Campania de recoltări de vară s-a încheiat în judeţul Suceava, însă ploile abundente au afectat o parte din producţie. Chiar dacă recoltatul a început cu două săptămâni mai devreme, ploile căzute fără întrerupere în ultima decadă a lunii iulie şi la începutul lunii august au făcut imposibilă intrarea utilajelor la treierat. La grâu, triticale şi secară, cantităţile obţinute pe hectar de către fermieri sunt la nivelul mediilor din anul 2017, reduceri ale producţiei fiind consemnate, în mod deosebit, la mazăre, orzoaica de primăvară, ovăz şi la rapiţă, cauza fiind ploile căzute perioade îndelungate. La grâu media a fost de 4.000 kg la hectar, iar la triticale de 4.125 kg/ha. În ceea ce priveşte calitatea, precipitaţiile prelungite şi bogate s-au reflectat asupra masei hectolitrice şi, respectiv, asupra caracteristicii de panificaţie a grâului „Nu putem spune că întreaga cantitate de grâu este panificabilă, de pe majoritatea suprafeţelor grâul fiind recoltat după ploi, în luna august, şi nu este corespunzător din punct de vedere calitativ la toţi fermierii. Suceava are asigurat necesarul de grâu pentru pâine şi produse de panificaţie, dar nu mai există excedentul din anii anteriori“, a precizat Haralampie Duţu (foto), directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DJA). Preţul de valorificare a grâului este, deocamdată, de 0,65 lei/kg, mai mare decât cel din anul 2017, când a fost de 0,5 lei/kg.

Mana, putregaiul şi gândacului de Colorado au afectat culturile de cartof

Campania de recoltare a cartofului de toamnă este în plină desfăşurare în judeţul Suceava, însă are loc sub auspicii mai puţin favorabile. După atacul manei, putregaiului şi gândacului de Colorado, producţia din 2017, de 20.000 kg la hectar, nu va mai putea fi atinsă, iar sămânţa pentru anul viitor nu va mai fi asigurată în mare parte din producţia proprie. Precipitaţiile au determinat apariţia prematură a bolilor, împiedicând, în egală măsură, şi aplicarea eficientă a tratamentelor împotriva dăunătorilor. Ca necazul să fie complet, ca urmare a ploilor torenţiale pământul este tasat, ceea ce face ca scosul cartofilor să fie foarte dificil.

„Cartoful era principala cultură a judeţului, Suceava fiind printre primii producători ai ţării. În ultimii ani, cartoful a pierdut ca suprafaţă cultivată în judeţ, iar în acest an condiţiile meteorologice au afectat recolta prin instalarea timpurie a manei şi putregaiului care au pătruns la tuberculi, mulţi dintre fermieri putând să rămână fără sămânţa necesară înfiinţării culturii anului 2019. În funcţie de cât a putut fiecare fermier să-şi protejeze cultura, la sfârşitul lunii septembrie, când se va termina recoltatul şi însilozatul, vom şti pe ce sămânţă ne bazăm anul viitor şi ce cantitate de cartofi de consum avem disponibilă“, a precizat şeful DJA. Faţă de anul trecut, când în această perioadă cartoful se vindea în judeţul Suceava cu 0,5 lei, anul acesta preţul variază între 1,5-1,7 lei.

Producţie bună de porumb

Există şi motive de optimism, la porumb fiind aşteptată o producţie peste cea din anul 2017, iar recolte bune sunt estimate la floarea-soarelui şi sfecla de zahăr, culturi  la care producţiile se arată a fi chiar foarte bune pentru judeţul Suceava, cu atât mai mult cu cât preţul oferit este unul mulţumitor. Pentru porumb, aflat în stadiu vegetativ corespunzător, în condiţii optime de recoltare este preconizată o producţie superioară, peste cea de 4.000 kg/ha din anul 2017.

Silviu BUCULEI

Ploile îndelungate şi abundente din luna iulie au făcut imposibilă intrarea pe tarlale şi aplicarea tratamentelor împotriva manei şi gândacului de Colorado, culturile de cartof fiind şi sub spectrul putregaiului.

„Este un an foarte dificil pentru cei care desfăşoară activitatea în agricultură, atât în ceea priveşte dezvoltarea, cât şi întreţinerea culturilor. Mi-a fost dat să văd suprafeţe pur şi simplu terminate deoarece, încă de la această dată, nu mai putem vorbi de foliaj, nici măcar de vrejuri verzi. Cartofii din viitoarea recoltă sunt sub semnul întrebării atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Suprafeţe importante au fost afectate de atacul gândacului de Colorado întrucât ploile dese au împiedicat aplicarea celui de-al doilea tratament, iar dăunătorul s-a înmulţit peste măsură, lăsând plantele fără frunze. Un alt pericol care pândeşte cartoful este putregaiul, boală care, de asemenea, este favorizată de umezeala mare din sol, tuberculii putrezind pe suprafeţele cu băltiri. Necazul este că, în aceste condiţii, mana şi putregaiul pot coborî către tuberculi, iar producţia realizată nu va putea fi folosită ca sămânţă pentru anul următor sau cei care o vor folosi s-ar putea să aibă surpriza ca din primăvară să aibă deja boala instalată“, a declarat Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

Silviu Buculei

La CARTOF - se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado astfel:

- tratamentul 1 – în perioada 29 mai - 3 iunie 2017 (la aparitia larvelor de vârsta a II-a a gândacului din Colorado);

- tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile faţă de tratamentul anterior la care se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

DITHANE M 45 – 2 kg/ha sau BRAVO 75 WP – 2 kg/ha sau ALCUPRAL 50 PU – 0,5% sau  CURZATE MANOX – 0,25% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha sau  MELODY COMPACT 49 WG –0,2% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LIDER 200 SL – 0,3 l/ha sau  KOHINOR 200 SL/(TALENT – a doua denumire comercială) – 0,25-0,30 l/ha (în funcție de gradul de infestare).

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte recomandări importante:

Luati masurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

• produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;
• resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.
• executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul daca viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.
• citiți cu atentie eticheta produsului pe care îl folosiți;

la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

În vederea protejarii sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

În perioada 22 - 27 iunie 2016, la cartof se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado astfel:

La efectuarea tratamentului se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%); MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha); EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%); POLYRAM DF – 1,8 kg/ha + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha; CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 62,5 ml/ha.

ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h); DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha);  ANTRACOL 70 WP – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha - 2,5 kg/ha); RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

CURZATE MANOX – 0,25%; BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha); ZEAMĂ BORDELEZĂ – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

- luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător;

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apă rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă in apropierea apelor de suprafață, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- cititi cu atenție eticheta produsului pe care îl folositi;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul României.”

Dr. ing. Georgeta Buciumaş,
Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Uniunea Europeană a dat publicității datele oficiale din care reiese că România a avut în 2015 una dintre cele mai mari scăderi la producția de cereale, de circa 25% dintre primii opt mari producători europeni. Nici alte culturi nu s-au simțit prea bine. Sorin Chivu, directorul general al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr din Brașov, ne-a declarat într-un interviu că, din cauza capriciilor vremii, și producția de cartofi a fost mai mică cu aproximativ același procent ca la cereale.

– Cât de afectată a fost cultura cartofului la nivel național de seceta de anul trecut?

– Anul 2015, și din punctul de vedere al culturii cartofului, a înregistrat o scădere la producția medie din cauza condițiilor climatice. Pot spune că anul trecut a fost în contrast cu 2014, care a fost un an deosebit pentru că în județe precum Covasna, Harghita sau Brașov am obținut peste 24 de tone la ha, cu mult peste media obișnuită multianuală. În schimb, 2015 a fost un an dificil din cauza secetei, și estimăm că producția a fost mai mică față de medie cu până la 20 de procente. Trebuie spus că acolo unde s-a irigat lucrurile au stat mai bine, culturile nefiind afectate în mod deosebit, iar producția fiind una normală. Însă, unde nu s-a putut iriga, au fost mari probleme. De exemplu, în zona Târgu-Secuiesc seceta a fost extremă, de aceea și producțiile au fost mici. În zona Brașovului producția a fost ceva mai bună, dar a fost mai mică comparativ cu anul 2014 cu circa 10%.

– Acum, la început de primăvară, cum se vede anul 2016 pentru cultura cartofului?

– Sigur, e cam devreme să prevedem acum ce producție vom obține... Totuși, faptul că se înregistrează un deficit de apă, fapt cu totul anormal acum, la început de primăvară, s-ar putea să creeze probleme culturilor de cartofi în decursul anului. Însă prognozele meteorologilor spun că luna aceasta vom avea precipitații peste media multianuală și atunci întreaga situație se poate schimba. Marea problemă este dacă putem interveni eficient din punct de vedere tehnologic. Adică să putem păstra apa în sol, să nu lucrăm foarte energic solul și să reușim să plantăm la timp, astfel încât cartoful să poată beneficia de cantitatea de apă care este în sol. Și nu în ultimul rând trebuie să ne orientăm spre soiuri cu o dinamică bună și maturare timpurie. Dacă reușim acest lucru, chiar dacă la vară va fi secetă, culturile de cartof nu vor mai fi afectate.

– Cu alte cuvinte, tot de irigații, mai bine-zis de lipsa lor, ne lovim și la această cultură...

– Absolut! Și asta în ciuda faptului că în această zonă intracarpatică, cultura cartofului este predomi­nantă și în mod normal aveam nivele de precipitații peste medie. Acum situația s-a schimbat și din acest motiv trebuie intervenit. În aceste condiții, nu se poate să lași la mâna hazardului culturile. Este o cultură extrem de rentabilă, intensivă, dar apa trebuie dată când planta are nevoie. În actualele condiții pot spune că, din păcate, distribuția naturală a apei nu mai ajută întotdeauna planta așa cum are nevoie. Deci avem imperios nevoie de un sistem bun de irigare.

– În ultimii ani se observă o impredictibilitate tot mai mare a vremii cu tot ce presupune aceasta. Ce strategii ar trebui adoptate pentru următorii ani?

– La Institutul Cartofului de la Brașov avem trei soiuri de cartof care deja sunt brevetate și care au o mare toleranță la stresul termohidric. Iată că de data aceasta, forțați de împrejurări, venim cu o soluție biolo­gică pentru a putea face față acestor schimbări climatice. Cu aceste noi soiuri potențialul de producție nu este afectat atât de puternic precum soiurile superintensive care vin din vestul Europei și care sunt învățate cu foarte multă apă. Așadar, pe plan local soluții există.

Bogdan PANȚURU