reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Biocharul și sănătatea solului

„Prietenos cu mediul“ este o sintagmă care se folosește în ultima vreme în agricultură. Dar există preocupări reale în acest sens? Iulian Hornet, producător de echipamente pentru încălzire spune că există soluții, dar că nu există interes. În interviul acordat ne-a vorbit despre biochar, un produs care poate contribui favorabil la menținerea sănătății solului, fără a dăuna în vreun fel mediului înconjurător.

„Fertilitatea pământului scade cu un procent pe an“

‒ Prin prisma activității de inventator și antreprenor român, ați fost nevoit să vă măriți aria de cunoștințe chiar și în domeniul pedologiei. Ce știți despre sănătatea solului din România?

‒ Îl ținem bolnav și îl îngrijim doar ca să rămână în viață. Menținem solul sub tratamente, dar nu ne gândim să înlăturăm efectul. În momentul în care băgăm sub arătură deșeul agricol de pe teren îmbolnăvim pământul pentru că deșeul fermentează și produce tot felul de substanțe, spre exemplu metan. Astfel slăbim rezistența plantelor în fața bolilor. În 2001 terenurile agricole ale României aveau o fertilitate de 55%, iar în 2018 procentul scăzuse până la 35%. Și asta nu îngrijorează pe nimeni. Fertilitatea scade cu aproape un procent pe an tocmai din cauza acestor lucrări. Solul are, într-adevăr, nevoie de materie organică (compost, gunoi de grajd), dar trebuie administrată corect și atât cât trebuie, nu din abundență. Am stat de vorbă cu mulți agricultori și avem exemplul Insulei Mari a Brăilei. Acolo nu ară. Miriștea și cu rădăcinile plantelor sunt suficiente pentru introducerea în sol, iar resturile vegetale de pe sol sunt transformate în peleți. Tăvălugesc ca să nu piardă apa, iar producțiile lor sunt duble. Există o mulțime de lucrări științifice pe tema asta și chiar o teorie care spune că dacă se inventa discuirea înaintea aratului, plugul nu mai apărea niciodată.

‒ Care este definiția biocharului?

‒ Biocharului i se mai spune popular și cărbune vegetal  și se obține foarte simplu, chiar și prin metode rudimentare. Se așează lemne, crengi, frunze într-o groapă și i se dă foc fără aer. Același lucru se întâmplă și în stațiile de piroliză, doar că mult mai eficient și cu obținerea unor cantități mult mai mari.  Din două tone de biomasă se obțin între 400-700 kg de biochar, dar cantitatea diferă în funcție de materia primă folosită.

De ce biochar?

‒ Spre deosebire de produsele similare existente acum, ce proprietăți are biocharul?

‒ Prin comparație cu alte produse, biocharul are o valoare de zece ori mai mare în ceea ce privește mărirea fertilității solului. Odată ajuns în sol, acesta își activează proprietățile precum sechestrarea carbonului și reținerea apei în pământ. În momentul în care am pus 10 tone de biochar la hectar am certitudinea că păstrez cel puțin 75% din umiditatea solului. Chiar dacă soarele este puternic, apa nu se evaporă din biochar așa cum se evaporă din sol. Biocharul are și rol de fertilizant. Există așa-zisa „foame de azot“ care se manifestă atunci când introduci deșeul agricol în sol. Practic azotul din biomasă se pierde prin descompunere și de aici necesitatea de a administra ulterior azot. Acest lucru nu este valabil în cazul biocharului pentru că are capacitatea unui burete. Reține în sol azotul, nutrienții chiar și bacteriile E-colli. Are calități extraordinare.

‒ Cât de cunoscut este în lume?

‒ Portugalia, Spania sunt printre țările care folosesc cantitățile cele mai mari de biochar. Există o localitate în Suedia în care primăria a hotărât că nimeni nu are voie să folosească pe terenurile regiunii altceva decât biochar. S-au realizat instalații simple cu ajutorul cărora toate resturile vegetale obținute, spre exemplu, prin toaletarea copacilor se transformă în biochar. În Amazonia sunt sute de insulițe unde se folosește biocharul.

Avem tehnologia și materia primă, dar nu le folosim

fertilizanti IMG 20190215 141520196

‒ În România se folosește acest biochar?

‒ O delegație a Parlamentului României a vizitat o astfel de insuliță. Am discutat apoi cu cineva din delegație care îmi povestea foarte entuziast ce a văzut acolo și despre faptul că biocharul este o minune. Îmi spunea că a mâncat roșii și castraveți ca la bunica, de pe terenuri unde nu se administrează deloc îngrășăminte chimice. Și am întrebat ce vom face în România că și noi putem produce biochar. Nu am primit niciun răspuns. În Amazonia oamenii se chinuie să producă biocharul cu tehnologii rudimentare, iar noi avem și tehnologia, dar nu o folosim, iar sursa de materie primă pentru biochar o distrugem. Nu s-a luat nicio măsură parlamentară. Pe banii noștri, o delegație mare a plecat acolo doar ca să mănânce roșii și castraveți. Pământul României este în deșertificare, iar singura soluție în opinia mea este acest biochar. Țara noastră pierde prin deșertificare 1.200 de hectare pe an. Eu am propus un experiment, să vedem cum reacționează solul din Oltenia, acolo unde deșertificarea este un fenomen, după ce am aplicat biochar. Nu s-a dorit realizarea acestui experiment.

‒ Există recomandări de utilizare sau dozaj al biocharului?

‒ Înainte de aplicarea biocharului se face o analiză a solului. Nu contează dacă ai aplicat o doza mare, nu are contraindicații nici măcar atunci când este vorba despre un exces, dar din ce am citit între 10-20 de tone pe hectar este suficient. Se poate folosi orice tip de biochar, de epurare, de deșeu agricol sau menajer. În funcție de compatibilitatea lui cu solul se stabilește doza care trebuie administrată. Nu există recomandări speciale de administrare. Trebuie doar pus pe sol și discuit sau arat de suprafață astfel încât să ajungă la 15-20 cm în sol. În Portugalia, unde biocharul se folosește pe scară largă, prețul este de 600 de euro pe tonă.

Laura ZMARANDA

România pierde anual prin deșertificare 1.000 de hectare Poate opri biocharul acest fenomen?

La începutul acestui an a apărut pe piața din România o stație de piroliză care, spre deosebire de cele deja existente, poate transforma biomasa și deșeurile menajere în energie cu un nivel mult mai mic de poluare datorită faptului că temperatura de ardere a fost ridicată, spre 1.200°C, prag la care dioxinele și furanii, substanțe extrem de periculoase pentru sănătate, nu se mai formează. Stația de piroliză mai are un avantaj. Biomasa care intră în fluxul tehnologic iese sub forma unui îngrășământ despre care Ionel Hornet, inventatorul stației de piroliză, spune că este o comoară. De ce?

Ce au înțeles precolumbienii și noi nu

În discuția avută la Agriplanta am aflat că produsul rezultat în urma prelucrării biomasei se numește biochar și că este un îngrășământ pe care precolumbienii l-au folosit cu 500 de ani înainte de Hristos. Cu acest îngrășământ au creat zone fertile care s-au menținut până acum. În lipsa stațiilor de piroliză de acum, precolumbienii au obținut biocharul prin arderea deșeurilor agricole în gropi sau șanțuri și apoi acoperirea lor cu sol. Acest îngrășământ este și astăzi cunoscut, dar mai mult de cei care practică agricultura ecologică. Ionel Hornet spune că povestea biocharului este mult mai complexă și că rolul lui poate fi extrem de important.

„Biocharul are niște proprietăți extraordinare. Și autoritățile române știu asta. Delegații ale oficialităților române au vizitat regiunile unde precolumbienii au creat cu ajutorul biocharului un adevărat paradis. Cu toate acestea, la întoarcerea lor în țară nu s-a schimbat nimic. Nu s-a luat nicio măsură prin care să se oprească fenomenul de deșertificare. România pierde anual prin deșertificare 1.000 de hectare. Compania noastră promovează biocharul de un an și în tot acest timp am făcut analize care au confirmat proprietățile lui. Eu cred cu tărie că acest îngrășământ natural este singurul care mai poate opri deșertificarea, pentru că are o capacitate extraordinară de reținere a apei.“

Ce proprietăți are acest îngrășământ

Biocharul se obține în urma procesului de cracare a biomasei, la 700 de grade Celsius, prin piroliză și, spune Ionel Hornet, este un produs foarte valoros, dar neutilizat de agricultori. La finalul procesului de piroliză, biocharul apare ca un cărbune fin granulat, foarte poros. De ce consideră inventatorul că acest îngrășământ este o soluție împotriva deșertificării solului sau de refacere a acestuia?

biocharul IMG 20180518 125359

„Deșeurile agricole au un potențial important de ameliorare a solului și a biodiversității lui, a microorganismelor benefice din sol. Biocharul contribuie în mod esențial la îmbunătățirea calității și cantității de apă reținută în sol. Este suficient, spre exemplu, ca doar într-o anumită perioadă a anului să avem umiditate, pentru că biocharul administrat pe sol va reține apa, iar plantele vor avea resurse suficiente pentru dezvoltare. Prin folosirea acestui îngrășământ solul își sporește capacitate de reținere a carbonului (chiar și câteva sute de mii de ani) și a substanțelor nutritive. În plus, substanțele nutritive administrate rămân în sol în loc să ajungă în apele subterane și să provoace poluare.“

Ionel Hornet mai spune că biocharul poate fi folosit ca un instrument important de sporire a securității alimentare și a diversității culturilor agricole în zonele cu soluri foarte sărăcite, unde resursele organice sunt limitate și există o aprovizionarea inadecvată cu apă și îngrășăminte chimice.

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS