„Schema de calitate «Produs montan» a fost creată la nivel european pentru a transmite cumpărătorilor un mesaj puternic privind valoarea adăugată a produselor alimentare care provin din zona montană și sunt obținute în condițiile dificile de practicare a agriculturii în zonele montane. În anul 2000 a avut loc primul pas pentru crearea acestei scheme de calitate europene prin recunoașterea specificității și promovarea produselor alimentare din zonele de munte în cadrul Declarației finale a Convenției europene a zonelor montane din Europa, Euromontana, desfășurată la Trento, Italia, iar în anul 2005 s-a semnat Carta Europeană a produselor agroalimentare de munte de calitate de către 69 de semnatari proveniți din 12 țări europene, inclusiv România.“ Fragmentul de față este parte a unei discuții mai ample legate de proiectele pentru dezvoltarea zonei montane, iar răspunsurile vin din partea dnei Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane. Articolul de față vine cu informații privitoare la procedura de certificare a produselor montane.

Ce documente sunt necesare

Procedura de certificare este realizată de către Agenția Națională a Zonei Montane prin intermediul personalului din Oficiile de Dezvoltare Montană(ODM) în baza Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 174/2021. În vederea dobândirii dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“, solicitantul depune/transmite documentația la ODM, prin una din cele 4 modalități disponibile: depunere fizică la ODM, transmitere prin servicii de curierat sau poștale, transmitere în format electronic pe e-mail sau prin accesarea platformei www.produsmontan.ro.

Documentația trebuie să cuprindă:

• cererea (anexa nr.1 la Ordinul nr. 174/2021);
• caietul de sarcini (anexa nr. 2 la Ordinul nr. 174/2017);
• documente de identificare (copie CI, certificat de înregistrare, certificat constatator, atestat de producător);
• documente care dovedesc activitatea desfășurată (extrase: APIA, SIINIA, Registrul Agricol, documente de înregistrare sanitar-veterinară, registru de fermă, borderouri de achiziție, facturi fiscale, contracte etc., după caz, pentru a se atesta faptul că materia primă are origine montană, iar procesarea se realizează tot în zona montană).

În ce condiții se înregistrează produsul

Dacă reprezentantul ODM constată că unitatea de producție este situată în zona montană, iar documentele depuse/transmise sunt suficiente și specifice categoriei de produs, se deplasează la solicitant pentru a verifica dacă cele prezentate în caietul de sarcini corespund cu realitatea și cu prevederile Ordinului  nr. 174/2021. În urma verificării la fața locului, reprezentantul ODM întocmește un Proces verbal de constatare privind îndeplinirea condițiilor și transmite documentația completă pe platforma ANZM, de unde este preluată și procesată de personalul compartimentului Produs Montan în vederea emiterii deciziei. Dacă documentația este completă și prezintă trasabilitatea clară a produsului/produselor, se înregistrează produsul/produsele în Registrul Național al Produselor Montane (RNPM) și se emite decizia. Dacă sunt neclarități se solicită completarea documentației.

După primirea deciziei, beneficiarul deschide un registru special de autocontrol pentru fiecare produs în parte (anexa nr. 3 din Ordinul nr. 174/2021).

Beneficiarul va inscripționa pe eticheta produselor agroalimentare înregistrate în Registrul național al produselor montane logo-ul „produs montan“ şi poziţia în registru. Agenția Națională a Zonei Montane, prin centrele regionale de dezvoltare montană, efectuează activități de verificare și control conform tematicii aprobate de directorul general al ANZM. Verificarea se realizează după notificarea prealabilă a beneficiarului. Scopul verificărilor este de a se constata dacă se respectă în continuare condițiile de acordare a dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“.

Produsele care pot fi atestate

Certificarea se poate obține pentru următoarele produse:

• produse de origine animală procesate sau neprocesate (lapte și produse din lapte, carne și produse din carne, ouă etc.):
• produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone;
• produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone;
• produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane;
• produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane;
• produse de origine vegetală, procesate sau neprocesate doar dacă plantele/ciupercile/ produsele din flora spontană sunt cultivate/crescute în zone montane.

La finalul anului trecut, în Registrul Național al Produselor Montane erau înregistrate 3.147 de produse.

Existența logo-ului „produs montan“ pe etichetă aduce plusvaloare produselor și beneficii producătorilor deoarece acestea vor fi privite de către cumpărători ca fiind de calitate superioară cu origine certificată și obținute într-o zonă cu un grad redus de poluare.

Întreaga procedură de obținere a dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“ este gratuită, fiind un sprijin din partea statului român pentru producătorii din zona montană.

D.Z.

Harsewinkel, iulie 2017. CLAAS nu este numai lider global în producția de utilaje agricole, ci și un operator de succes pe piața internațională de utilaje rulate. Primul concept FIRST CLAAS USED, ce include portalul online www.first-claas-used.com, a fost lansat în cadrul târgului Agritechnica 2015. Programul de certificare a utilajelor rulate cu participarea distribuitorilor CLAAS este acum lansat la nivel global ca următorul pas în acest proces. Acesta va oferi fermierilor și contractorilor o gamă mai vastă și îmbunătățită de utilaje agricole rulate la calitatea specifică CLAAS.

Noul program de certificare a utilajelor rulate FIRST CLAAS USED

Noul program de certificare cuprinde acum patru niveluri: BRONZE, SILVER, GOLD și PLATINUM, pentru combine de recoltat, combine de recoltat furaje și tractoare. Principalul avantaj pentru clienți și distribuitorii participanți este posibilitatea de comparare mai simplă la nivel mondial a utilajelor disponibile, prin aplicarea unor standarde obiective, bazate pe procedura CLAAS de verificare postrecoltare.

BRONZE

BRONZE reprezintă nivelul de bază în cadrul programului de certificare FIRST CLAAS USED. Acest nivel de certificare poate fi acordat utilajelor de orice vechime, atât timp cât sunt în stare tehnică bună.

SILVER

Nivelul FIRST CLAAS USED SILVER poate fi acordat utilajelor de orice marcă, cu o vechime de până în cinci ani. Eva­luarea se bazează pe o listă de verificare CLAAS standardizată și indică, de asemenea, piesele de schimb și măsurile de întreținere necesare.

GOLD

La fel ca utilajele cu certificarea SILVER, cele cu certificarea FIRST CLAAS USED GOLD au o vechime de până în cinci ani și sunt evaluate pe baza unei liste de verificare standardizate, similară procedurii CLAAS de verificare post-recoltare a combinelor de recoltat și combinelor de recoltat furaje. Diferența constă în faptul că, pentru utilajele cu certificarea GOLD, operațiunile de întreținere și reparare sunt efectuate înainte de vânzarea acestora.

PLATINUM

Utilajele cu certificarea FIRST CLAAS USED PLATINUM oferă un nivel maxim de fiabilitate operațională. Aceste utilaje CLAAS rulate, cu o vechime de până în 3 ani, trebuie să îndeplinească criteriile stricte de performanță din lista de verificare PLATINUM. Toate operațiunile de întreținere, reparare și service au fost efectuate de un centru pentru utilaje rulate CLAAS, iar utilajele au o garanție a producătorului de un an. Utilajele cu certificarea PLATINUM sunt vândute clientului prin intermediul unui distribuitor CLAAS.

Pe pagina de Internet www.first-claas-used.com pot fi găsite o gamă vastă, actualizată, de utilaje rulate disponibile în rețeaua internațională CLAAS. Portalul online oferă informații cuprinzătoare referitoare la utilaje, inclusiv ore de funcționare, lucrări de întreținere efectuate, verificări și aspect. Noul proces standardizat de certificare pe baza listei de verificare CLAAS permite acum compararea mult mai simplă și mai eficientă a diferitelor utilaje disponibile.

Portalul este foarte ușor de folosit și intuitiv. Un alt avantaj pentru utilizatorii FIRST CLAAS USED este procesul simplu de încheiere a vânzării. Un client interesat de un anumit utilaj de pe portal va contacta dealerul CLAAS local, care va lua legătura cu vânzătorul respectivului utilaj și se va ocupa de toate aspectele legate de transport și facturare. Acest lucru este valabil chiar și pentru achizițiile din străinătate.

Noul program de certificare FIRST CLAAS USED și portalul online permit companiei CLAAS și distribuitorilor săi din toată lumea să ofere o gamă mai largă și îmbunătățită de utilaje agricole rulate CLAAS.

Sămânța românească certificată - competitivă, dar nefinanțată

Există interese ca România să devină o piață de desfacere și atât. Și iată cum astăzi teoria conspirației se transformă sub ochii noștri în realitate. Fiecare pilon de susținere a sectoarelor economice prospere este dărâmat, iar agricultura nu a scăpat de acest asediu mascat sub paravanul bunelor intenții. Ușor, ușor s-a implementat în conștiința fermierilor că rasele românești nu mai sunt bune, că sămânța din laboratoarele cercetării autohtone nu mai rodește în pământul românesc. Așa că importăm rase străine, chiar dacă se dovedesc bune doar pe generații scurte, și folosim materialul semincer al amelioratorilor străini. Între timp, cercetarea românească agonizează din lipsă de fonduri. Într-un interviu despre activitatea Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor și despre importanța seminței certificate, Mihai Popescu, directorul institutului, spune că în rețeaua de testare a ISTIS cercetarea românească și-a dovedit competitivitatea. Și totuși... pentru unii este mai bine ca sămânța românească să se ofilească pentru ca cea străină să înflorească.

Testare corectă = siguranță alimentară

– Dle director, misiunea pe care o are Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor este esențială pentru agricultura din România. Ce presupune activitatea dvs.?

– Într-adevăr, pentru că siguranța alimentară a unui stat constă, în primul rând, într-o testare corectă a soiurilor. Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor este singura instituție de specialitate aflată în subordinea Ministerului Agriculturii care desfășoară trei activități: testarea și înregistrarea soiurilor, administrarea colecției de referință (singura bancă de semințe din România) și protejarea juridică a soiurilor nou create prin care se asigură brevetarea lor. Ne desfășurăm activitatea în 24 de centre teritoriale, vorbim de aproximativ 984 de hectare de teren, care acoperă o zonă pedoclimatică variată a României. Acestea sunt dotate cu utilaje moderne specifice câmpurilor experimentale și pentru culturile de uniformizare.

– Institutul pe care îl conduceți are putere de decizie privind soiurile care ajung în piață. Aici se hotărăște dacă rezultatele cercetării ajung în mediul economic.

– La noi apelează marii producători de semințe și amelioratori și aici vorbim și despre companiile străine care vor să comercializeze material semincer în România. După foarte mulți ani de cercetare în laboratoarele lor trebuie să treacă prin această etapă de testare pentru a putea comercializa și produce în continuare sămânță certificată. Această testare se face în câmpurile din rețeaua ISTIS, prin depunerea unor cereri, iar evaluarea durează aproximativ doi ani cu condiția ca soiul să depășească lotul martor. În situația în care acest lucru nu se întâmplă se mai acordă încă un an și după această perioadă, în funcție de rezultate, soiul poate intra în ședința de omologare care are loc la sediul ISTIS și la care participă reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, experți ai Institutului și profesori universitari. Apoi se publică în Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România și se emite un certificat. În funcție de dorințele amelioratorului se poate face și cerere de brevetare prin care se acordă un certificat de protecție juridică a soiului nou creat. În 2016 au fost 164 de soiuri nou create. Numărul soiurilor noi este strâns conectat cu cererea de pe piață și cu activitatea de cercetare, dar este în creștere față de anii precedenți.

Soiurile românești? Puține

– Cât de important este ca fermierii să folosească sămânță certificată?

– Pe lângă faptul că facem testarea soiurilor, noi utilizăm sămânță certificată pe terenurile de uniformizare. Aproape o treime din suprafața fiecărui centru este ocupată de platforma experimentală, iar restul culturilor sunt în uniformizare pentru a asigura rotația culturilor. Principalul avantaj al folosirii seminței certificate este randamentul culturii, se va obține o producție superioară, atât calitativ, cât și cantitativ. La platforma experimentală de la centrul Negrești, pe 12 iunie 2016, am organizat un eveniment în care fermierii au vizitat câmpurile experimentale și au văzut, prin prisma rezultatelor obținute acolo, importanța seminței certificate. Un număr tot mai mare de fermieri, chiar și în gospodării, încep să folosească sămânță certificată. Noul PNDR are și o măsură în care acordă un punctaj celor care au cel puțin un procent de minimum 5% de sămânță autohtonă certificată. Este totuși greu de stabilit în procente câți dintre fermierii români folosesc sămânță certificată.

– România tinde să devină o piață de desfacere pentru companiile străine. Ce se întâmplă așadar cu sămânța românească certificată?

– Din păcate, numărul soiurilor românești nu este atât de mare raportat la volumul de testare pe care îl avem. Din ce în ce mai multe stațiuni de cercetare își reduc, din cauza lipsei fondurilor, sfera de creare a unor soiuri noi. Tind să cred că până la urmă se vor lua măsuri pentru stimularea cercetării. Avem potențial și oameni cu o vastă experiență în laboratoarele de cercetare, dar trebuie creat un cadru procedural propriu fiecărui institut, astfel încât să se axeze pe un anumit specific. Sămânța românească este adaptată pedoclimatic, este rezistentă la boli și dăunători, iar rezultatele extraordinare ale cercetătorilor români sunt confirmate prin testarea noastră. Nu am avut probleme cu soiurile românești, sunt foarte competitive în raport cu cele create de amelioratorii externi. Dar...

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 24-25

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a obținut certificarea internațională pentru standardul de securitate ISO 27001:2013, aplicabilă sistemului de management al securității informațiilor.

Atestată de Bureau Veritas Certification Holding SAS din Marea Britanie, această certificare garantează faptul că sistemul de management al securității informației din cadrul instituției este în concordanță cu cerințele standardelor de management ale standardului de securitate ISO 27001:2013.

Cerința privind implementarea standardului de securitate ISO 27001:2013 este prevazută în Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei Europene, Anexa I, potrivit căreia securitatea sistemelor informatice ale agențiilor de plăți responsabile de gestionarea și controlul unor cheltuieli anuale care depășesc 400 de milioane euro trebuie certificată conform International Standards Organisation 27001: Information Security management systems – Requirements (ISO) [Cerințe privind sistemele de management al securității informațiilor (ISO)] începând cu 16 octombrie 2016.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) și gestionează scheme și măsuri de sprijin acordate fermierilor, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și din buget național.

Urmează reorganizarea

Cele 30 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor au depus la MADR un memoriu referitor la intenţia de desfiinţare a instituţiei centrale şi de deposedare a inspectoratelor teritoriale de personalitatea juridică pe care astăzi o au. Demersul a avut loc în vremea când această schimbare s-ar fi vrut operată printr-o ordonanţă de urgenţă, fără să se fi realizat o consultare cu specialiştii din ţară. Ulterior, MADR nu a agreat ori a renunţat la ordonanţa de urgenţă, dar nu şi la ideea în sine, preluând cu mici modificări textul şi incluzându-l în noua lege de reorganizare a MADR. Memoriul a rămas şi astăzi fără răspuns. Şi nici audienţa solicitată nu a fost acordată.

Argumentele MADR pentru desfiinţarea actualelor instituţii

Aşadar, MADR propune, cităm din proiectul de lege, „înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Resurse Vegetale (ANRV) prin reorganizarea Inspecto­ratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor (ITCSMS) care se desfiinţează, ca urmare a comasării prin fuziune şi prin preluarea activităţii Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor (INCS) de la Direcţia Inspecţii“.

Raţiunile pentru care autorităţile justifică modificarea ţin de, cităm: „optimizarea activităţilor în domeniul controlului, producerii, prelucrării şi certificării calităţii seminţelor şi a materialului săditor“ şi „necesitatea corelării volumului de activitate în profil teritorial cu cheltuielile de capital, materiale şi personal în ansamblul lor şi în special a celor bugetare, prin asigurarea într-o măsură mai mare a autofinanţării din veniturile extrabugetare încasate conform prevederilor Legii nr. 266/2002, republicată“. Patrimoniul ANRV va fi format din clădirile şi laboratoarele ITCSMS-urilor din ţară, care vor rămâne fără personalitate juridică şi bunuri, nu mai pot manageria activitatea din teritoriu, nu mai au puterea de decizie, care se mută, în totalitate, la Bucureşti. Inspectoratele se transformă în oficii şi numai câteva dintre ele vor reprimi, prin ordinul ministrului Agriculturii, personalitatea juridică, pesemne ulterior regionalizării. Singurul neatins rămâne Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, care-şi va păstra personalitatea juridică.

Cu ce vine în plus noua structură?

În prezent, ITCSMS funcţionează în cadrul INCS din subordinea MADR, conducerea fiind asigurată de directorul Direcţiei Inspecţii şi de trei persoane cu funcţii de execuţie angajate la INCS. Structura teritorială cuprinde 30 de inspectorate cu personalitate juridică, fiecare având câte un director, şi 10 filiale judeţene, totalul angajaţilor ridicându-se la 408 funcţionari publici şi personal contractual (formatori, inspectori oficiali, eşantionori, împuterniciţi ISTA, analişti, manageri ai calităţii, auditori interni, responsabili de proces). Şase inspectorate îşi asigură cheltuielile integral din veniturile proprii, iar restul acoperă cheltuielile materiale şi 50% din cheltuielile de personal din venituri, diferenţa de bani provenind de la bugetul statului. Toate laboratoarele teritoriale sunt dotate cu aparatură modernă cât să răspundă cerinţelor de condiţionalitate impuse de reţeaua europeană de profil.

Ce s-ar obţine prin crearea ANRV? O instituţie de sine stătătoare în subordinea MADR, care va avea un aparat central propriu (preşedinte, vicepreşedinte, compartimente financiar - contabil, resurse umane, juridic, administrativ etc.), va colecta veniturile inspectoratelor din ţară, va gestiona bugetul la nivel naţional, va dispune de întregul patrimoniu şi va face politica în domeniu potrivit legii. În schimb, nu vor mai exista cei 30 de directori din teritoriu. Aparent, s-ar putea vorbi despre o simplificare organizatorică şi despre o coordonare unitară. În realitate, decizia este îndepărtată de fermier, luată de lângă pământ şi mutată pe asfaltul Bucureştiului. Reorganizarea propusă nu răspunde criteriilor de descentralizare; dimpotrivă, rezultă centralizarea cât se poate de clară a acesteia.

Imediat ce au aflat de actul normativ (ordonanţă de urgenţă) conceput ermetic la Bucureşti, fără o minimă deschidere şi consultare a organismelor profesionale teritoriale, cele 30 de ITCSMS-uri au cerut audienţă ministrului Agriculturii, neacordată, iar în final au depus un memoriu, rămas fără răspuns şi astăzi. În schimb, au fost primiţi de unul dintre secretarii de stat. Efectul acestei intervenţii a fost că OUG nu a mai fost promovată, dar reforma propusă este preluată în noul proiect de lege privind reorganizarea unor instituţii din subordinea MADR. Demersul inspectorilor teritoriali ar putea fi socotit drept ceea ce auzim mereu argumentându-se:

„Opoziţie, rezistenţa sistemului la schimbare, care nu ar vrea să renunţe la funcţii şi oarece năravuri.“

Ce doresc inspectoratele

Care este punctul de vedere al specialiştilor din teritoriu? „Înfiinţarea ANRV – se spune în memoriu – înseamnă o supracentralizare inutilă şi ineficientă în desfăşurarea activităţii inspectoratelor şi care nu se justifică, din moment ce nu schimbă forma de finanţare, nu se realizează reduceri de cheltuieli şi nu aduce o îmbunătăţire reală în sistem (...) presupune creşterea numărului de personal cu funcţii de conducere şi compartimente care există deja în cadrul MADR(...), creşterea cheltuielilor materiale şi de personal, în loc să fie restrânse.“ Inspectorii mai vorbesc despre pierderea acreditării laboratoarelor pentru testarea seminţelor sub supraveghere oficială, destabilizarea structurilor şi sistemului actual de certificare şi control, blocarea implementării politicilor în domeniu, deprofesionalizarea unor experţi recunoscuţi etc. Inspectorii nu contestă nevoia de reformă, însă doresc să fie consultaţi, vor ca propunerile să vină din partea cunoscătorilor, noua organizare să ajute, nu să pericliteze sistemul de certificare şi control şi nu agreează ideea de centralizare a deciziei, în loc ca aceasta să rămână lângă fermier.

Revista noastră a formulat o listă de întrebări pentru MADR. Am fost însă puţin desincronizaţi, în sensul că interpelarea a coincis cu perioada în care documentele se aflau în fază de lucru, astfel că răspunsul a fost, logic, unul singur: „Întrebările sunt prematur formulate“, dar am primit şi asigurarea că „MADR a luat notă de aspectele sesizate de conducerile entităţilor teritoriale din subordine“.

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013