Reciclarea este esențială pentru calitatea mediului în care trăim, însă, față de alte popoare, suntem departe de tot ceea ce înseamnă colectarea selectivă a deșeurilor, din varii motive. La nivel administrativ sunt multe de rezolvat, îndrăznesc să spun că mai este mult până departe, însă ține de simțul civic al fiecăruia dintre noi să fie mai responsabil. Din aceste considerente, marile lanțuri de magazine desfășoară tot felul de campanii de conștientizare prin care oferă beneficii celor care aleg să recicleze, de pildă, recipientele din plastic. De ce să nu fim mai atenți atunci când mergem la cumpărături și să nu reciclăm?

Reciclezi și primești reduceri

Poluarea cu plastic este una dintre cele mai mari probleme ale prezentului. Studiile arată că un roman aruncă cca 400 de kilograme de gunoi pe an, inclusiv recipiente din PET și aluminiu care astfel sunt risipite. Cum zilnic cei mai mulți dintre noi folosim ambalaje de plastic, din acest motiv deșeurile cresc semnificativ de la o zi la alta, iar impactul lor asupra mediului, păsărilor, faunei sălbatice și chiar asupra noastră, a oamenilor, este mai mult decât dăunător. Acestea pot fi găsite în stomacurile a peste 90% din păsările marine din lume și a peste jumătate din broaștele țestoase. Estimările arată că, până în 2050, masa de plastic din oceanele lumii va depăși masa tuturor peștilor care trăiesc acolo. Și acestea sunt doar câteva dintre problemele evidente. Deci, încercăm să reciclăm mai mult, să fim mai responsabili? De exemplu, atunci când mergem la cumpărături putem să luăm cu noi și sticlele de plastic ori dozele de aluminiu pentru a le recicla la automatele puse la dispoziție de retaileri.

Aș vrea să ofer exemplul magazinelor Kaufland pentru că există cel puțin unul în majoritatea orașelor din țară, deci accesul este mult mai facil, dar asta nu înseamnă că alte magazine nu desfășoară astfel de campanii, trebuie doar să fim atenți unde putem recicla eficient. În parcările multor supermarketuri există automate de colectare care oferă și tichete cu reduceri la diverse produse. Adică reciclezi un număr de recipiente și primești o reducere pe care o poți folosi în magazin. Faci bine planetei, dar și propriului portofel. La fiecare 5 ambalaje reciclate se oferă un cupon de reducere ce se aplică în magazine la articolele semnalizate cu bănuțul „Reciclezi și salvezi“.

Același retailer desfășoară o campanie și mai atractivă, de această dată este vorba despre colectarea recipientelor goale de produse de igienă sau de curățenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. La intrarea în unele magazine există un spațiu amenajat sub formă de broască țestoasă, unde clienții pot depune recipiente de: produse de îngrijire personală – șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid; produse de curățenie – detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Ce trebuie să faci? Să identifici magazinele din orașul tău unde se desfășoară campania, te prezinți la biroul de informații unde prezinți 3 astfel de recipiente și primești o reducere de 50% pentru un alt produs de acest gen; lunar, această reducere se aplică unui alt produs.

Sistemul garanție-returnare

Curând, colectarea și reciclarea ambalajelor va însemna mai mult decât o inițiativă, ci o necesitate pentru a economisi bani la fiecare sesiune de cumpărături. De ce? Pentru că, în luna octombrie a anului trecut, Guvernul a aprobat și o nouă taxă prin sistemul de garanţie – returnare pentru ambalaje de băutură. Acest sistem presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată. Ulterior, suma va putea fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. Cu alte cuvinte, vom plăti în plus pentru fiecare ambalaj de plastic, sticlă sau aluminiu câte 50 de bani. Inițiativa Ministerului Mediului vine din dorința de a crește gradul de colectare și reciclare a deșeurilor din țara noastră, cunoscut fiind faptul că România este codașă la capitolul reciclare.

De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni, la supermarketuri. Prevederile hotărârii se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase. Așadar, fie reciclăm, fie plătim în plus.

Conform sistemului garanţie-returnare, ambalajele returnate în magazine vor fi duse în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem.

Implementarea acestui sistem a fost inițial prognozată pentru finalul lunii martie, însă în acest moment termenul a fost modificat pentru luna octombrie.

De ce să colectezi și să reciclezi

• Poți reduce cantitatea de deșeuri ce se depozitează în gropile de gunoi sau în natură;
• Poți reduce numărul de agenți poluanți din aer, apă, sol și previne distrugerea habitatelor naturale;
• Prin reciclare se conservă resursele naturale ale Pământului;
• Prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă;
• Se folosește cu 95% mai puțină energie pentru reciclarea aluminiului față de cea necesară producerii din materii prime noi;
• Se folosește cu 70% mai puțină energie pentru reciclarea plasticului față de cea necesară producerii din materii prime noi.

Larissa DINU

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, înființată încă din 2002, vine cu noi soluții și propuneri pentru fermieri în procedurile de utilizare a pesticidelor, pentru protecția plantelor. Obiectivul principal este utilizarea responsabilă a produselor pentru o protecție eficientă atât a mediului natural cât și a sănătății omului.

Strategiile propuse de aceștia sunt adaptate conform standardelor legislației UE și a celor naționale. Deși pesticidele și insecticidele sunt substanțe sigure care apără recoltele de dăunători, utilizarea acestora într-o măsură mai mare poate fi nocivă.

Campania de colectare a ambalajelor

Un proiect important gestionat de AIPROM este SCAPA – Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide, înființat în 2008. În programul SCAPA, membrii asociației din piața românească militează pentru alinierea la standardele naționale și europene de mediu, având o inițiativă comună în ceea ce privește standardizarea, care reprezintă un parteneriat strâns între organizațiile publice și cele private în scopul gestionării provocărilor actuale de mediu. Gestionarea corectă a ambalajelor poate minimiza riscurile şi face parte din „conceptul ciclului de viață“, așa cum este prezentat în Codul Internațional de Conduită în Distribuirea și Utilizarea Pesticidelor.

Acest proiect are ca scop colectarea, transportarea, valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie, provenite de la produsele pentru protecția plantelor. În acest mod, împiedică agricultorii și fermierii să adune deșeuri nocive. Ambalajele goale din plastic sau metal care nu sunt spălate și curățate în mod corespunzător pot polua mediul și pot reprezenta o potențială amenințare pentru întregul ecosistem.

Conform specialiștilor AIPROM, serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorul Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport şi valorificare a ambalajelor, cu participarea importantă a companiilor distribuitoare selectate în calitate de Centre de Colectare.

Perioada de colectare

Programul de colectare se desfășoară în 2 etape, de la începutul lunii mai-iulie și octombrie-decembrie. De asemenea, fermierii care doresc să beneficieze de colectarea gratuită trebuie să țină cont de următoarele aspecte, ambalajele din plastic şi metal trebuie decontaminate prin procedura de triplă clătire, golite de conținut, uscate, curate, separate de capace, iar ambalajele de hârtie, saci sau cutii trebuie să fie curățate și compactate. Și, nu în cele din urmă, aceștia trebuie să țină cont că ambalajele preluate gratuit trebuie să fie produse de companiile care susțin financiar SCAPA, cum ar fi: ADAMA, SYNGENTA, NUFARM, ASCENZA și altele.

Ambalajele trebuie să aibă o dimensiune de 30 mc, iar, în cazul în care fermierii depășesc norma stabilită, printr-o solicitare și verificare în prealabil a deșeurilor, pot cere o solicitare în prealabil la 0800 800 211 sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Programul SCAPA nu doar că susține un mediu sănătos, dar este și un program comod pentru fermieri deoarece prin sistemul pilot „SCAPAmobil“ aceștia pot preda deșeurile de ambalaje direct de pe telefonul mobil către camionul SCAPA. Ciprian Gabor, manager de proiect, a precizat: „Programul SCAPA reprezintă un real sprijin pentru fermieri, distribuitori și ceilalți actori din piață. Reacția lor este una pozitivă și asta rezultă din modul în care aceștia interacționează zilnic cu noi. Rezultatele muncii sunt dovedite printr-o rată de predare și colectare a ambalajelor de pesticide de peste 60% și un procent de reciclare de 63%, care ne demonstrează că, de-a lungul timpului, fermierii au înțeles beneficiile acestui sistem de colectare matur. În următorii ani ne propunem să ajungem la o rată de colectare de 70% a deșeurilor provenite de la utilizarea produselor de protecția plantelor și în special al ambalajelor din plastic aflate la sfârșitul ciclului de viață.“

Procedura de triplă clătire

Conform experților CropLife International, clătirea ambalajelor de pesticide este mai mult decât necesară. Beneficiile acestei proceduri este în primul rând asigurarea fermierului că evită lucrul cu deșeuri periculoase. Prin urmare, acestea pot fi mânuite fără pericol și asigură un stimulent pentru participarea la schemele de colectare. Amintim că Bunele Practici Agricole susțin clătirea imediată a ambalajelor periculoase, pentru a evita orice risc.

În primul rând, ambalajele folosite de substanțe nocive trebuie întoarse cu capul în jos peste rezervorul de sprayere sau amestec, lăsând să se scurgă minimum 30 sec. După aceea, ambalajul se umple cu apă curată de 3-4 ori, se pune capacul și se agită aproximativ 30 sec, iar, apa de clătire se adaugă în rezervorul de pulverizare. La finalul procedurii, ambalajele trebuie clătite și găurite cu capacul scos într-un loc sigur.

Rezultate și performanțe

Scopul programului SCAPA este acela de a asigura utilitatea și în viitor a schemelor de colectare a deșeurilor de ambalaje provenite de la produsele de protecția plantelor. „Ne dorim să menținem un schimb permanent de informații și bune practici aplicate în România și în alte state europene, pentru a ne îmbunătăți performanțele în procesul de colectare și reciclare a ambalajelor. Ne dorim să avem alături de noi cât mai mulți fermieri, producători și distribuitori de produse de protecția plantelor și să reușim să colectăm cantități din ce în ce mai mari de ambalaje de pesticide. Energia care provine din deșeuri poate fi utilizată pentru obținerea de căldură sau electricitate, care ar putea înlocui energia produsă prin utilizarea cărbunelui sau a altor combustibili. Recuperarea deșeurilor pentru producția de energie ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reciclarea poate contribui chiar mai mult la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor emisii. Atunci când materialele reciclate înlocuiesc materialele noi scade necesitatea extracției sau a producției de materiale noi“, a declarat Ciprian Gabor.

Liliana POSTICA

În comuna Cornu Luncii a fost introdus un sistem de colectare selectivă a deşeurilor după metoda „door to door“, de la uşă la uşă. Mai exact, la fiecare poartă, în ziua de colectare a deşeurilor menajere, gospodarii pun pachetele sau sacii cu gunoaiele selectate pentru fiecare sortiment.

Comuna suceveană Cornu Luncii a intrat în rândul comunităţilor civilizate şi din perspectiva protejării mediului şi a reciclării deșeurilor reutilizabile. Acest lucru se întâmplă în urma aplicării directivelor europene de mediu şi a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor republicată.

„Stăm relativ bine la nivel european, iar faţă de alte localităţi din România stăm foarte bine. Avem un serviciu propriu de salubritate cu şapte angajaţi în cadrul primăriei, avem două maşini, din care una cu colectare selectivă, iar valorificarea deşeurilor de hârtie, plastic, sticlă, metal contribuie la scăderea costurilor serviciului de salubrizare. Anul trecut am avut 25% din cantitatea de deşeuri colectată selectiv, iar anul acesta vom avea peste 35%. Am cumpărat două cântare, fiecare maşină are cântar şi la fiecare persoană cântărim gunoiul. Din 10 kilograme, cantitatea de 3,5 kilograme trebuie să fie deşeuri reciclabile şi lucrurile sunt foarte bine puse la punct. Sperăm ca, după o perioadă, lumea să se obişnuiască şi să nu mai cântărim la fiecare poartă când ridicăm gunoiul. La solicitarea primarilor am obţinut de la Ministerul Mediului ca tot gunoiul din judeţ să fie colectat din poartă în poartă. Soluţia iniţială cu platforme în fiecare sat nu este viabilă. În sate mari, cum este în Cornu Luncii, trebuia să meargă omul cu roaba şi peste 4 km ca să aducă gunoiul în centru. Colectatul din poartă în poartă elimină mirosurile neplăcute, rozătoarele şi nimeni de la ţară nu doreşte să aibă un spaţiu de depozitare a gunoiului în preajmă“, ne-a spus ing. Gheorghe Fron,  primarul comunei Cornu Luncii. 

Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate

Pentru ca o treime din deşeurile menajere produse în comuna de pe malurile Moldovei să fie colectate selectiv, primarul şi personalul primăriei au mers din casă în casă pentru a explica populaţiei cum trebuie să selecteze deşeurile. Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate, care în prezent sunt de 650.000 lei anual. Deşeurile menajere şi cele reciclabile sunt ridicate o dată pe săptămână de la poarta fiecărei gospo­dării. Locuitorii comunei au primit 3.000 de europubele achiziţionate printr-un proiect şi primesc permanent saci menajeri reciclabili în care să pună deşeurile selectate.

„Pentru hârtie, sticlă, plastic ne mai trebuie 9 miliarde de lei vechi pentru a achiziţiona pubele în culorile specifice. Nu le putem achiziţiona pe toate într-un an, de aceea le-am dat oamenilor saci şi treptat în fiecare sat fiecare locuinţă va avea recipiente pentru colectare selectivă. Pentru că sunt nemulţumit cum se face colectarea selectivă, mergem mai întâi noi, conducerea comunei, din poartă în poartă, și le dăm sacii pe un an de zile, pe culori“, ne-a precizat primarul Gheorghe Fron.

Pentru că mai sunt probleme cu salubritatea unor zone vulnerabile prin apariţia unor mici depozite de gunoi făcute de cetăţenii certaţi cu normele de convieţuire, deja se lucrează la implementarea unui sistem cu camere de supraveghere în toate satele.

„Avem camere pe drumurile europene şi judeţene, sunt de mare ajutor pentru poliţişti, este ceva normal. Acum punem camere la intersecţii, vedem cine duce gunoiul în altă parte, putem aplica sancţiuni şi îi putem obliga să ridice gunoiul depozitat unde nu trebuie“, ne-a asigurat primarul Fron.

Iluminatul public modernizat, economii la buget

Pe lângă banii economisiţi în urma colectării selective a deşeurilor, în această comună se economisesc bani şi din iluminatul public. În urma lucrărilor de modernizare a iluminatului public, comuna Cornu Luncii este mai bine iluminată ca un oraş. Întâi s-a intervenit pe arterele principale, iar acum se acţionează pe uliţe, satele Păiseni, Sasca Mare, Sasca Nouă, Şinca, Cornu Luncii şi Băișeşti având deja finalizate lucrările de reabilitare. În viitor urmează Brăieşti, Dumbrava, Sasca Mică, astfel încât la fiecare stâlp să fie iluminat public.

„Întreaga lucrare este realizată prin forţe proprii. Deşi am extins iluminatul electric pe toate uliţele, am dublat numărul corpurilor de iluminat și, în urma lucrărilor de modernizare, plătim mai puţin la energia electrică faţă de acum şapte ani, când se plăteau două miliarde de lei anual pentru iluminat public. Anul trecut, după lucrările efectuate şi prelungirea reţelei cu 18 km, am plătit cu 380 milioane de lei mai puţin. Din aceste economii am luat lămpi moderne cu led, care consumă de 5 ori mai puţin şi dau lumină de 10 ori mai mult. Tot ce este nou şi modern e scump, reabilitarea întregului sistem a costat peste 10 miliarde de lei, dar în urma calculelor făcute costurile sunt mult mai mici, investiţia fiind amortizată în mai puţin de patru ani“, consideră primarul Gheorghe Fron.

Apă potabilă la robinete şi gaz metan în comună, din economii la salubritate şi energie

Prin reducerea costurilor de salubritate şi a celor cu iluminatul public, de şapte ani la Cornu Luncii nu s-au mărit impozitele şi taxele, iar la agenţii economici coeficientul de impozitare a fost redus de la 1,5 la 0,8. Făcând economii şi cu bani de la bugetul local, cei 7.782 de locuitori ai comunei vor avea cât mai repede apă potabilă la robinete şi o parte de gaz metan. Până în prezent s-au realizat aducţiune nouă de apă potabilă şi canalizare pentru satele Brăieşti, Băişeşti, Cornu Luncii, Sasca Nouă.

„Sperăm anul acesta, cel târziu la începutul anului viitor, să terminăm de conectat toate locuinţele şi să dăm drumul la staţia de epurare. Pe PNDL 2 avem un proiect de 90 de miliarde de lei vechi pentru alimentare cu apă potabilă în satele de munte Sasca Mare şi Păiseni şi la anul sperăm să începem reţeaua de gaz metan. Asta înseamnă civilizaţie. Acum este greu să faci rost de lemne, sunt scumpe, nu se găsesc. Conducta magistrală de gaze naturale trece prin grădinile noastre şi este păcat să nu avem gaz la aragaz sau la sobă“, ne-a spus primarul Gheorghe Fron.

Silviu BUCULEI

„Dar din dar se face rai“ este o vorbă des întâlnită în cultura poporului român, dar despre adevărata ei valoare înțelegi abia când vezi cum lucrurile mici pot avea un impact semnificativ în comunitățile care au nevoie de ajutor.

Este început de septembrie și pe geamul mașinii, la orele timpurii ale dimineții, zărim agitație mare în curțile oamenilor și pe străduțele înguste care duc spre șosea. Este lunea începutului noului an școlar!

Porniți dis-de-dimineață, destinația noastră este satul Pietroșani din județul Teleorman, un sat tipic de câmpie, unde ocupația predominantă a locuitorilor este agricultura. Acolo, la școala din sat, doamna învățătoare Nițu este foarte dedicată educației copiilor de agricultori. Dumneaei este și cea care, cunoscând bine Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM – SCAPA, a răspuns pozitiv inițiativei AIPROM de a identifica nevoile imediate ale comunității și de a ne ajuta să aducem înapoi în zonă banii proveniți din reciclarea ambalajelor de pesticide colectate de la fermieri. Așa a apărut ideea dotării școlii și a grădiniței din comună cu panouri solare care să alimenteze cu apă caldă unitățile de învățământ, cu banii proveniți din reciclarea ambalajelor, printr-o campanie de responsabilitate socială a Asociației Industriei de Protecția Plantelor inițiatoarea Programului SCAPA.

Este forfotă mare în așteptarea deschiderii noului an școlar. Prichindei cu ghiozdane care mai de care atârnând greu în spate pășesc cu nerăbdare în curtea școlii, așteptând cu sufletul la gură ceremonia. Cei mai emoționați sunt bobocii de clasa I, pe care îi recunoaștem imediat după timiditatea cu care pășesc, ținându-și mamele de mână și așteptând s-o cunoască pe cea care urmează să-i îndrume în primii ani de școală. Satul românesc încă păstrează tradiția deschiderii anului școlar, astfel încât preotul satului este cel care deschide ceremonia. Prezent este și polițistul responsabil cu ordinea publică pe raza comunei, care le adresează micuților câteva cuvinte despre circulația pe drumurile publice și atenția de care trebuie să dea dovadă.

Pentru că apreciază proiectul AIPROM, doamna director a adresat cuvinte de mulțumire fermierilor responsabili, fără de care Programul „SCAPA de ambalaje!“ nu ar funcționa corect. Tripla clătire, colectarea selectivă pe tipuri de materiale (bidoane de plastic separate de capace, canistre de metal sau ambalaje secundare de hârtie și carton) și predarea lor la centrele de colectare SCAPA sunt criterii pe care fermierii din județul Teleorman le respectă și le aplică după fiecare campanie de tratamente fitosanitare.

Și uite așa, anul școlar debutează cu această nevoie îndeplinită, aceea de a asigura sursa de apă caldă în interiorul celor două unități de învățământ alăturate.

Costurile achiziționării panourilor solare și a montării acestora au fost suportate de AIPROM și de distribuitorul Agro Pest Seed, care este totodată centru de colectare SCAPA în județul Teleorman, cel care a și propus acest proiect, răspunzând afirmativ inițiativei AIPROM de a ajuta comunitățile în care rata colectării este mare, iar fermierii conștientizează beneficiile predării ambalajelor către Programul SCAPA: protejarea mediului, asigurarea unei surse de venit care se transformă în investiții locale și intrarea în posesia unor acte doveditoare care atestă predarea ambalajelor goale de pesticide și deci îndeplinirea cerințelor legale de predare a ambalajelor.

Prin programul SCAPA continuăm încurajarea colectării ambalajelor de pesticide și valorificarea lor prin reciclare, noi programe de susținere a comunităților prin proiecte de responsabilitate socială ale AIPROM se vor desfășura în această toamnă. Vom continua cu montarea altui panou solar la o școală din județul Brăila, dotarea cu calculatoare și video­proiector a unei şcoli din județul Mureș alături de distribuitorul și centrul de colectare SCAPA Dafcochim Mureș și avem în vedere și alte proiecte pe care vi le vom anunța în anul 2017.

„AJUTĂ SCAPA SĂ TE AJUTE“ va fi în continuare sloganul inițiativelor Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, desfășurate cu ajutorul partenerilor locali: producători, distribuitori și autorități locale, care cred în beneficiile aduse de Programul SCAPA, susținând proiectele AIPROM.

Mai multe informații despre proiectele derulate de AIPROM pe www.aiprom.ro

GALERIE FOTO

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 48-49