Ionela Leuştean şi Liviu Oroşanu au peste 70 de soiuri omologate de ardei iuţi, de la Carolina Reaper până la cel mai iute ardei din lume, dar şi soiuri româneşti tradiţionale, îngrijite în cei 500 mp din Piatra Neamţ. Seminţele sunt aduse din Olanda, Canada, SUA, Franţa şi Germania, majoritatea prin schimburi cu diverşi colecţionari din lume. În prezent, cei doi testează piaţa pentru a deschide un magazin online.

Soiuri de ardei iuţi pe alese, după unitatea de iuţime Scoville (SHU)

Ionela şi Liviu spun că au această pasiune pentru grădinărit şi cultivarea legumelor moştenită din familie, de la bunici. „La început am pornit cu câteva soiuri de tomate şi ardei iuţi româneşti. Cochetam de mai multă vreme cu grădinăritul, dar mai serios ne-am apucat în anul 2016 când, pe lângă soiurile româneşti, am adus şi câteva seminţe din Olanda. Astăzi, avem peste 70 de soiuri omologate de ardei iuţi, majoritatatea soiuri rare. Avem de la Carolina Reaper (cele patru varietăţi red, yellow, peach şi chocolate) până la cel mai iute ardei din lume (SHU 1.600.000-2.200.000), Bhut Jolokia, 7 Pot (7 soiuri), Naga Jolokia, Fatalii, Habanero (10 soiuri), NuMex Big Jim (cel mai mare ardei iute din lume cu SHU 1.000), Elephant Skin, Celebrul Jalapeno (3 soiuri), precum și soiuri româneşti tradiţionale“, adaugă Ionela.

„Vedetele grădinii la ardei iuţi sunt Carolina Reaper, cu cele patru culori, Scream Scorpion şi 7 Pot Bubblegum, soi obţinut la Grădina Botanică din Brooklyn, New York. Cu toate că la început am achiziţionat seminţe din România şi China, nefiind mulţumiţi de rezultatele obţinute, am apelat la seminţe profesionale din Olanda, Canada, SUA, Franţa şi Germania sau făcând şi schimburi de seminţe cu diverşi colecţionari din lume“, explică Ionela.

Seminţe tradiţionale fără erbicide şi insecticide

În afară de ardei iuţi, cei doi mai au şi tomate, peste 80 de soiuri (din care 28 de soiuri negre, 20 de soiuri galbene şi albe, 7 soiuri verzi şi 25 de soiuri roşii), fasole 11 soiuri, dovlecei şi dovleci 12 soiuri, porumb (roşu, verde şi mov), castraveţi (amari, albi, cucamelon, soiuri tradiţionale de Cornishon) şi spun că testează piaţa. „Cultivăm pe o suprafaţă de 100 mp acoperită şi încă 400 mp în câmp, suprafaţa irigată prin picurare. Nu folosim erbicide şi insecticide, ci doar gunoi de grajd şi îngrăşământ foliar Bio (Cropmax), iar ca prevenţie pentru mana la tomate folosim Zeama Bordeleză. Momentan testăm piaţa, iar pe viitor intenţionăm să ne deschidem un magazin online. Legumele produse le procesăm în sucuri, sosuri şi deshidratăm mare parte din ardeii iuţi, iar surplusul îl oferim prietenilor“, încheie Ionela Leuştean.


În primul an, Ionela a adunat 6 soiuri, în următorul an 40 de soiuri, iar în acest an a reuşit să obţină peste 70 de soiuri de ardei iuţi, din cele 100 însămânţate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Nevoia de a diversifica producția fermelor vegetale se vădește tot mai mult. Modificările climatice sunt deja evidente și fac ca, din ce în ce mai des, vremea să evolueze într-un mod imprevizibil. Perioade de secetă excesivă se instalează atunci când, de obicei, plouă și, dimpotrivă, atunci când tradiția vorbește despre perioade uscate, apar ploi în exces. Temperaturile evoluează și ele surprinzător, parcă invers decât ne-am obișnuit în ultimul secol. În această situație, una dintre soluțiile de a limita pierderile financiare produse de pagubele din culturi este de a diversifica paleta de plante prezente în asolamentul fermelor. Astfel, atunci când o cultură are condiții mai vitrege, alta poate avea exact ceea ce îi priește.

Pe lângă aspectul legat de managementul riscurilor, mai apare și acela legat de valorificarea unor nișe ale pieței. Împreună, cei doi factori pot conduce la o creștere frumoasă a rentabilității fermelor.

Un exemplu de cultură de nișă, care răspunde celor două comandamente enunțate mai sus, este lintea. Thierry Bourgoing, administratorul fermei Rominsem din județul Brăila, a experimentat această cultură și a împărtășit concluziile sale și colegilor săi din asociația AIDER.

Rentabilă și pe secetă

Ferma Rominsem exploatează o suprafață de aproximativ 2.500 ha, undeva la jumătatea distanței dintre Brăila și Buzău. În ultimii ani, asolamentul fermei a fost alcătuit din grâu, floarea-soarelui, rapiță, porumb, orz de toamnă, soia și linte.

„Lintea este o plantă frumoasă, care mie îmi place foarte mult. Crește înaltă de 25-30 cm, are o creștere nedeterminată și asta poate fi o mare problemă“, spune fermierul, cu mult umor. Discutând însă la modul serios, lintea este o plantă din familia leguminoaselor, care poate fi utilizată cu rezultate excelente în planurile de rotație a culturilor. În situația despre care vorbim, planta premergătoare a fost porumbul. După recoltare, s-a făcut o arătură de toamnă, la o adâncime de 30 cm. Semănatul s-a făcut în a doua jumătate a lunii martie. „Temperatura în sol trebuie să fie de cel puțin 6°C pentru a avea o răsărire optimă“, spune Thierry Bourgoing.

O altă chestiune la care fermierii trebuie să fie atenți atunci când aleg să cultive lintea ține de compactarea solului. „Este o plantă foarte sensibilă la compactare și la excesul de umiditate“, avertizează fermierul. Tocmai pentru a se asigura că lucrurile se vor desfășura în condiții optime, înainte de semănat s-au făcut două treceri cu combinatorul.

Semănatul s-a făcut cu un utilaj normal pentru păioase, aplicându-se o normă de cca 250 boabe/m², corespunzătoare unei cantități de 100 kg/ha. Adâncimea de semănat a fost reglată la 3-4 cm, cu un ecartament între rânduri de 16,5 cm. După semănat s-a făcut și o tăvălugire. S-au folosit semințe de linte roșie și Grimson

„Din păcate, încă nu s-a format o piață!“

„Deși este o leguminoasă care își captează azotul necesar din aer, am preferat, totuși, să aplicăm și o fertilizare cu complex 11-52, 100 kg/ha și 150 kg/ha de sulfat de amoniu. În acest fel am asigurat o dezvoltare rapidă imediat după răsărire“, a mai dezvăluit fermierul o parte dintre secretele sale.

Tot el ne-a povestit și despre cea mai mare problemă de care s-a lovit: „Nu există erbicide omologate pentru buruienile dicotiledonate, care să poată fi aplicate în timpul vegetației. Or, unul dintre riscurile cele mai mari ale culturii de linte este ca, în condiții de umiditate excesivă la începutul perioadei de vegetație, să apară o îmburuienare excesivă. Dacă se întâmplă așa ceva, recolta este pierdută!“.

Până la urmă, după semănat s-a făcut o erbicidare cu un amestec de 150 g pulsar și 500 g pendimetalin/ha. Împotriva gramineelor a fost folosit, în faza de vegetație, un erbicid pe bază de quizalofop metil tip Leopard, Targa cu doza de 1l/ha + adjuvant.

De asemenea, s-au făcut și două tratamente cu fungicide. Primul dintre ele la începutul înfloririi, cu un produs pe bază de: Cimoxonil + mancozebe + fos etil alumin, într-o doză de 1 kg/ha, combinat cu un insecticid pe bază de deltametrine, 0,3 l/ha.

Al doilea tratament s-a aplicat la ultima înflorire cu un produs pe bază de: Tebuconazol 0,5 l/ha, amestecat cu insecticid pe bază de lambda cyhalotrine cu doza de 100 gr/ha.

Un plus al acestei culturi este că nu necesită irigații.

În condițiile descrise, la sfârșitul lunii iulie, când s-a recoltat, s-a obținut o producție de două tone/ha.

„Problema cea mai mare legată de cultura de linte este desfacerea. În România nu s-a format încă o piață, la fel ca în alte țări din UE. Aici prețul este variabil, așa că nu se pot face predicții prea bune. În orice caz, este rentabilă, mai ales dacă luăm în calcul și celelalte avantaje legate de refacerea solului“, a conchis fermierul.

Alexandru GRIGORIEV

Originar din America Centrală și de Sud, ardeiul (Capsicum Annuum L.) s-a extins, fiind astăzi cultivat în multe areale, în câmp liber, în sere și spații protejate. Considerat o legumă complexă, bogată în proteine, vitamine, minerale, caroten și lipide, ardeiul este de fapt o bacă, un fruct cu dimensiuni și forme diferite, în funcție de varietate și soi.

Primăvara pregătirea terenului presupune nivelarea acestuia, modelarea, irigarea înainte de semănat pentru germinarea semințelor și mulcirea cu folie de polietilenă. Epoca de semănat este 25 februarie – 10 martie, iar norma de sămânță 0,8 kg/ha – 1kg/ha. Pentru că vorbim de tehnologia ecologică de cultivare a ardeiului trebuie să menționăm tratamentele aplicate pentru germinarea semințelor. În acest sens este recomandat tratamentul cu zeamă de usturoi și infuzie de coada-calului, realizat din 50 g de plantă uscată la 1 litru de apă, macerat 30 de minute și apoi filtrat.

În ceea ce privește lucrările de întreținere aveți în vedere dirijarea factorilor de mediu, iar pentru stimularea creșterii răsadurilor puteți folosi purin de urzică uscată (200 g de urzică uscată la 10 litri de apă, macerate 12-14 zile) în diluție 1 la 20 sau purin de urzică crudă (1 kg de urzică crudă la 10 litri de apă, macerate 12-14 zile) diluată în aceeași proporție.

Măsurile pentru înființarea culturii de ardei se stabilesc în funcție de tipul culturilor practicate. Ca urmare, vor fi situații de înființare a culturilor prin răsad și de înființare a culturilor prin semănat direct.

La înființarea culturii prin răsad plantarea se face manual, iar epoca de plantare depinde de varietatea cultivată – în zone de sud între 1-15 mai. Răsadurile se plantează câte 2 rânduri pe stratul înălțat la intervale de 70 cm între rânduri. Distanța între plante pe rând depinde de varietate, aceasta fiind cuprinsă între 15 și 20 cm, în timp ce densitatea este de 66.600 – 88.800 plante/ha.

Ca lucrări de întreținere menționăm completarea golurilor și udarea solului după plantare cu infuzie de coada-calului pentru protejarea plantelor de boli criptogamice. În acest sens se folosesc 300 g de plantă uscată care se fierb în 5 litri de apă, timp de 30 minute și după răcire se aplică în diluție 1:5. Apoi, este nevoie de prășit, dacă nu s-a folosit metoda prin mulcire și fertilizarea plantelor folosind purin de Taraxacum officinale (150-200 g de frunze uscate în 10 litri de apă) nediluat. Și să nu uităm, la ardei se recomandă irigarea prin picurare.

Ca lucrări speciale puteți lua în considerare asocierea (perdele de porumb și busuioc), mulcirea solului cu resturi organice vegetale și rărirea fructelor (5-6 fructe).

Dr. ing Elena CATANĂ

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti