Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Cercetătorii avertizează: „Sistarea, reducerea, plafonarea subvenției produce pierderi“

Recent, în cadrul manifestării Farm Food Forum organizată de Federația Națională ProAgro dl. profesor universitar dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management a USAMV București, a prezentat rezultatele unui foarte interesant studiu. Cercetarea a urmărit rezultatele obținute de 34 de ferme mari și foarte mari (peste 500 ha) din județul Călărași în perioada 2010 – 2016. S-au urmărit atât rezultatele economice, așa cum au fost ele raportate și apoi publicate de către Registrul Comerțului, precum și subvențiile primite.

Agricultura s-a capitalizat

Suprafața totală asupra căreia s-a făcut studiul măsura, la începutul perioadei, 84.000 ha, iar la sfârșitul perioadei, 81.000 ha. Activele societăților analizate au crescut, pe întreaga perioadă, cu 102% în date nominale sau cu 67% în termeni reali raportat la anul 2010. Pe hectar, creșterea nominală a fost de 109%, respectiv 73%, în termeni reali. Prin termeni reali se înțeleg valorile calculate în funcție de rata inflației la nivelul anului 2010, în timp ce termenii nominali reprezintă valorile din fiecare an. În intervalul studiat, capitalul total al societăților s-a triplat. „În opinia mea, acest fapt indică că agricultura devine o activitate mai scumpă. Capitalizarea este evidentă. Nevoile de capital au crescut, ceea ce mă face să cred că acestor ferme le scade transmisibilitatea atunci când apar la vânzare“, consideră dl Toma Dinu.

Activele circulante, adică fondurile necesare input-urilor, s-au dublat și ele. Conform autorului cercetării, această creștere este determinată de intensificarea activității, dar și de scumpiri însemnate.

Datoriile fermierilor au crescut și ele cu 72% în termeni reali, pe întreg intervalul. Dar, pentru că ritmul de creștere a datoriilor a fost mai mic decât cel al creșterii capitalului, rata de îndatorare a scăzut. „Este un lucru îmbucurător, care reflectă acumularea de capital în ferme“, spune cercetătorul.

Creșterea cifrei de afaceri a fost de 170% în termeni reali, ceea ce reflectă o creștere a producției și un mai bun management.

Profitul, adesea mai mic decât subvenția

Profitul total al firmelor cuprinse în studiu a fost, în cel mai bun an al intervalului, 2011, de 75 milioane lei. Media profitului pe intervalul cercetat a fost de 45-50 milioane lei/an. Profitul net mediu pe hectar a înregistrat valori cuprinse între 250 și 900 lei/an. Cea mai mare valoare a profitului net/ha/an a fost de 1.600 lei, iar cea mai mică a fost de fapt o pierdere de 88 lei.

Numărul de salariați angajați de firmele analizate a crescut constant, de la 1.2017 la 1.720. Profitul net adus de un salariat pe an a fost, în medie, de 25.000 de lei. „Totuși, este în scădere probabil din cauza necesității creșterii numărului de angajați, încă nu pot să-mi dau seama. Cert este că e o evidentă scădere a productivității“, consideră dl decan.

În aceeași perioadă subvenția per hectar a crescut cu 80%, fiind în medie de 935 lei/ha. Profitul însă a rămas dependent de anul agricol. „În patru ani, 2010, 2014, 2015 și 2016, subvenția a fost mai mare decât profitul“, arată rezultatele studiului.

„Acest studiu arată că cele mai multe dintre firmele incluse în studiu ar fi dispărut fără subvenție. Sistarea, reducerea, plafonarea subvenției produc pierderi în sector“, a fost concluzia finală a d-lui prof. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

Predicția infestării cu alternarioză, realizare a cercetătorilor clujeni

Cultura cartofului a devenit și în țara noastră una dintre cele mai importante, după cea a cerealelor. Cererea este din ce în ce mai mare, orientarea consumatorilor spre preparate din cartofi fiind tot mai evidentă. Pe plan global, amintim că această cultură este la fel de importantă ca cea de porumb, orez sau grâu. Așadar, este firesc ca atenția cercetătorilor să se îndrepte spre perfecționarea unor noi metode de management mai eficient al suprafețelor cultivate cu cartofi.

Alternaria solani – un dușman de temut

În acest context se înscrie și atenția unui grup de cercetători de la USAMV Cluj-Napoca. Aceștia au prezentat la cea de-a XXVI-a Conferință a Societății Naționale pentru Protecția Plantelor din România, desfășurată în luna noiembrie la Predeal, un nou sistem de monitorizare a alternariozei la cartofi, prin interpretarea metamodelelor cu predictori.

