Politica europeană și națională în materie de siguranță alimentară are două obiective principale: protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor şi promovarea bunei funcționări a pieței unice europene. În acest sens sunt stabilite, de organismele decidente, norme de control în domenii precum: igiena produselor alimentare, care include toate categoriile de alimente, a furajelor şi produselor de uz fitosanitar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum şi prevenirea contaminării produselor alimentare cu substanțe externe. De asemenea, se reglementează etichetarea acestor produse alimentare, precum şi a altor produse destinate consumului uman sau animal.

Prin aceste acte normative se asigură principiul de bază al politicii privind siguranţa alimentelor care constă în aplicarea unei abordări integrate, de tipul „de la furcă la furculiţă“, şi care să includă toate sectoarele lanțului alimentar, inclusiv producția de furaje, sănătatea plantelor şi animalelor, bunăstarea animalelor, producția primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, distribuția lor pe plan naţional, intracomunitar, precum şi importul şi exportul cu alimente.

Prin respectarea tuturor regulilor din domeniul securităţii şi siguranţei alimentelor pe întregul lanţ alimentar, operatorii din acest domeniu de activitate, precum şi autorităţile competente garantează că acestea sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

Operatorii care activează în diferite segmente din lanţul alimentar, dar şi consumatorii trebuie să fie informaţi şi să cunoască că alimentul (materiile prime sau produsele finite) are capacitatea şi riscul cumulării de factori de contaminare, care se impart în:

  • contaminare chimică – substanţe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată), reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri.
  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
  • intenţia ilicită de falsificare a alimentelor prin:
  • substituirea totală sau parţială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
  • înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
  • adaosul de substanţe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte;
  • utilizarea de ingrediente şi aditivi alimentari neadmişi sau în doze mai mari decât cele recomandate;
  • punerea pe piaţă a unui produs de imitaţie în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea şi siguranţa produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Regulile impuse de normele europene implementate în legislația națională sunt însoţite de responsabilitatea medicilor veterinari, a altor specialiști cu responsabilitate în domeniu alimentar, prin intensificarea activităţii profesionale şi o implicare atentă în supravegherea evoluţiilor unor evenimente la care sunt conectaţi concret în activitatea de zi cu zi.

În acest context, pentru a asigura piaţa de desfacere naţională, intracomunitară şi exportul cu produse alimentare de calitate şi salubre, personalul de specialitate din cadrul DSVSA judeţeană, coordonat de la central de ANSVSA, implementează an de an diverse proceduri şi mecanisme de control, care să asigure că alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile şi că riscul contaminării este redus la minimum, prin:

  • Realizarea unei baze de date cât mai complete prin identificarea şi autorizarea / înregistrarea tuturor obiectivelor funcţionale din judeţ care au activitate de producere, procesare, de transport, de depozitare şi comercializare produse alimentare de origine animală şi vegetală.
  • Asigurarea asistenţei de specialitate în funcţie de cerinţele legislative, la nivel judeţean, la unităţile de specialitate din teritoriu şi în unităţiile de procesare şi desfacere cu produse alimentare.
  • Implementarea legislaţiei comunitare privind clasificarea obiectivelor identificate, în conformitate cu activităţile lor specifice, prin evaluări anuale, încadrarea în categoria de risc şi monitorizarea progreselor acestora.
  • Efectuarea de controale şi inspecţii oficiale, corelate cu gradul de risc al unităţilor, stabilit în urma evaluării şi luarea de măsuri corective, urmărindu-se:
  • respectarea condiţiile generale de funcţionare şi de igienă a unităţilor de profil;
  • respectarea normelor de sănătate animală
  • care reglementează producţia primară destinată procesării;
  • respectarea normelor privind recepţia, procesarea, depozitarea, expunerea şi desfacerea materiilor prime şi a produselor finite;
  • existenţa documentelor care atestă originea (trasabilitatea), cantitatea, calitatea produselor şi efectuarea acţiuniilo DDD;
  • etichetarea produselor cu informarea corectă privind producătorul, denumirea corectă, componentele acestora, modul de păstrare şi data expirării;
  • Supravegherea calităţii şi salubrităţii, prin prelevări de probe la materii prime, semifabricate, produse finite, pentru examen microbiologic, fizico-chimic, pentru determinarea aditivilor, a contaminanţilor, pesticide şi alte reziduuri, pentru organisme modificate genetic, gradul de radioactivitate, calitatea apei şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor.
  • Notificarea către DSVSA din judeţul de provenienţă a probelor, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificări, depăşiri ale limitelor specificate sau prezenţa unor compuşi interzişi, etichetare necorespunzătoare, pentru efectuarea investigaţiilor şi aplicarea de măsuri asupra lotului în cauză.
  • Retragerea produselor de la consumul public, atunci când au fost notificate situaţii periculoase pentru sănătatea publică și impunerea de măsuri pentru denaturarea lor prin dirijare către o unitate de neutralizare a deşeurilor.
  • Colaborarea cu celelalte instituţii implicate prin schimburi de informaţii şi mecanisme de verificare, prin asistenţă reciprocă între administraţiile judeţene, naţionale şi internaţionale, după caz, precum şi prin tehnici şi procedee de screening statistice şi de laborator.

Conform legislației în vigoare, operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de comformitate emis pentru fiecare sortiment şi lot de produs, precum şi prin etichetă cu date informative privind sortimentul, compoziţia reţetei de fabricaţie, valabilitatea, modul de păstrare etc.

Aceste informaţii au la bază buletine de analiză emise de laboratoare de referinţă, în urma analizelor efectuate din probe de materii prime şi produse preparate recoltate în cadrul programului de autocontrol al firmei respective.

Întregul lanţ alimentar este monitorizat, supravegheat şi verificat de personal de specialitate care activează la nivel de unitate din domeniul creşterii animalelor sau din domeniul alimentar şi în cadrul compartimentelor de profil din cadrul DSVSA judeţeană.

În toate cazurile de neconformităţi, în funcţie de gradul de risc, atunci când au fost notificate situaţii periculoase pentru sănătatea publică cu privire la alimente şi furaje, specialiştii din cadrul DSVSA, în colaborare cu operatorii economici, retrag produsele de la consumul public, iau măsuri pentru denaturarea lor şi le dirijează către o unitate de neutralizare a deşeurilor

De asemenea, toate probele, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificări, depăşiri ale limitelor specificate sau prezenţa unor compuşi interzişi, etichetare necorespunzătoare, sunt notificate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din judeţul de provenienţă a probelor pentru efectuarea investigaţiilor şi aplicarea de măsuri asupra lotului de provenienţă.

Implementarea acestor strategii şi măsuri conferă populaţiei consumatoare de produse alimentare de origine animală şi vegetală siguranța că sănătatea nu îi este pusă în pericol atunci când se aprovizionează cu alimente din reţeaua comercială care funcţionează în cadrul legislaţiei din domeniu, zonă aflată permanent sub controlul de specialitate.

Dr. Ioan Viorel Penţea

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității tomatelor, în special pentru a determina reziduurilor de pesticide.

De la apariția primelor tomate și până în prezent au fost prelevate şi transmise pentru analize 44 probe, fiind eliberate buletine pentru 30 probe, acestea neînregistrând depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. Astfel, rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această oră, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor și că au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare. În plus, în perioada următoare vom intensifica controalele având în vedere numărul mai mare de beneficiari care vor ieși cu tomate pe piață.

Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Punem, în ceea ce facem, accent pe normele de prevenție, nu numai de control, în acest sens menționăm importanța buletinelor de avertizare emise în funcție de cultură, riscul atacului de boli și dăunători și condiții climatice.

Afectarea stării de sănătate a oamenilor de către alimentele pe care le consumă este urmărită îndeaproape de către cercetători, biologi, medici nutriționiști, ceea ce a dus la apariția unui nou concept, acela de „aliment funcțional“.

Alimentele funcționale sunt produse ce conțin diverși compuși biologic activi și care, consumate în cadrul unei alimentații curente, contribuie la menținerea stării optime de sănătate fizică, psihică și mentală a populației. Trebuie menționat că acest concept derivă din nutriție și nu din farmacologie. Alimentele funcționale nu sunt medicamente, deci nu au efecte terapeutice. Rolul acestor alimente în relație cu boala este, în marea majoritate a cazurilor, de a reduce riscul apariției și nu de a le preveni.

Există o recunoaștere mult mai mare în ultimul timp a faptului că oamenii pot ei înșiși să contribuie la reducerea riscului de boli și de a menține starea lor de sănătate și de bunăstare printr-un stil de viață sănătos, inclusiv prin dietă. Cercetările efectuate tot mai des în ultimul timp au evidențiat rolul important al unor produse alimentare (cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale) sau al unor compuși ai acestora (antioxidanți, vitamine, prebiotice etc.) în prevenirea unor boli, ceea ce a determinat dezvoltarea pieței produselor alimentare funcționale în Europa, în contextul profilării unui nou concept, acela de „nutriție optimizată“.

Un aliment funcțional poate fi un aliment natural întreg, un aliment căruia i s-a adăugat / eliminat un component prin mijloace tehnologice sau biotehnologice, un aliment a cărui biodisponibilitate a fost modi­ficată sau orice combinaţii ale acestor variante.

Tendințele demografice ale populației și schimbările socio-economice indică necesitatea unor alimente cu beneficii sporite pentru sănătate. O creștere a speranței de viață, ducând la o creștere a numărului de vârstnici și dorința pentru o calitate mai bună a vieții, precum și creșterea costurilor de îngrijire a sănătății au stimulat guvernele, medicii, cercetătorii, agricultura și industria alimen­tară pentru a găsi modul de a gestiona mai eficient aceste modificări.

Există deja o gamă largă de produse alimentare disponibile pentru consumatorii de astăzi, dar acum impulsul este acela de a identifica acele alimente funcționale care au potențialul de a îmbunătăți sănătatea, de a reduce riscul de boli cronice și de a întârzia debutul unor boli majore, cum ar fi bolile cardiovasculare (CVD), cancerul și osteoporoza. Combinate cu un stil de viață sănătos, alimentele funcționale pot aduce o contribuție pozitivă la sănătatea consumatorului de astăzi.

În contextul dezvoltării de noi alimente funcționale în țara noastră, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiințe Biologice (INCDSB) coordonează proiectul de cercetare „Tehnologie de biofortifiere protectivă cu seleniu a culturilor de crucifere pentru producerea unor alimente funcţionale cu un conţinut sigur și constant de compuși chemopreventivi – SAFE-SEL“ în cadrul Programului Național II – Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă, finanțat de UEFISCDI. Proiectul are ca scop dezvoltarea unei biotehnologii de obţinere a unor alimente funcţionale sigure, cu un conţinut optim de compuşi chemopreventivi, prin biofortifierea protectivă cu seleniu a unor culturi de plante crucifere (varza și conopida). Tehnologia de biofortifiere protectivă cu seleniu a culturilor agricole (de crucifere) pentru producerea unor alimente funcţionale are o dublă relevanţă practică, de sănătate publică (suplimentarea lanţului alimentar cu nivele sigure de seleniu) şi agronomică (creşterea eficienţe culturilor prin protecţia lor faţă de stresurile biotice şi abiotice şi limitarea efectelor produse de secetă). Varza și conopida obținute în urma aplicării tehnologiei propuse impiedică apariţia celulelor canceroase datorită creşterii conținutului în izotiocianați și sulforafan (compuși chemopreventivi). Aceste două substanțe reduc riscul apariției unor tumori, putând preveni cancerul de sân, de colon, pulmonar, dar și cel ovarian sau de prostată.

Proiectul se realizează în cadrul unui parteneriat între INCDSB (care desfăşoară activități în domeniul Ştiințelor Vieții, promovează cercetări fundamentale și aplicative în domeniile biologiei celulare și moleculare, biotehnologiei, biodiversității, bioanalizei și bioinformaticii și care a elaborat tehnologia de biofortifiere și compoziția soluţiei de tratament), Teso Spec SRL din Fundulea, județul Călărași (firma care are ca obiect de activitate realizarea de produse inovative pentru aplicaţii de nişă în agricultură și care furnizează substanțele bioactive care se aplică culturilor de crucifere), Eco Fruct SRL din comuna Ştefan cel Mare, județul Călărași (care deţine o exploataţie agricolă de dimensiuni medii în Bărăganul de Sud și care a realizat culturile de varză și conopidă și aplicarea tehnologiei de biofortifiere în condiții de udare normală și de stres hidric), și Universitatea „Spiru Haret“ din București – Facultatea de Medicină Veterinară (care are compe­tențe în cercetarea biomedicală a animalelor de fermă şi de laborator, controlul alimentelor de origine animală şi siguranţa alimentară și care a verificat – prin teste pe animale de laborator în conformitate cu reglementările de bioetică – calitatea de alimente funcționale a cruciferelor obținute).

Oportunitățile de cercetare în obținerea alimentelor funcționale și explicarea relației dintre consumul acestora și îmbunătățirea stării de sănătate a populației reprezintă cea mai mare provocare pentru oamenii de știință acum și în viitor. Comunicarea beneficiilor pentru sănătatea consumatorilor este, de asemenea, de o mare importanță, astfel încât aceștia să aibă informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la alimentele pe care le consumă.

Un aliment poate deveni funcţional prin folosirea oricăreia dintre următoarele căi:

- eliminarea unui component care cauzează efecte nocive când este consumat (de exemplu, proteinele alergenice);

- creşterea concentraţiei unui component prezent în aliment până la un punct în care poate induce efecte benefice (de exemplu, biofortifierea cu un micronutrient pentru a creşte aportul zilnic – cum este cazul seleniului din legumele crucifere);

- înlocuirea unui component, de obicei macronutrient (acizi graşi) care este excesiv, cu un component cu efecte benefice (amidon modificat);

- creşterea biodisponibilităţii sau stabilităţii unui component recunoscut pentru efectele sale funcţionale sau de reducere a riscului potenţial de boală.

În următorul număr al revistei vom prezenta rezultatele derulării activităţilor prevăzute în proiect pentru atingerea obiectivului principal, acela de dezvoltare a unor noi mijloace de intervenţie în tehnologia de biofortifiere protectivă cu seleniu a cruciferelor, prin care să se reechilibreze metabolismul sulfului, menţinându-se formarea selenocompuşilor chemopreventivi la nivel optim.

Anca OANCEA, Viorica COROIU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 26-27

Despre fermierul Vasile Lungu din județul Iași am mai scris de-a lungul timpului, însă în acest număr al revistei vom prezenta activitatea fermei zootehnice, o componentă importantă cu dublă valență de furnizor și consumator. Furnizor, pentru că laptele și carnea ajung în bucătăria cantinei și a restaurantului, iar consumator pentru că o bună parte a subproduselor din sectorul vegetal și de producere sămânță sunt valorificate în furajarea animalelor.

Specii pentru carne

De-a lungul vizitei, în cadrul fermei ne-a însoțit inginerul zootehnist Constantin Singer, care ne-a detaliat faptul că în cadrul fermei există mai multe specii de animale, unele selecționate special pentru producția de carne, altele pentru lapte. Pentru carne se cresc porci și oi, rase pure, dar și metiși.

porci

În sectorul suine sunt aproximativ 300 de porci Mangalița, Vietnamezi și metiși. „Pentru că ne-am axat pe producţia de carne, mizăm pe un metis trirasial, rezultat al raselor Marele Alb, Landrace şi încă o rasă care oferă calitatea carcasei, Hampshire, Duroc și în mod deosebit Pietrain. Efectivul din acest moment este de aproximativ 500 capete. Și la oi ne axăm tot pe producţia de carne, de aceea creştem un metis format din Carabaşă şi Suffolk. Așa ne-am asigurat că vom crește o rasă care oferă constituţie şi robusteţe, dar mai ales calitate. Mulgem oile numai după ce înţărcăm mieii, o perioadă scurtă ce-i drept, pentru că nu vrem ca ugerul să fie afectat“, a specificat inginerul.

oi

Numărul mare de angajați care beneficiază de masa de prânz gratuită la cantina din cadrul fermei, la care se adaugă și inaugurarea hotelului La Domenii, unde oaspeții pot mânca produse tradiționale locale, impune și o constanță a numărului de animale și, respectiv, a cantităților de produse animaliere.

În ceea ce privește taurinele, am aflat faptul că, deși în urmă cu ceva timp au fost alese rasele pentru lapte, în acest moment se află în derulare un program de metisare pentru a trece la creșterea animalelor pentru carne. „Iniţial în fermă aveam un nucleu de vaci Holstein, ulterior am realizat monte cu rasa Blue Belgique, după care am achiziţionat şi un taur din rasa Aberdeen Angus. În acest moment avem 52 de capete în diferite stadii de metisare, dar şi câteva exemplare din rasă pură“, a mai adăugat Singer.

Specii pentru lapte

La fermă lucrează 10 persoane care au grijă de întregul efectiv de animale, un efectiv deloc mic pentru că, pe lângă porci, oi și vaci, fermierul Vasile Lungu a ales să crească bivolițe și capre.

capre

Sectorul de caprine este al doilea ca mărime, având un efectiv de 300 de capete. Producțiile de lapte satisfăcătoare obținute de la acestea îl îndeamnă pe fermierul ieșean să investească în viitor și într-o stație de procesare a laptelui. „Pentru că la caprine urmărim producția de lapte, ne-am decis să metisăm o rasă autohtonă cu masculi Saanen. Ne aflăm la a patra metisare şi suntem mulțumiți deoarece avem o producţie medie de 2,7 litri. Caprele sunt mulse mecanic, iar în acest moment ajungem şi la producţii de 11.000 de litri de lapte/lună“, a precizat Singer.

Cel mai interesant sector mi s-a părut cel al bivolilor. Startul a constat în achiziționarea a 15 bivolițe, iar în acest moment efectivul depășește 30 de capete inclusiv tineretul. Dublarea numărului de animale se datorează faptului că domnul Lungu vizează producerea în continuare a prepa­ra­telor din lapte, deci şi a specialităților din lapte de bivoliţă.

La finele vizitei am fost invitați să degustăm produse din carne și lapte pregătite în cadrul fermei. Ni s-a confirmat încă o dată faptul că alimentele locale, preparate după rețete tradiționale, nu pot fi niciodată înlocuite cu cele obținute în sistem industrial.

Dragostea domnului Vasile Lungu pentru agricultură se vede aici la tot pasul. După sectorul vegetal, următorul a fost investiția în sectorul zootehnic, principalul consumator al producției secundare vegetale. Apoi, sectorul vitivinicol completează paleta unor activități complexe și diverse ce caracterizează Domeniile Lungu, pentru care investitorul merită respectul breslei și nu numai.

Loredana Larissa SOFRON

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, un obicei tradițional specific poporului român, în special pentru populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, este reprezentat de sacrificarea porcului pentru asigurarea cărnii și a preparatelor din carne de porc necesare meniului de sărbători.

Pentru ca această tradiție să-și continue cursul în cadrul legal și pentru a preveni apariția unor situații neplăcute, Colegiul medicilor veterinari atenționează crescătorii de porcine, comercianții de carne de porc și pe consumatorii de astfel de produse că au obligația să respecte normele sanitare veterinare prevăzute în legislația UE implementată în legislația națională, cu referire la această activitate.

Astfel, legislația privind protecția animalelor în timpul sacrificării, (Directiva 93/113 CE și Ordinul ANSVSA nr. 180/2006) stabilește condițiile de sacrificare a animalelor (inclusiv a porcinelor) numai în abatoare autorizate, cu respectarea normelor specifice pe timpul efectuării acestei operațiuni. Actul normativ prevede că autoritatea veterinară poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de către proprietarii de animale numai pentru consumul propriu, cu recomandarea ca animalele respective să fie asomate în prealabil, adică să fie ferite de suferință sau durere în timpul contenționării (prinderii) și înjunghierii.

Asomarea, care la specia porcină se efectuează cu un pistol cu glonț captiv, este un procedeu care atunci când este aplicat unui animal cauzează acestuia pierderea cunoștinței până în momentul înjunghierii.

Operațiunea de asomare a animalelor înainte de sacrificare se practică obligatoriu în abatoarele autorizate și se realizează la cerere și în gospodăriile individuale cu animale, majoritatea oamenilor fiind conștienți că animalul nu trebuie să fie stresat și să sufere în timpul înjunghierii.

Menționăm că operațiunea de asomare nu afectează sub nicio formă tăierea tradițională a porcului de Crăciun deoarece după asomare urmează înjunghierea pentru sângerarea animalului cu cuțitul.

În virtutea respectării acestei cerințe legislative, de protecție a animalelor, medicii veterinari de liberă practică din cadrul circumscripțiilor sanitare veterinare sunt dotați cu asomatoare „pistol cu glonț captiv“ (în număr de 42 de bucăți și capsele aferente), urmând să efectueze această operațiune la solicitarea proprietarilor de animale din localitatea respectivă.

Pentru a preveni îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici sau vânat sălbatic (mistreț, urs) proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar examinarea cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica), animalele din zona silvatică (vulpea, jderul) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexami­nată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă sau preparată crudă, sărată sau afumată.

La om, boala se manifestă prin: febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale feței, „boala capetelor umflate“.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea instituirii diagnosticului.

Ce măsuri trebuie aplicate pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om?

Măsurile de prevenire cele mai eficiente sunt:

- controlul sanitar-veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare și în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal), precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;

- achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autori­zate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila).

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele:

- deratizarea periodică, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare;

- menținerea condițiilor de igienă în gospodăriile populației;

- salubrizarea locurilor menajere;

- excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

Pentru efectuarea examenului se prezintă o probă de cca 100-200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii), din diafragmă (iepurele), mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.

În cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.

Proba de carne prezentată pentru analiză va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti