, vineri 25 august, și mai ales în plină campanie de recoltare, printre participanți s-au numărat și 60 de fermieri veniți din Transnistria pentru a observa îndeaproape noile tehnologii propuse de Pioneer. Ferma-gazdă a fost de această dată TCE 3 Brazi, care este de fapt un grup de firme reprezentativ pentru agricultura din zona Moldovei.

Cel care a luat cuvântul în numele societății nemțene a fost domnul Vasile Iacob, care a subliniat importanța folosirii produselor de calitate, specifice zonei în care se află ferma. „Prezența atât de mare la acest eveniment demonstrează încă o dată că fermierii au încredere în produsele și inginerii de la Pioneer și știm și noi acest lucru deoarece din luna ianuarie și până în decembrie sunt mereu prezenți în ferme și vin în permanență cu idei și sfaturi noi. Parteneriatul nostru cu Pioneer este de lungă durată și alegem produsele lor din mai multe considerente. De exemplu, anul acesta avem 2.000 ha cu porumb. Pe această suprafață am semănat 7 hibrizi și, dintre aceștia, 5 sunt din gama Aquamax. Anul trecut am avut parte de secetă excesivă, de aceea am mizat pe această gamă de hibrizi“, a specificat Vasile Iacob, reprezentantul TCE 3 Brazi.

Importanța parteneriatului între TCE 3 Brazi și compania Pioneer a fost subliniat și de doamna Maria Cârja, directorul de marketing al companiei, atât în România cât și în Republica Moldova, care a declarat: „Le mulțumim partenerilor noștri de la TCE 3 Brazi, una dintre cele mai mari companii din agricultura României, că au încredere în produsele Pioneer, le folosesc de mulți ani și au profit de pe urma utilizării lor. Ne dorim ca toți agricultorii să aibă acces la noile tehnologii avansate din agricultură, fie că este vorba despre semințe, produse pentru protecția plantelor sau echipamente agricole; fiecare are dreptul să aibă acces la noile descoperiri tehnologice cu ajutorul cărora să obțină producții mai mari în România. La Zănești este o oază verde în nord-estul României, unde participanții au putut observa, analiza și pune întrebări despre hibrizi de porumb, floarea-soarelui și soia pe care nu cred că îi pot vedea în multe locuri din țara noastră la acest nivel de producție!“

Lucian Buzdugan, oaspete de onoare

Unul dintre participanții care au luat cuvântul a fost domnul Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de Administrație Agricost, Insula Mare a Brăilei. „Vreau să-mi permiteți să îmi scot pălăria și la propriu și la figurat în fața dumneavoastră, a categoriei de oameni pe care eu o socotesc cea mai importantă din societate, pentru că sunteți cei care dați de mâncare 365 de zile pe an, de 3 ori pe zi, oamenilor, familiilor dumneavoastră, întregii țări. De asemenea, să îmi ridic pălăria în fața companiei TCE 3 Brazi, în fața domnului Mihăiță Tărâță, care duce mai departe ceea ce s-a făcut bun cu ani în urmă de către tatăl său. Îi mulțumesc foarte mult și îl felicit pe domnul Vasile Iacob pentru ceea ce face la Zănești, pentru că această localitate rămâne o oază verde. Am venit de la Brăila și am văzut câmpurile uscate, în faza de coacere, se vede că a venit toamna. Aici nu e același lucru, pentru că prin tehnologia pe care o aplică reușesc să prelungească perioada de vegetație, iar câmpul este verde și la soia, și la porumb. Deci, este un indiciu că aici se valorifică foarte bine câmpul, dar și performanțele hibrizilor Pioneer. Personal mă simt foarte bine în acest loc, pentru că în anii ’70 mi-am început activitatea aici, la IAS Girov. Am foarte multe amintiri, dar cea mai plăcută este din momentul în care regretatul Culiță Tărâță m-a chemat să facem împreună lucruri deosebite și mă bucur că domnul Vasile Iacob continuă în cea mai bună manieră.“

Incursiune pe câmp

Vizita participanților în câmp a început cu observarea loturilor de soia, o cultură prezentată în premieră în cadrul evenimentelor Pioneer din acest an. Unul dintre maeștrii de ceremonii a fost chiar directorul general pentru operațiuni comerciale în România și Republica Moldova, Jean Ionescu. Acesta a prezentat mai întâi soiurile de soia comercializate în țara noastră: „Ca noutate, de anul viitor vom comercializa soia tratată cu rhizobium. Vorbim despre un produs de curând omolo­gat în Europa. Acel pliculeț cu care cei mai mulți dintre fermieri tratau soia va dispărea. Începem cu soiul PR91M10, cel mai timpuriu din România, recomandat în sudul țării pentru cultură dublă și cultivat după orz. Aici putem spune că este la el acasă, pentru că beneficiază de ploi, cel puțin așa a fost în acest an. În acest moment are 14 etaje de păstăi, iar estimarea noastră este de peste 4 tone. Undeva la sfârșitul lunii septembrie va putea fi deja recoltată. Erbicidele și fungicidele sunt de la compania DuPont, Harmony și Acanto Plus“, a precizat Jean Ionescu. Soiul M10 are bobul simetric, conținut ridicat de proteină, de peste 36%, și tolerează foarte bine atacul de mană de pe tulpină și păstăi. În ceea ce privește densitatea de semănat, fermierii trebuie să asigure minimum 550-600.000 de plante la hectar. Pe lângă acest soi, participanții au mai putut observa și loturi cu P21T45, PR92M35 și PR92B63, unele dintre cele mai apreciate soiuri de soia din țară.

La cultura florii-soarelui, hibrizii P64LE99 și PE64LE25 nu au avut nevoie de prea multe prezentări, pentru că majoritatea fermierilor îi aveau deja îi cultură, și nu pentru prima oară, fiind mulțumiți de producțiile obținute în anii anteriori, dar și de modul în care câmpurile se prezentau până la acea dată.

În ceea ce privește porumbul, participanții au analizat loturile demonstrative cu hibrizii Pioneer, au adresat întrebări și au primit informații inclusiv cu privire la cel mai indicat hibrid pentru zona în care își desfășoară activitatea. „Pentru această zonă recomandăm în special hibridul P9074, cel mai tolerant hibrid la secetă din grupa 300 FAO, iar la Zănești promite producții de 14 tone de boabe/ha. Un alt hibrid care se adaptează foarte bine în această zonă este P9241, un hibrid Aquamax. Este tolerant la secetă și recomandat pentru solurile mai puțin productive. În cadrul grupului de firme TCE 3 Brazi ocupă mai bine de jumătate din suprafața însămânțată cu porumb, iar în acest an preconizez că se vor recolta peste 14 tone/ha. Este foarte bun pentru obținerea mălaiului. De aceea este și foarte solicitat de către morari, dar și de către producătorii de bere“, a specificat Jean Ionescu.

Gama de hibrizi prezentată a fost mult mai vastă, fiind prezenți în câmp hibrizi din toate grupele de maturitate, printre care și P9537 - 350 FAO, recomandat în special pentru boabe, dar și pentru siloz. Nu putea să lipsească din cadrul demonstrației cel mai vândut hibrid din România, și nu numai, P9903 – 360 FAO. Acest hibrid face parte din grupa de maturitate maximă recomandată pentru câmpurile din Moldova.

GALERIE FOTO

Larissa SOFRON