Lumea satului 750x100

update 1 Dec 2020

Soiuri românești de cartof, incluse în ultimul Catalog ISTIS

În Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2019 sunt recomandate 13 soiuri de cartof: Asinaria, Azaria, Brașovia, Castrum, Cezarina, Cosiana, Darilena, Ervant, Marvis, Roclas Brașov, Sarmis, Sevastia și Temerar. Alte 7 soiuri au fost reînscrise, la cererea deținătorilor (menținătorilor) în Catalogul ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor): Nemere (reînscris în 2019), Christian (2016), Productiv (2019), Redsec (2019), Gared (2019), Coval (2009), Albioana (2019). Alte 4 soiuri au fost radiate din catalog, dar pot fi comercializate până în acest an sau până în 2021: Albata, Astral N, Escalade și Rustic Românesc. Astăzi vă prezentăm 10 dintre cele mai populare creații ale cercetării românești.

cultura de cartof 2

Roclas (creat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr Brașov): soi semitimpuriu, inclus în clasa de calitate B (bună), conținut de amidon de 17%, recomandat pentru consumul timpuriu sau de vară-toamnă și industrializare. Prezintă tufă bogată în frunze, dezvoltată, cu port semierect și tuberculi ovali, cu coaja și pulpa galbenă. Este rezistent la virusul răsucirii frunzelor de cartof și râia neagră a cartofului și mijlociu rezistent la mană. Producția este de 65-66 tone/ha.

Christian (obținut la INCDCSZ Brașov): soi semitim­puriu, extrem de productiv, cu o capacitate de recoltă de peste 70 tone/ha. Conținutul de amidon este de 17%, face parte din clasa de calitate B (bun), fiind destinat consumului timpuriu și de vară-toamnă. Tufa are portul semierect, bogată în frunze, iar tuberculul este oval, cu coaja roșie și pulpa galbenă. Este rezistent la râia neagră a cartofului, mijlociu rezistent la mană și virusul Y, sensibil la virusul răsucirii frunzelor de cartof.

Rustic (obținut la INCDCSZ Brașov): este un soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă, pretabil în culturile ecologice, cu o capacitate de producție de 75 tone/ha. Are rezistență sporită la mană, râia neagră, virusul Y și cel al răsucirii frunzelor de amidon. Tufa are portul erect, este dezvoltată și bogată în frunze, iar tuberculii sunt ovali, cu coaja și pulpa galbene. Conținutul în amidon este de 16,5%, soiul fiind inclus în clasa de calitatea B (calitate culinară bună).

Coval (creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc): soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă și pentru industrializare, cu o capacitate de producție de 43-44 tone/ha. Face parte din clasa de calitate B, având un conținut de amidon de 18,6%. Tufa are port semierect, este bogată în frunze; tuberculul este rotund-oval, cu coaja galbenă și pulpa galben-deschis. Este rezistent la mană (frunze și tuberculi), râia neagră a cartofului, virusul Y și al răsucirii frunzelor.

Gared (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi târziu, pentru consumul de toamnă-iarnă și industrializare, prezintă tufă semierectă, bine dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coajă roșie și pulpă galben-deschis. Este rezistent la mană, râia neagră a cartofului, virusul Y și al răsucirii frunzelor. Conținutul în amidon este de 20% și face parte din clasa de calitate A/B (calitate culinară bună spre foarte bună). Capacitatea de producție este de 55 tone/ha.

Redsec (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, pentru consumul de toamnă-iarnă și industrializare, cu o capacitate de producție de 55 tone/ha și un conținut de amidon de 16% (clasa de calitate B). Prezintă tufă cu port semierect, bine dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coajă roșie și pulpa galben-deschisă. Este rezistent la râia neagră a cartofului și mediu-rezistent la mană, virusul Y și virusul răsucirii frunzelor.

Albioana (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, pentru consum de toamnă-iarnă și industrializare, cu o producție de 50 tone/ha, conținut de amidon de 19%, inclus în clasa de calitate culinară bună. Tufa semierectă este bine dezvoltată, bogată în frunze, iar tuberculii rotunzi au coaja galbenă și pulpa albă. Este rezistent la râia neagră, virusul Y și virusul răsucirii frunzelor și mediu-rezistent la mană.

Nemere (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitimpuriu, pentru consumul de toamnă-iarnă și indus­trializare, inclus în clasa de calitate C (16,5% conținut în amidon). Este rezistent la râia neagră și mediu rezistent la virusul Y și virusul răsucirii frunzelor și mană. Tuberculii sunt rotunzi, cu coaja și pulpa galbenă; capacitatea de producție este de 48 tone/ha.

Productiv (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă și indus­trializare, inclus în clasa de calitate A/B (bună și foarte bună, cu 18% conținut de amidon). Prezintă tufă cu portul semierect, dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coaja galbenă și pulpa alb-gălbuie. Este foarte rezistent la virusul răsucirii frunzelor și mana pe frunze și tuberculi, rezistent la râia neagră și mediu rezistent la virusul Y al cartofului. Capacitatea de producție este de 52 tone/ha.

Astral (creat la Stațiunea de Cercetare-Dezoltare Agricolă Suceava): este un soi semitimpuriu, pentru consu­mul de toamnă-iarnă, cu o capa­citate de producție de 76 tone/ha, inclus în clasa de calitate B (14,1% conținut de amidon). Tufa prezintă port semierect, este bine dezvoltată, cu frunziș bogat; tuberculii sunt ovali, cu coaja și pulpa galbene. Este foarte rezistent la virusul Y al cartofului, rezistent la virusul răsucirii frunzelor și râia neagră și mediu rezistent la mană.

Maria BOGDAN

Iarna aceasta vom avea cartofi mai puțini și mai scumpi

– Domnule Sorin Chiru, reprezentaţi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, cunoaşteţi bine acest sector, de aceea vă întreb, dacă vom avea pe piață în această iarnă cartofi românești și cum stăm cu producția din acest an.

– Din punctul de vedere al producției, nu stăm deloc bine din cauză că ploile căzute în iunie – iulie, după aproape 90 de zile de secetă, au creat probleme mari în special în modul de aplicare a tratamentelor pentru controlul manei. Cei care au reușit să aplice tratamentele au rezultate foarte bune și chiar depășesc media producțiilor de anul trecut în unitățile mari, iar cei care nu au reușit să aplice au avut probleme. Producțiile au fost afectate ca volum, dar și din punct de vedere fitosanitar. În acest caz sunt probleme mari la păstrare. De aceea, una peste alta, deși nu s-a finalizat recoltarea, după aprecierile noastre producția din acest an va fi sub producția medie a anului trecut. Anul acesta cei care au fost la Ziua Verde a Cartofului desfășurată în județul Harghita au putut observa situații deosebite, nemaiîntâlnite, în sensul că fermierii au trebuit să intre cu tractoare 4x4 să poată aplica tratamentul împotriva manei, pentru că apa încă era pe biloane. Acolo sunt ceva probleme. Unde s-a aplicat la timp și corespunzător, producțiile sunt deosebite. În plus, am constatat că peste tot dimensiunile tuberculilor sunt mai mari decât cele normale. Ceea ce înseamnă că, acolo unde cultura a beneficiat de tratamente, și producțiile sunt mulțumitoare.

– Având în vedere că anul acesta producția va fi mai mică decât anul trecut, înseamnă că lăsăm în continuare loc importurilor?

– Acest lucru este relativ pentru că va ține mai mult de strategia celor care aduc cartofi din afară. De ce? Pentru că, chiar și cu o producție mai mică cu 10-15% mai mică, există suficient cartof românesc. Și dorința mea este ca cei care consumă cartofi să cumpere cartof românesc, pentru că este un produs de calitate, care se poate ridica la nivelul celor mai exigente pretenții ale gospodinelor. Suntem pe paralela 45°, avem condiții climatice foarte bune, deci consumați cartof românesc, pentru că vă va satisface și, în plus, în felul acesta îi veți ajuta pe fermierii români și nu numai, tot lanțul implicat în industria cartofului. Cei care pot face o comparație între cartoful care vine din import și cartoful nostru vor vedea o diferență de gust, textură, sațietate.

– Vom avea și un preț mai mare la cartofi?

– Da. Comparativ cu anul trecut cartoful are anul acesta un preț mai motivant pentru fermier. Să nu uităm că anul trecut se vindea cu 20-30 de bani, iar acum deja în zona noastră Brașov, Covasna, Harghita, Suceava se vinde chiar și cu 80-90 de bani, ceea ce este bine pentru posibilitatea de a relua activitatea și de a înregistra și un profit făcând în continuare tentantă această cultură. La această tentație se adaugă și o informație nouă venită de la MADR care suplimentează fondurile pentru cartoful sămânță și cel timpuriu pentru procesare, ceea ce este foarte important. Sunt motive economice care ar putea duce la creșterea suprafeței de cartof de sămânță diminuate în ultimul timp.

Patricia Alexandra Pop

Abonează-te la acest feed RSS