Alternarioza este produsă de o ciupercă și afectează atât frunzele, cât și tuberculii. Este cunoscută și sub numele de pătarea brună. Pe frunze se manifestă prin apariția unor pete brune, iar în tuberculi ca inele de aceeași culoare. Pagubele produse de această infestare pot ajunge la până la 40% din producție. Peri­oada de apariție se întinde practic pe toată durata de vegetație a plantei, căci ciuperca se dezvoltă imediat ce temperaturile depășesc 6°C.

În acest context se evidențiază importanța cercetării realizate de colectivul de la Cluj. Practic, acesta permite evaluarea gradului de infectare a unei culturi prin evaluarea unor loturi. Ca urmare a rezultatelor obținute se poate decide alegerea uneia sau alteia dintre schemele de tratament disponibile. Diferența? Prețul tratamentelor, care poate avea variații de la simplu până la de patru-cinci ori!

Predicție pentru două soiuri diferite

Modelul propus urmărește posibilitatea predicției riscului de apariție a bolii într-o zonă anume, pe baza observațiilor anterioare și a stabilirii unui anume trend. Desigur că gradul de risc este influențat de fertilizatorii și tratamentele folosite, dar și de condițiile meteo. Din acest punct de vedere, condițiile meteorologice constituie cel mai important factor de incertitudine.

Concret, cercetătorii au urmărit evoluția a două specii de cartofi, Redsec și Roclas. Redsec este un hibrid semitârziu, creat la Stațiunea de Cercetări pentru Cultura Cartofului de la Târgu Secuiesc. Are un conținut în amidon de 16% și o capacitate de producție de 55 t/ha. Este caracterizat de o rezistență foarte ridicată la virusul Y și la virusul răsucirii frunzelor și de una relativă la mană. Este, de ase­menea, rezistent la râia neagră și la nematodul cu chiști.

Pentru a extinde studiul pe tot sezonul, cercetătorii au mai folosit și hibridul Roclas. Acesta este semitimpuriu și a fost creat la Institutul Cartofului de la Brașov. Conținutul său în amidon este de 17%, iar productivitatea una foarte ridicată: 66,5 t/ha. Are o rezistență medie la alternarioză și la mană pe frunze și pe tuberculi și la virusul Y. Este rezistent și la virusul răsucirii frunzelor și la râia neagră a cartofului.

Studii pentru cultivarea ecologică și industrială

Cultura a fost făcută pe un cernoziom argilic, foarte favorabil acestei culturi. Au fost aplicate două tipuri de tratamente foliare: convenționale și neconvenționale. Cele convenționale au constat fie în o aplicare a unei soluții cu concentrația de 50% oxiclorură de cupru, fie într-o stropire cu o combinație de soluție cu concentrația de 62,5 g/l fluopicolide și alta de 625 g/l propamocarb clorhidrat. A treia variantă a fost aplicarea unui tratament neconvențional, cu o combinație conținând 80% extract de Mimosa tenuifolia și 20% extract de sâmburi de lămâie.

Pentru monitorizare au fost alese loturi de câte un metru pătrat, dispuse așa cum se vede în figura 1. (vezi schema în revistă)

Fig.1 - Schema de monitorizare a gradului de atac al Alternaria solani la culturile de cartof aparținând soiurilor Redsec și Roclas (cf. lucrării prezentate)

predictia infestarii schema

Experimentul s-a desfășurat pe două amplasamente diferite din județul Cluj, unul aflat la Jucu, iar celălalt la Poieni. Cercetarea s-a întins pe durata a trei ani, între 2014 și 2016. Rezultatele au fost interpretate statistic, folosind o combinație de mai multe tehnici. Important de precizat pentru cititorii noștri este că s-au luat în calcul factorii meteorologici, precum dispersia temperaturii, a punctului de rouă și a umidității, a presiunii atmosferice, vitezei vântului și a regimului pluviometric.

Comparația a fost realizată cu loturi de cartofi din aceleași soiuri, netratate și tratate cu fiecare dintre cele trei soluții amintite. Ba chiar s-a mers mai departe, studiul făcându-se diferențiat și pe loturi fertilizare cu compost organic sau cu fertilizanți de sinteză.

Secretul succesului, dezvăluit

Rezultatele au evidențiat că cele mai bune rezultate s-au obținut pentru soiul Redsec în cazul aplicării tratamentului cu oxiclorură de cupru și a fertilizării cu compost. În această situație, gradul mediu de contaminare s-a ridicat la aproximativ 11%, în timp ce cea mai dezavantajoasă situație s-a dovedit a fi cea a fertilizării cu compost organic și a neaplicării niciunui tratament, când infestarea a ajuns până la 17,5%.

La fel au stat lucrurile și în cazul hibridului Roclas, unde procentele de infestare cu alternarioză au fost de cca 14% în prima situație, cea mai favorabilă, dar au ajuns până la 28,88% la Jucu, la cartofii netratați și fertilizați cu compost organic.

În concluzie, specialiștii clujeni au reușit să creeze o metodă care permite fermierilor să aleagă schemele de fertilizare și tratament ale culturilor de cartofi încă înainte de a le înființa. Astfel, se poate face un calcul predictiv al eficienței economice a culturii mult mai apropiat de realitate.

Alexandru GRIGORIEV

Cercetătorii amercani susțin că agricultura este unul dintre vinovații responsabili pentru încălzirea globală

Contribuția agriculturii la modificările climatice este comparabilă cu cea a despăduririlor, susține un grup de cercetători americani care au calculat cantitatea de carbon extrasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole, informează Reuters.

Încălzirea globală se datorează, în principal, acumulării de dioxid de carbon în atmosferă de pe urma unor activități, precum arderea combustibililor fosili și tăierii copacilor care, altfel, ar absorbi gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon. Un studiu publicat în PNAS, o publicație editată de National Academy of Sciences, arată că, în ultimele două secole, o cantitate de aproximativ 133 miliarde de tone de carbon a fost scoasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole.

Unul dintre autorii studiului, Jonathan Sanderman, specialist în sol la Woods Hole Research Center din Falmouth, Massachusetts, susține că acest studiu arată importanța agriculturii ca factor care contribuie la încălzirea globală. Sanderman subliniază că, deși solul absoarbe carbonul sub formă organică din plante și arbori pe măsură ce se descompun, agricultura a contribuit la diminuarea acumulării de carbon în sol.

"Este alarmant cât de mult carbon a fost pierdut din sol. Schimbări mici în cantitatea de carbon din sol pot avea consecințe importante cu privire la cât de mult carbon se acumulează în atmosferă", a spus Jonathan Sanderman. Potrivit acestuia, cele 133 miliarde de tone de carbon pierdute din sol ca urmare a agriculturii sunt comparabile cu cele 140 de miliarde de tone pierdute din cauza despăduririlor, cea mai mare cantitate pierdută după Revoluția Industrială.

Concluziile studiului arată potențialul pe care îl are solul terestru în a contracara încălzirea globală prin absorbția unei cantități mai mari de carbon grație unei gospodăriri mai bune a terenurilor agricole, precum și o mai bună diversitate și rotație a culturilor agricole.

Statele lumii au convenit la Paris, în anul 2015, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de arderea combustibililor fosili care sunt considerate vinovate de oamenii de știință pentru încălzirea planetei.

În luna mai a acestui an, însă, președintele Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris, susținând că documentul subminează economia și suveranitatea țării.

Sursa: AGERPRES

Ovidiu Bojor, cercetător de excepţie, dar mai presus om de omenie

Uneori cuvintele sunt de prisos pentru a descrie activitatea profesională sau probitatea morală a unui om. Om de ştiinţă, cu un aport incomensurabil în cercetare şi fitoterapia românească, academicianul Ovidiu Bojor şi-a dedicat viaţa studiului plantelor. Deşi are milioane de motive să fie mândru de realizările sale, mărturiseşte cu o modestie pe care rar o mai întâlneşti că cea mai frumoasă diplomă pe care a primit-o până acum se intitulează Ovidiu Bojor, om de omenie. „Asta spune totul despre mine, pentru că este un termen intraductibil, care exprimă o anumită stare sufletească şi o conduită morală.“ Încercarea noastră, poate searbădă pe alocuri, de a prezenta această personalitate remarcabilă este doar un tribut umil adus muncii sale de o viaţă.

La răscruce de alegeri

Ucenicia în ştiinţa plantelor a început pe când era doar un copil de şapte ani. Atunci a pornit pe „calea cea mai frumoasă, aceea a iubirii faţă de Creator şi de creaţia sa“. Astăzi, la venerabila vârstă de 94 de ani, nu ştie încă dacă această pasiune a fost un dar providenţial sau poate doar o întâmplare a destinului.

Mărturiseşte însă că a fost ceva mai presus de voinţa sa, iar dragostea faţă de mediul înconjurător şi mai apoi faţă de cercetare a fost ca o flacără mocnită ce a supravieţuit torentului rece de încercări ce au vrut să o stingă. Pavăză pentru această pasiune a fost şi dorinţa tatălui său, profesor de ştiinţele naturii, de a-i dezvălui miracolul naturii. La doar şapte ani copilul Bojor cutreiera împreună cu părintele său munţii, un colţ de rai unde avea să descopere frumuseţea şi bogăţia florei şi faunei.

În vâltoarea vieţii şi a alegerilor, domnul Bojor a ales să îşi înceapă cariera într-un domeniu care, deşi nu fundamental diferit de ceea ce face astăzi, avea totuşi o altă direcţie. A început să studieze farmacologia în cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din Bucureşti, unde a avut şansa să aprofundeze un domeniu care nu îi era deloc străin, şi anume botanica. Totuşi, flacăra mocnită a pasiunii pentru cercetare s-a transformat într-o vâltoare şi a înţeles că sfatul tatălui de a face ceea ce îi place trebuie să devină realitate. Acesta a fost practic începutul carierei de om de ştiinţă, încununată cu funcţii importante precum cea de cercetător ştiinţific principal, consilier ştiinţific sau expert al Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială.

Orizonturile sale în cercetare nu s-au limitat doar la graniţele ţării. În calitate de expert ONU a condus misiuni internaţionale în Asia şi Africa, unde a oferit asistenţă tehnică în domeniul cercetării şi creării de microindustrii de medicamente pe bază de plante pentru ţări în curs de dezvoltare. De-a lungul vieţii, ştiinţa s-a dovedit a fi parte din fiinţa sa, iar provocările la care a fost supus nu au fost altceva decât un prilej de a demonstra că cercetarea de excelenţă este posibilă chiar şi atunci când limitările par mai puternice decât sunt în fapt.

Realizări de referinţă

Descoperirile ştiinţifice ale domnului Ovidiu Bojor sunt imposibil de enunţat în câteva rânduri, dar respectul pe care îl datorăm acestui mare om de ştiinţă ne obligă să amintim câteva dintre ele. Anul 1985 a marcat sfârşitul misiunii sale de zece ani ca expert al Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială în ţările afro-asiatice şi revenirea în ţară. A adus din regiunea subhimalayană câteva plante exotice, printre care şi castravetele amar, pe care ulterior l-a aclimatizat şi în România.

Cercetările concentrate asupra acestei plante nu au rămas fără răspuns, iar rezultatul – descoperirea insulinei vegetale – a inovat medicina tradiţională, dar şi alopată. Aprecierile, poate modeste în comparaţie cu importanţa descoperirii, nu au întârziat să apară. A fost medaliat la Geneva şi Expoziţiile Internaţionale. Sub aspect metodologic, de control al toxicităţii, cercetătorul Bojor a realizat o altă premieră. Pentru testele de laborator a reuşit să folosească în loc de animale cea mai simplă celulă, Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere), care dă într-un timp mult mai scurt rezultate excepţionale în determinarea toxicităţii medicamentelor sau a unor substanţe introduse accidental în componenţa lor.

O altă realizare demnă de menţionat în calitatea de expert ONU este crearea unei microindustrii farmaceutice pe bază de plante în Nepal. Înainte de cele patru misiuni succesive ale ONU în această ţară, întreaga floră spontană pleca dincolo de graniţe la costuri derizorii pentru a se întoarce apoi sub formă de medicamente la preţuri uneori exorbitante. Dl Bojor a stopat acest fenomen, a reuşit să atragă fonduri, a trimis oameni la specializare şi a promovat în această ţară peste 50 de reţete de produse pe diferite grupe de afecţiuni.

Scurt portofoliu profesional

Dăruirea şi munca neîntreruptă în cercetare s-au concretizat în aproximativ 200 de lucrări ştiinţifice şi peste 500 de articole de informare ştiinţifică în publicaţii din ţară, dar şi din străinătate.

A reuşit să breveteze 35 de produse fitofarmaceutice şi suplimente alimentare, majoritatea aplicate în cercetare şi producţie. Ultimele două au fost medaliate cu aur şi argint aurit la Saloanele Internaţionale de Invenţii la Bucureşti şi Geneva. Vreme de 25 de ani a efectuat Cartarea Florei Medicinale din Carpaţi. Metodologia elaborată a ţinut seama de ocrotirea naturii şi a fost adoptată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială pentru ţările în curs de dezvoltare. În prezent este membru în cadrul mai multor entităţi ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional.

Iată aşadar un profil de cercetător neobosit, om de ştiinţă şi mai cu seamă OM DE OMENIE, care a ştiut nu doar să descopere, ci şi să împărtăşească din bogata sa experienţă.

Laura ZMARANDA

Bilanţ la ASAS - Zece premii pentru cercetători agricoli români

În ziua de 29 noiembrie a.c., a avut loc Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.

Şedinţa a debutat cu o informare a prof. dr. Gheorghe Sin, preşedintele ASAS, privind activitatea Prezidiului ASAS, în perioada iunie 2012 – prezent, pe marginea căreia s-au purtat discuţii pentru creşterea eficienţei activităţii de cercetare agricolă.

Au fost aleşi prin vot secret noi membrii ai ASAS:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Luise-Maria Gheorghiu
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS