reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Aug 2019

Ce plante cultivăm? Să valorificăm atuurile fiecărei zone

Mi-a făcut o mare plăcere să o revăd pe doamna Aurelia Diaconu, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, judeţul Dolj, promovând soiurile de cartofi mov şi dulci la Bucureşti, în cadrul unui eveniment organizat la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ce sărbătorea 100 de ani de soiuri româneşti. Un moment prielnic pentru a o întreba de ce ar trebui să cultivăm, dar mai ales să consumăm aceşti cartofi de origine asiatică.

– Doamna Aurelia Diaconu, vă ocupaţi de ani buni de aceste soiuri de cartofi. Aţi elaborat deja o tehnologie de cultivare pentru fermierii interesaţi să încerce ceva nou. Ce i-ar putea motiva să adopte în structura de cultură aceste soiuri?

– Cartoful dulce este o altă specie, pe lângă cartoful timpuriu, de care ne ocupăm. În zona noastră, în urma unei colaborări pe care o avem cu instituții din Coreea de Sud, am introdus și am urmărit această cultură – cartoful dulce – pentru că, având în vedere schimbările climatice cărora trebuie să le facem față, această specie se comportă foarte bine, realizând producții importante. Să nu uităm că această cultură are nevoie de căldură, ceea ce noi avem din plin și nu este pretențioasă la apă, exact ce ne lipsește nouă în zonă.

– Așadar, este o alternativă pentru fermierii din zona de sud a țării...

– Sigur, pentru toți cei care cultivă cartof timpuriu, pepeni verzi și pepeni galbeni. Sunt convinsă că suprafețele cu acest gen de cartofi se vor extinde în viitor, pentru că fermierii au început să fie interesați în principal pentru consumul propriu, dar încet, încet și pentru piață.

– Din punct de vedere alimentar, ce am putea spune consumatorilor despre acești cartofi?

– Conțin mulți carbohidrați, zaharuri, dar și antioxidanți, betacaroten, aici vorbesc mai ales de soiul cu pulpă portocalie. Ei pot fi consumați direct, folosiți drept garnitură, dar și în compoziția unor creme. Cofetarii știu să facă tot felul de prăjituri cu acești cartofi, dar să nu uităm că la noi au început a fi consumați mai întâi de bebeluși, pentru că sunt considerați un aliment complex, un aliment medicament. Este recomandat în consumul diabeticilor.

– Pe ce suprafață se cultivă în acest moment?

– La noi în stațiune se cultivă experimental, pentru că avem un proiect în cadrul Programului Sectorial al Ministerului Agriculturii prin care ne-am propus și vom elabora la sfârșitul acestui an tehnologia de producere a răsadului (este o tehnologie diferită de cea a cartofului obișnuit), tehnologia de cultivare și de păstrare. Toate sunt diferite de tehnologia pe care o știam noi. Suprafața pe care o cultivăm este de 2-3 ha, suprafață de pe care reușim să valorificăm producția în supermarket-uri. Anul trecut am introdus, pentru prima oară în supermarket-uri cartof dulce produs în România și sper să facem acest lucru și în acest an.

– Știu că această realizare are la bază o colaborare cu specialiști din Coreea de  Sud. Cum se mai desfășoară aceasta?

– Avem 5 soiuri din Coreea de Sud și un soi, cel mov, din China, dar am sporit numărul varietăților pe care noi le cultivăm. Avem 9 varietăți cu soiuri, adică 4 varietăți și 5 soiuri.

– Știu că mai cultivați și arahide, există interes pentru această cultură?

– Da, avem 3 soiuri de arahide create la Dăbuleni – Viviana, De Dăbuleni și Viorica pe care le oferim fermierilor, dar din păcate în momentul de față nu se cultivă pe suprafețe mari, ci mai degrabă oamenii cumpără pentru grădina proprie. Totuși, vreau să le spun fermierilor că noi ne pregătim cu semințe certificate de arahide și nu numai. Putem vorbi și de fasoliță, care este o specie asemănătoare cu fasolea, dar mult mai rezistentă la secetă și la condițiile de ariditate din zona de sud. Dar, revenind la arahide, ele sunt originare din America de Sud, sunt iubitoare de căldură și pentru a obține producții mari trebuie să se țină cont de acest aspect. Ele s-ar cultiva foarte bine în zona de sud; pot fi cultivate și în alte zone ale țării, însă producția va fi mai mică.

– Se cultivă greu?

– Nu se cultivă greu, problema este că nu există gama de mașini și echipamente pentru a mecaniza această cultură. Noi ne propunem ca, prin proiectele pe care le accesăm în cadrul MADR și pentru care primim finanțare, să putem oferi fermierilor, pe lângă tehnologia cultivării arahidelor, și mecanizarea integrală a acestei culturi.

– Ce mesaj le-ați transmite fermierilor?

– Să valorificăm superior ceea ce avem. Am putea spune că zona de sud, zona solurilor nisipoase, este una vitregită și așa este încadrată, ca zonă defavorizată, dar ea are niște atuuri ale ei. Sunt solurile care se încălzesc primăvara devreme, este clima cu suma gradelor cea mai mare, ceea ce dă o savoare și o culoare deosebită legumelor și fructelor. Așa încât fermierii au în această parte de țară o resursă care trebuie valorificată cum trebuie, cu speciile și soiurile potrivite. Pentru că și soiul este o verigă extraordinar de importantă, cu un soi potrivit poți face o producție foarte mare sau nu poți face nimic.

– Spuneți-mi, vă rog, 3 obiective pe care le aveți pentru anul viitor.

– Aș vrea să văd că se ocupă cele 4 posturi de cercetător științific pe care le avem disponibile în cadrul unor proiecte complexe, aș vrea să continue finanțarea în cercetare și să reușim cu proiectele Orizont 2020 și altele, pe care le depunem pentru 2019.

Patricia Alexandra Pop

Cartoful dulce - o cultură de perspectivă pentru solurile nisipoase din sud-vestul Olteniei

Cartoful dulce sau batatul (Ipomoea batatas) face parte din familia Convolvulaceae și este originar din America Centrală sau nord-vestul Americii de Sud. Se cultivă pe suprafețe mari în China, India, Japonia, Africa, SUA, dar și în zonele mediteraneene ale Europei. Cartoful dulce (Ipomoea batatas) este una dintre cele mai importante şi uşor adaptabile culturi din lume, ocupând locul şapte la nivel mondial în ceea ce priveşte producţia totală (FAOSTAT, 2008).

Cartoful dulce este cultivat în peste o sută de ţări datorită faptului că reprezintă o importantă sursă de calorii, proteine şi vitamine. Producţii ridicate, input-uri agricole reduse şi o bogăţie de nutrienţi, în principal carbohidraţi, sunt doar câţiva dintre factorii care fac din această plantă un aliment de bază pentru milioane de oameni care trăiesc cu precădere în regiuni sărace de pe glob. Calităţile remarcabile ale provitaminei A prezente în cartoful dulce cu pulpa portocalie fac din acesta o soluţie rapidă pentru combaterea deficienţei de vitamina A.

Ca importanţă, pe plan mondial cartoful dulce ocupă locul 5 după orez, grâu, porumb şi manioc. Deşi îşi are originea în America Centrală, cea mai extinsă regiune producătoare de cartof dulce este Asia, în cadrul căreia China furnizează peste 80% din producţia mondială totală, fiind urmată de Indonezia, Vietnam, Japonia, India şi Uganda. În prezent, datorită plasticităţii sale ecologice, această cultură este întâlnită şi în zonele temperate.

Cartoful dulce constituie un important aliment într-o alimentaţie sănătoasă. Comparativ cu cartoful obişnuit, gătit în același fel consumul de cartof dulce măreşte nivelul zahărului din sânge cu 30% mai puțin decât cartoful obişnuit. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide, acesta având un indice glicemic scăzut și putând reduce apariția sindromului de insulino-rezistență. Fibrele din cartofii dulci au rolul de a regla glicemia și de a îmbunătăți digestia, prevenind constipația și balonarea. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A şi vitamina B6. De asemenea, cartoful dulce furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi vitamina D, esenţiale în formarea oaselor şi a dinţilor, pentru o bună digestie, pentru vindecarea rănilor şi întărirea sistemului imunitar. Cartoful dulce mai conţine şi fier, care ajută la metabolizarea proteinelor, dar şi magneziu, un mineral antistres. Conținutul ridicat de carotenoide al cartofilor dulci portocalii este asociat cu favorizarea sănătății vizuale, prevenirea degenerării maculare, a cataractei și reducerea riscului de retinită pigmentară.

La cartofii dulci mov, pigmenții numiți antocianine pot fi benefici sistemului vizual prin îmbunătățirea circulației capilare la nivelul retinei, a vederii pe timp de noapte, reducerea riscului de retinopatie diabetică și protecția împotriva degenerării maculare produse de vârstă.

Varietățile portocalii și galbene au un conținut ridicat de betacaroten, precursorul vitaminei A, acesta putând ajuta la prevenirea cancerului de prostată, conform studiilor făcute de experții de la Universitatea Harvard. Vitamina A este esențială în timpul sarcinii și alăptării, pentru a asigura un echilibru hormonal, favorizează creșterea și regenerarea oaselor, reglează reproducerea celulară și sinteza celulelor sangvine. De aceea se încurajează cultivarea acestor specii în țări ca Africa, unde deficiența vitaminei A creează mari probleme de sănătate. Toate speciile de cartofi dulci sunt bogate în antioxidanți. Cartoful dulce, deşi are gust dulceag, prin prezența carbohidraților complecși, care ajută la reglarea glucidelor şi scade rezistența la insulină, este benefic persoanelor cu diabet.

Pe baza acestor considerente nutritive, Centrul pentru Știință în Interes Public din America i-a acordat cel mai mare punctaj în comparație cu alte legume. De asemenea, aceştia au un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că senzaţia de foame va apărea mai târziu. Culoarea lor portocalie (deşii unii au miezul alb) dă o idee asupra nivelului ridicat de betacaroten: 11.500 mcg per 100 g produs, în comparaţie cu doar 6 mcg conţinute de cartofi şi chiar cu 40% mai mult decât morcovii. Betacarotenul este convertit de către organism în vitamina A, ajutând la întărirea imunităţii, la sănătatea pielii şi a membranelor care căptuşesc nasul, plămânii şi intestinele. Planta nu tolerează înghețul. Aceasta crește cel mai bine la o temperatură medie de 24°C, cu soare abundent și nopți calde. Precipitațiile anuale de 750-1.000 mm sunt considerate cele mai potrivite, cu un minim de 500 mm în sezonul de creștere. Cultura este sensibilă la secetă în etapa de inițiere a tuberculilor (50-60 zile după plantare) și nu este tolerantă la stagnarea apei deoarece poate provoca putregaiuri ale tuberculilor și reducerea creșterii rădăcinilor ca urmare a aerației slabe.

cartoful dulce 1

În condiţiile de la SCDCPN Dăbuleni planta de cartof dulce s-a dezvoltat pe parcursul perioadei de vegetaţie la o temperatură medie în aer de 22,3°C, prin acumularea în aer a 2.266,3°C biologic active. Studii recente efectuate în China au arătat că randamentul la cartofii dulci ar putea crește cu până la 30-40%, fără îngrășământ suplimentar, pesticide sau ameliorare genetică, prin folosirea la plantare a unui material sănătos, liber de virus. Importanța calităţii materialului biologic de cartof dulce folosit la plantare (lăstari) este redată şi de cercetările autohtone realizate la INCDCSZ Braşov, iar preocupări pentru cultivarea cartofului dulce în România au avut loc la USAMV Bucureşti şi au fost concretizate prin crearea a două soiuri (Victoria IANB în anul 1991şi Crux în anul 1997), având ca scop diversificarea sortimentului de plante consumate în stare proaspată sau conservată, în vederea asigurării unei alimentații raționale din punct de vedere nutritiv.

Cartoful dulce este o plantă bine adaptată la climate tropicale și subtropicale, dar poate crește cu succes într-o gamă largă de condiții climatice în care media sezonului rece să nu fie mai mare de 5 luni. Este o plantă destul de tolerantă la secetă și poate supraviețui perioade de timp mai lungi cu secetă în timpul verii, iar creșterea este reluată când apar ploi suficiente.

Caracterul variabil al climei din zona solurilor nisipoase, în special lipsa precipitaţiilor, precum şi fertilitatea scăzută a solurilor nisipoase determină ca pe suprafeţe destul de întinse producţia obţinută la unele culturi agricole să fie mult diminuată. Pentru obţinerea de producţii ridicate, sigure şi stabile se impune ca o necesitate alegerea sortimentului de plante, a soiurilor cu adaptabilitate ridicată la condiţiile vitrege de climă şi sol. În acest context, la SCDCPN Dăbuleni s-au iniţiat cercetări privind testarea unor genotipuri coreene de batat (Ipomoea batatas), folosind diferite epoci de plantare, în scopul elaborării tehnologiei de cultură şi promovării în zonă a acestei plante în 2020.

În prezent, se fac experiențe pe 5 soiuri de cartof dulce, și anume, KSP 1, KSC 1, YULMI, JUHWANGMI și HAYANMI, iar în testare se află alte patru genotipuri.

Datorită calității și plasticității ecologice a soiurilor de cartof dulce, cultura acestora va deveni o cultură de perspectivă pentru solurile nisipoase din sud-vestul Olteniei.

Drd. ing. Gheorghe COTEȚ, SCDCPN Dăbuleni

Lucrări de sezon la cultura de cartof dulce „Obținerea lăstarilor în solar“

Introducere

Diversificarea sortimentului de specii și soiuri de plante este unul dintre obiectivele de cercetare ale Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. În acest sens, începând cu anul 2012 s-a luat în studiu cartoful dulce sau batatul (Ipomoea batatas), plantă originară din America Centrală, cu toleranță bună la secetă, care se dezvoltă bine în condițiile solurilor nisipoase. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A şi vitamina B6. De asemenea, cartoful dulce furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi vitamina D, esenţiale în formarea oaselor şi a dinţilor, pentru o bună digestie, pentru vindecarea rănilor şi întărirea sistemului imunitar.

Tuberculii de cartof dulce au un conținut însemnat de fier, care ajută la metabolizarea proteinelor, şi de magneziu, un mineral antistres. În prezent, la stațiune se studiază 5 soiuri de origine coreeană: Yulmi, Juhwangmi, Hayanmi, KSP 1, KSC 1.

În condițiile din România, cartoful dulce se reproduce prin lăstari, obținuți în condiții de solar.

Condiții de producere a lăstarilor de cartof dulce

lastari cartof a

- Pregătirea substratului nutritiv format din pământ negru + nisip + turbă, în raport de 1:1:1. Atunci când lăstarii de cartof dulce se produc an de an în același solar există riscul unor infecții cu agenți de dăunare (boli, dăunători, buruieni). În acest sens, substratul de cultură din solar se sterilizează prin aplicarea produsului BasamidTM Granule, în doză de 5 kg/100 m2, care are un efect nematocid, fungicid, insecticid și erbicid. Produsul se aplică la temperaturi mai mari de 60C, pe sol umed și se încorporează cu motocultorul, apoi se acoperă cu folie pentru a reține gazul sterilizant o perioadă cât mai lungă în sol. Se recomandă plantarea tuberculilor după cca 20-25 zile de la aplicarea Basamidului.

- Materialul biologic de plantare la cartoful dulce (lăstarii) se obține prin plantarea în solar a tuberculilor cu diametru de 3-4 cm, în perioada 20-25 martie.

- Plantarea tuberculilor se efectuează în rigole, în poziție orizontală, la distanța de 2-3 cm unul de altul, după care se acoperă cu amestecul nutritiv în grosime de cca 2 cm.

- Se urmărește crearea unui microclimat optim în solar, atât pe timpul zilei, menținând o temperatură în aer de cca 25-280C, prin aerisire și irigare, cât și pe timpul nopții, prin protejare dublă în tunel, acoperit cu folie PE, pentru menținerea unei temperaturi minime de 120C.

Recoltarea lăstarilor de cartof dulce

- Lăstarii se recoltează la cca 40-45 de zile de la plantarea tuberculilor în solar, când aceștia au lungimea de 30-35 cm, iar planta are 6-7 noduri. Recoltarea se realizează prin tăiere la 2-3 cm de la sol.

- După fiecare recoltare a lăstarilor se fertilizează cu N50 și se udă pentru a crește o nouă generație de lăstari.

- Se pot obține cca 3-4 generații de lăstari în solar, care se plantează în câmp astfel încât să se asigure cca 120 de zile perioadă de vegetație a cartofului dulce, de la plantarea acestora în câmp până la recoltare.

Operațiuni după recoltarea lăstarului de cartof dulce

lastari cartof b

- Pentru ușurința manipulării la plantarea în câmp, lăstarii se fac mănunchi de 100 bucăți, se păstrează în poziție verticală 24 de ore, la o temperatură de 20°C și se plantează a doua zi, după orele 17-18. Această operație are rolul de a înfometa planta, astfel încât procentul de prindere a lăstarilor să fie cât mai mare.

- Înainte și după plantare, în câmp se asigură o umiditate optimă a solului.

- Plantarea lăstarilor se face în teren bilonat, protejat cu mulch PE + irigare prin picurare.

- Lăstarul trebuie plantat  în poziție îngenuncheat, cu cel puțin 3 noduri introduse în sol, din care se formează rădăcini, care se tuberizează și ajung la maturitate sub formă de tuberculi după cca 120 de zile.

- Sunt necesari cca 40.000-45.000 de lăstari/ha.

Aurelia Diaconu, Reta Drăghici

Abonează-te la acest feed RSS