Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 3 Dec 2021

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile suferite ca urmare a unui fenomen meteorologic nefavorabil, ori în caz de calamitate naturală, pentru sectorul agricol

Sursa: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor pentru prejudiciile cauzate culturilor agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile (ex: inundații abundente, secetă, etc.) presupune parcurgerea unor anumite etape, întrucât este necesar ca, în vederea acordării acestor despăgubiri, să fie declarată starea de calamitate naturală pe perioada în cauză, prin Hotărâre a Guvernului.

De asemenea, aceste despăgubiri nu vor putea fi accesate în lipsa unei estimări efectuate de către o comisie specială la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Ulterior abrogării Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, în vigoare de la 23 august 2002 până la 01 ianuarie 2011 și înlocuită de Ordonanța 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, cadrul normativ în ce privește modalitatea de acordare a despăgubirilor în caz de calamitați naturale în agricultură este lacunar.

Prevederile legale referitoare la procedura de notificare a autorităților publice și modalitatea acordării despăgubirilor nu au fost înlocuite ulterior abrogării celor vechi, Ordonanța nr.14/2010 cuprinzând numai reglementări în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier pentru perioada 2007-2013. Începând cu anul 2014, legislația internă nu este nici completă, nici previzibilă.

Pentru a identifica normele aplicabile începând cu anul 2014, este necesar sa se observe legislația europeană în domeniu: Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006, privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001, precum si Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01.

Astfel, conform art.11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006: „Ajutoarele destinate despăgubirii fermierilor pentru pierderile de plante, animale sau clădiri ale exploatației, cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6), (9) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește plantele sau animalele și la alineatele (3)-(8) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește clădirile agricole”. In continuare, alin.(7) prevede ca „fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural trebuie recunoscut oficial ca atare de către autoritățile publice.”

Prin urmare, pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri pentru pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de ex: inundații, secetă, etc., este necesar ca starea de calamitate naturală sa fie declarată prin Hotărâre de Guvern, prin care să se stabilească intensitatea fenomenului meteorologic, să se estimeze întinderea prejudiciilor cauzate și cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor.

În lipsa unei Hotărâri de Guvern, persoanele care desfășoară activități agricole nu vor putea beneficia de despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Anterior, Legea nr.381/2002 și Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate  prin Ordinul nr.419/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prevedeau o procedură prealabilă sesizării Guvernului pentru declararea stării de  calamitate naturală prin hotărâre, atât pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse  de  calamitățile naturale, cât și pentru stabilirea nivelului despăgubirilor  cuvenite producătorilor agricoli afectați.

În prezent, procedura prealabilă ce trebuie îndeplinită în vederea constatării stării de calamitate naturală nu mai este reglementata, aplicându-se în acest caz normele privind administrația publică.

Astfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului în art.23 prevede faptul ca: „Prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice”. De asemenea, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, în secțiunea privind funcționarea consiliului județean, la art.94 prevede următoarele: „(2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.” 

Asemănător, Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01, prevăd, în secțiunea 1.2.1. intitulata Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă și pentru prevenirea pagubelor, dispoziții cu caracter general cu privire la modalitatea acordării despăgubirilor de catre statele membre.

Subsecțiunea 1.2.1.1., (327) din actul menționat prevede următoarele: „Comisia consideră că ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de calamități naturale sau de evenimente excepționale sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat în cazul în care acestea respectă condițiile prezentate în continuare”. Condițiile prealabile menționate în vederea posibilității acordării ajutoarelor de stat în astfel de situații sunt ca:

  • autoritatea competentă a statului membru să recunoască în mod oficial evenimentul ca fiind o calamitate naturală sau un eveniment excepțional și
  • să existe o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală sau evenimentul excepțional și pagubele suferite de întreprindere.

Comisia stabilește în continuare faptul ca pagubele includ următoarele:

  • pagube materiale aduse activelor, de exemplu, clădiri ale exploatației agricole, echipamente și utilaje, stocuri și mijloace de producție;
  • pierderea de venit care rezultă din distrugerea totală sau parțială a producției agricole și a mijloacelor de producție.

În ce privește conținutul acestor forme de ajutor de stat, Orientările CE prevăd faptul ca sunt costuri eligibile cele rezultate din pagubele suferite ca o consecință directă a unei calamități naturale sau unui eveniment extraordinar, evaluate fie de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă sau de către o firmă de asigurări.

Anterior, Legea nr. 381/2002 prevedea faptul ca procedura prealabila de constatare a pagubelor suferite presupunea sa fie făcută „în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului, la propunerea directorului general al direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitară veterinară zonală și un delegat din partea organelor județene ale Ministerului Finanțelor Publice”. Rezultatul constatărilor și documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centraliza la direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană și a municipiului București și la prefectura județului. Ulterior, direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București aveau obligația ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Sumele urmau a fi aprobate de către Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și înaintate Guvernului, în vederea declarării stării de calamitate naturală.

În prezent, așa cum s-a menționat, atribuțiile de constatare și evaluare a pagubelor revin administrației publice, prin instituția prefectului și consiliile județene.

În ce privește procedura de reducere a normei de venit pentru persoane fizice care desfășoară activități agricole, individual sau într-o formă de asociere, este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 1863/20163. Ordinul menționat stabilește faptul ca persoanele menționate „beneficiază de reducerea normei de venit, proporțional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum înghețul, grindina, poleiul, ploaia abundentă, seceta și inundațiile, precum și a epizootiilor, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

  1. a) venitul net se stabilește pe bază de norme de venit; 
  2. b) pierderea afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale sau din animalele deținute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, prevăzută la art. 105 (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul unei unități administrativ-teritoriale; 
  3. c) persoana fizică/asocierea fără personalitate juridică a depus formularul 221 "Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit". În declarație, contribuabilii înscriu suprafețele destinate producției agricole vegetale și efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor prevăzute la art. 106 (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Constatarea pagubelor și evaluarea pierderilor se fac, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, de o comisie numită prin ordin al prefectului județului/municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art. 106 alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

In schimb, in cazul persoanelor juridice nu exista reglementari in materie, in afara de prevederile europene care se aplica cu caracter general.

Prin urmare, rămân aplicabile prevederile legislației europene, împreună cu legislația internă în materie. De asemenea, pentru situațiile de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase, se va face aplicarea Ordinului nr. 1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.

Pagubele din agricultură încă nu sunt cuantificate

Vremea din această primăvară nu a fost foarte prietenoasă cu agricultorii, dar nici nu s-ar putea spune că i-a dezavantajat mult. Precipitațiile abundente, pe alocuri grindina, inundațiile din lunile mai-iunie, temperaturile scăzute pentru această perioadă și faptul că nu s-au putut efectua în timp optim erbicidările au afectat suprafețe agricole, estimăm că de ordinea câtorva zeci de mii, dar nu mai mult de 50-60.000 ha, până la mijlocul lunii iunie. Prognoza pentru următoarele luni duce sudul, sud-estul și parțial estul țării la polul opus, pentru lunile iulie și august fiind anunțate temperaturi peste mediile lunare ceea ce, în traducere liberă, înseamnă caniculă, fenomen prezent încă de la jumătatea lunii iunie.

Nu există, la data la care scriem, constatări oficiale ale pagubelor produse de ploi și inundațiile din lunile mai-iunie. Se culeg încă date din teren, se fac estimări, centralizări, verificări plus că, zilnic, se adaugă alte distrugeri cauzate de revărsările de râuri și torenți. Abia pe 21 iunie premierul Dacian Cioloș le-a cerut prefecților și miniștrilor Administrației Publice și Internelor să evalueze pierderile. O hartă aproximativă a inundațiilor, după primele cifre avansate de inspectoratele teritoriale pentru situații de urgență și prefecturi, ar arăta în felul următor:

Bacău: viiturile și inundațiile din perioada 24 mai – 6 iunie au provocat pagube în 110 sate, din 44 de comune, afectând, în afară de case și infrastructură, 586 de grădini, 1.505 ha de terenuri arabile, 220 ha de pășuni și fânețe (de exemplu Zemeș, Solonț, Cașin, Minești, Comănești etc.);

Vrancea: au avut de suferit culturile de pe tere­nurile din bazinul râului Milcov. În comunele Broșteni și Jariștea peste 45 ha de vie au fost calamitate de căderile de grindină. În județ, alte 100 ha au fost afectate de inundații (comunele Pufești, Vârteșcoiu și Ruginești);

Buzău: 25 de grădini inundate în Pârscov – Afumați – Bădila și 30-40 în Viperești, Merei și Râmnicu Sărat;

Prahova: sunt afectate de băltirile de apă ori de căderile masive de grindină mai multe suprafețe, plus/ minus 950 ha, în localitățile din sudul și sud-estul județului;

Vaslui: în comuna Crețești s-au inundat 28 ha de teren agricol. Câteva zeci de grădini din Băcești, Dumești, Todirești, Crasna, Huși și Negrești au fost acoperite de ape;

Neamț: s-au produs pagube în două intervale de ploi abundente, în 41, respectiv, 25 de localități, fiind afectate în jur de 45 de grădini și câteva sute de hectare de teren arabil;

Vâlcea: 39 de grădini (2 ha) inundate în comuna Budești și pe alte 50 de suprafețe din 17 localități (Frâncești, Ghioroiu, Grădiștea, Horezu, Sinești, Slătioara, Stroești etc.) a băltit apa;

Gorj: potrivit DAJ, au fost compromise în total 124 ha de culturi în comunele Vladimir și Bumbești Pițic (lucernă, porumb, floarea-soarelui, ovăz, grâu). Alte 35 de grădini (7,2 ha) au fost inundate în localitățile Licurici, Novaci, Crușeț, Hurezani, Roșia de Amaradia, Logrești etc.;

Hunedoara: În Băița și Criscior – 200 de case și grădini inundate;

Dolj: 100 ha afectate în comuna Mischii, 900 ha de teren arabil și 350 ha cu fânețe – în Murgași, 30 ha – în Goiești. Acestea se adaugă distrugerilor din martie și mai, când au fost afectate 1.600 ha de teren agricol în localitățile Bistreț, Cârna și Catane;

Alba: au fost identificate distrugeri pe 58 ha de teren agricol în Hopârta, 5 ha – în Fărău, 56 ha – în Noșlac, 2 ha – în Șona și 25 ha – în Vama Seacă;

Covasna: Au fost afectate 1.521 ha, dar nu neapărat de inundații, ci mai ales de căderile masive de grindină. Cele mai multe distrugeri s-au înregistrat la Târgu Secuiesc, 756 ha, și la Ojdula, 681 ha arabil și 217 ha fânețe;

Harghita: au fost inundate 170 de grădini și 100 ha de teren agricol în Plăieștii de Jos;

Sibiu: 80 ha distruse în Boian, după o rupere de nori;

Botoșani: 150 ha de culturi distruse de grindină, în comuna Pomârla;

Constanța: 300 ha din localitatea Gârliciu au fost acoperite de apă, cu o pagubă de 100%;

Suceava: o rupere de nori, urmată de ieșiri din matcă ale râurilor și formarea unor torenți uriași din munte, a făcut ca porțiuni din localitățile Frasin, Gura Humorului (cartierul Voroneț), Vatra Moldoviței, Ciumârna, Vicov, Bilca, Negrileasa, Lungeni, Pojorâta etc., în total 23 de așezări, să fie realmente măturate de ape;

Mureș: satele Dătășeni și Cuci, din comuna Cuci, au fost devastate de o vijelie extrem de puternică care a smuls copacii din rădăcini, a dărâmat acoperișuri și a culcat la pământ culturile semănate din toamnă.

Inundații izolate au fost semnalate și în județele Timiș, Caraș-Severin (grindina, vijeliile și inundațiile au afectat în principal zonele mai joase ale orașelor), Mehedinți, Cluj, Bistrița-Năsăud, Iași, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Ialomița.

Ce spun fermierii/instituțiile?

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR: „Am cerut, la nivel de organizație, o situație a pierderilor cauzate în principal de grindină. Doar colegii din județul Iași ne-au transmis constatările din teren și ar fi vorba despre 4.000 ha cu reduceri majore de recoltă. Ar mai fi, din câte știu, pagube în Botoșani, Suceava și Vaslui. În rest, de ce nu s-au grăbit fermierii să ne informeze? Pesemne n-or fi culturi calamitate!“

Ing. Ovidiu Obleac, DJA Dolj: „Noi nu am avut reclamate pagube după fenomenele meteo din luna iunie. În schimb, grindina din 9 mai a afectat, în procente diferite, 3.836 ha semănate cu cereale păioase. Au existat băltiri pe Lunca Dunării, pe o suprafață de 450 ha, dar loturile respective sunt din categoria pășune.“

La DAJ Tulcea nu era încă întocmită o bază de date privind eventualele pierderi de recoltă, specialiștii urmând să facă deplasări în teren după ce primăriile vor solicita comisii pentru evaluarea pagubelor, dacă acestea există și la culturile agricole.

În Prahova, potrivit directorului DAJ, Marian Marcu, au avut de suferit, din cauza ploilor, a grindinei și a umidității excesive, aproximativ 1.000 ha de culturi agricole (orz, orzoaică, grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui) din sudul și sud-estul județului (Fulga, Tomșani, Colceag, Ciorani, Boldești Grădiștea, Baba Ana, Sălciile, Dumbrava, Drăgănești, Puchenii Mari). Băltirile de apă pe suprafețe însemnate au însemnat cea mai mare dificultate.

Nici la DAJ Satu Mare nu a existat vreo înștiințare/solicitare din partea fermierilor sau a primăriilor pentru evaluarea eventualelor pierderi. Este posibil să se semnaleze calamități după grindina căzută pe data de 20 iunie.

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS