Familia Markos din comuna Tiream, județul Satu Mare, se mândrește cu o colecție impresionantă de semințe de legume. „Vedete“ sunt semințele de roșii din nu mai puțin de 900 de soiuri, o varietate impresionantă de culori şi de forme, care se deosebesc prin gustul de odinioară.

… păstrători de soiuri vechi

Safta Markos a descoperit pasiunea pentru seminţe în urmă cu 15 ani, când a primit cadou din Germania un set de 12 soiuri de roşii; erau diferite de cele pe care le cunoştea şi a hotărât să le planteze în grădina casei, spune colecţionara. „Am început să grădinăresc odată cu mutarea noastră la casă, adică în urmă cu 15 ani. După 2-3 ani, soţul meu a plecat în Germania, unde a lucrat la un foarte mare colecţionar de soiuri, de unde a şi învăţat ce şi cum trebuie făcut (…) şi aşa am primit primele 10-15 soiuri de roşii. Acesta a fost începutul, după care câţiva ani la rând colecţionarul german mi-a tot trimis câte 10-15 soiuri, apoi tot am mai cumpărat şi eu de pe diverse site-uri. Practic, atunci am văzut că există şi altfel de roşii şi aici mă refer la culoare, formă şi gust. În prezent, am mulţi prieteni în toată lumea (SUA, Canada, toată Europa, ţări din fostul bloc sovietic), mari colecţionari, păstrători de soiuri vechi şi chiar amelioratori de soiuri cu care discutăm despre tot ceea ce ţine de semănare, cultivare, întreţinerea culturii, păstrarea seminţelor, şi, totodată, facem şi schimburi de seminţe.“

Grădina cu varietăţi din America Latină

În momentul de faţă, colecţia familiei Markos cuprinde cca 900 soiuri de roşii şi foarte multe soiuri de ardei, vinete, castraveţi, plante medicinale şi aromatice, fasole, mazăre, porumb, însumând aproape 1.500 de soiuri şi specii, cele mai multe din America Latină. „Nu ştiu dacă putem vorbi despre o anumită vedetă a grădinii deoarece soiurile sunt atât de multe şi de diverse, încât toate la un loc fac ca grădina mea să fie vedeta.Toate aceste varietăţi le cultivăm în grădina proprie care are 1.000 mp, dar unde fiecare centimetru este valorificat la maximum, aclimatizate şi, bineînţeles, cultivate prin rotaţie. Tratamente fitosanitare nu prea facem, încercăm să cultivăm în mod tradiţional, pe cât posibil. După ce le colectez, le pun la fermentat, le spăl foarte bine, le usuc 5-6 zile, după care le introduc în pungi, etichetate cu denumirea soiului şi anul. De-a lungul acestor ani am încercat să colecţionez numai soiuri tradiţionale, vechi, nu hibrizi, soiuri de la care pot păstra seminţe şi multiplica singură“, specifică Safta Markos.

Beatrice Alexandra MODIGA

În Ședința de Guvern din data de 27 februarie 2019 a fost adoptată printr-o Hotărâre schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 233.190.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2019.

Valoarea ajutorului de minims este de 3.000 euro/beneficiar/an, iar sumele se plătesc într-o singură tranşă.

Cererea de înscriere în program se depune la Direcțiile pentru Agricultură Județene, până cel târziu la data de:

• 20 martie inclusiv, pentru producția valorificată în perioada ianuarie-mai;
• 15 septembrie, inclusiv, pentru tomatele valorificate în perioada noiembrie – 20 decembrie

Potențialii beneficiari sunt:

• producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, valabil în anul de comercializare a producției de tomate;
• producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
• producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

- să dețină o suprafață cultivată  cu tomate în spații protejate de minim 1000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată “Program susținere tomate, 2019“ și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării.

- să obțină o producție de minim 2 kg tomate/mp;

- să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul de cerere.

- să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative privind comercializarea producției.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care să ateste comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 27 decembrie 2019, inclusiv.

Sursa: madr.ro

A făcut o oarecare vâlvă între producătorii de legume promisiunea din programul PSD pentru agricultură, atașat ca atare pe site-ul oficial al MADR, deși este în premieră să se posteze un proiect de partid pe pagina oficială a unei instituții publice, de a oferi un sprijin anual de 3.000 de euro cultivatorilor de tomate în spații protejate. Dacă acesta chiar va fi pus în practică și în ce formulă se va aplica, precum și ce spun legumicultorii despre această intervenție, vom discuta astăzi.

În programul de guvernare se pomenește despre un ajutor întins pe o perioadă de 8 ani pentru cultura tomatelor în spații protejate. De acesta ar urma să beneficieze 40.000 de fermieri, cu un efort financiar anual de la bugetul statului de 120 de milioane de euro, câte 3.000 de euro/solicitant, cu condiția deținerii și cultivării cu tomate a unei suprafețe de minimum 1.000 mp sere sau solarii. Această schemă transparentă de ajutor de minimis, spun inițiatorii, este exceptată de la obligația de notificare prevăzută în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deci nu va fi necesar niciun acord special de la UE pentru aplicarea măsurii.

Două variante de lucru, a doua – cu o restricție esențială

Pe site-ul MADR au fost publicate două variante de lucru cu privire la această măsură pe care oficialii vor s-o aplice începând cu 2017. Prima se referă la o schemă de ajutor valabilă pentru fermierii care dețin minimum 1.000 mp solarii sau sere cultivate cu tomate, cu o producție de cel puțin 2 kg de tomate/mp și care fac dovada că valorifică pe piață 2.000 kg de pe suprafața înscrisă pentru ajutor. A doua variantă, pentru că probabil inițiatorii și-au dat seama că s-ar putea ca numărul fermierilor să fie mult mai mare decât cel prognozat, introduce o restricție care schimbă fundamental datele problemei: valorificarea celor 2.000 kg trebuie să se facă în perioadele ianuarie – mai inclusiv și noiembrie – 20 decembrie, inclusiv. Or, se știe foarte bine, o recoltă pentru aceste perioade se obține de regulă din sere și mai puțin din solarii, iar fermieri care să dețină sere nu sunt foarte mulți pe teritoriul României. Recolte din solarii pot apărea, să zicem, abia în luna mai!

Trei modificări de fond

Și ar mai exista trei modificări ce nuanțează promisiunea inițială:

- resursele financiare necesare schemei de minimis – tomate sunt de 178,4 milioane de lei, respectiv de 40 de milioane de euro/an, dar, atenție, în limita prevederilor bugetare. Așadar, sprijinul scade la 120, la 40 de milioane de euro, dar nici acesta nu-i foarte sigur, dată fiind, pentru cunoscători, alegația „în limita prevederilor bugetare“;

- inițial se spune că „valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a 3 exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente“ – creându-se senzația că toată suma se va atribui pentru tomate. În realitate, se ține cont de toate sumele „intrate“, între anii 2015-2017, într-o întreprindere (adică la un fermier), ca ajutor de minimis, de la achiziția de berbeci/capre la cea de juninci, deci nu este vorba exclusiv despre tomate;

- solicitanții a căror sumă aprobată nu reprezintă echivalentul în lei a 3.000 euro, pesemne ca diferență între ceea ce au primit și suma la care ar mai avea dreptul, nu sunt eligibili pentru prevederile prezentei hotărâri.

Condiții de acordare a ajutorului

Haideți să vedem detaliile privind condițiile în care se acordă acest ajutor, potrivit variantei a doua a proiectului de hotărâre de guvern.

- Cine poate primi ajutorul: persoanele fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, constituite potrivit OUG 44/2008 și producătorii agricoli persoane juridice;

- Condiții pentru acordare: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața respec­tivă, să fie înregistrați în Registrul agricol de la primărie, să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai, inclusiv, și noiembrie-20 decembrie, inclusiv;

- Valoare sprijin: echivalentul în lei a 3.000 euro/ beneficiar/an, iar valoarea totală a ajutoarelor de minimis (nu doar pentru tomate) care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși 15.000 euro pe durata a 3 exerciții financiare. Pentru 2017, sumele se plătesc într-o singură tranșă;

- Ce acte sunt necesare: o cerere de înscriere în program, copie după cartea de identitate sau procură, copie după atestatul de producător, copie a certificatului de înregistrare la Registrul Comerțului, dovadă cont activ bancă/trezorerie, adeverință în original cu suprafața de teren utilizată de solicitant în anul 2017 și dreptul de folosință asupra terenului, declarație pe propria răspundere de înscriere în program și de certificare a datelor declarate.

Ce spun fermierii. Mai nimic pentru că nu au auzit de program!

La prima vedere ar putea apărea tentația ca producătorii, pentru a beneficia de acest sprijin, să înceapă să cultive exclusiv tomate, în dauna altor legume (ardei, vinete, castraveți), căzându-se în cealaltă latură, a producției din abundență și a suprasaturării piețelor cu tomate, pe seama unei eventuale crize de alte produse. Și e foarte posibil să se întâmple astfel. Doar că agricultorii din marile bazine legumicole chiar cultivă în mod obișnuit peste mia de metri pătrați cu tomate, deci nu vor face deranj în asolament și nici vreun efort special pentru cei 3.000 de euro; ispita ar putea să apară la cei care nu-s cultivatori constanți, creându-se categoria așa-numiților „vânători de minimis“. Ce spun fermierii? Mă rog, cei câțiva cu care am vorbit noi (Galați, Dâmbovița, Prahova). Nimic, pentru că nu au auzit de acest program.

În fine, doar Iulian Manea, din Tomșani-Prahova (4.000 mp solarii) știa ceva-ceva: „Ideea era să știm dinainte, să ne grăbim cu tomatele. Ar fi bine să existe acest sprijin. Oricum legumicultura nu a beneficiat de subvenții până acum. Mă rog, s-au acordat ca la cultura mare, dar una înseamnă investițiile la porumb, să zicem, alta la tomate, unde cheltuielile sunt enorme: producerea răsadurilor, asigurarea căldurii în sera de răsaduri, folia, semințele. Iată, numai pentru semințe am plătit, zilele trecute, 4.000 lei. Cât despre condiționalitatea perioadei de comercializare, nu știu cum o să fie: din solarii, prima producție iese abia la sfârșitul lunii mai; pesemne o să fie nevoie să ducem recolta a doua până în noiembrie-decembrie. În ceea ce mă privește, eu deja cultiv anual 2.000 mp cu tomate, deci n-o să-mi modific planul de afaceri, așa că m-aș înscrie automat în cadrul acestui program“.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 22-23