reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

Beneficiile ceaiului din semințe de mac

După cum știm, produsele naturale au o serie de beneficii asupra noastră. Unii dintre noi chiar preferă doar produsele din plante. V-ați întrebat însă vreodată dacă sunt într-adevăr utile, ce cantitate e potrivită și cât de des este recomandat să le folosim? Specialiștii recomandă o informare corectă înainte de a utiliza în rutina zilnică produsele naturale deoarece, pe lângă proprietățile benefice pe care le au acestea, pot avea și o serie de contraindicații.

Trebuie consumat responsabil

Una dintre plantele des utilizate în industria alimentară, cea cosmetică sau medicină este macul. Beneficiile macului depind de modul în care este consumat deoarece utilizarea acestuia într-o cantitate mare poate avea un efect „amețitor“ asupra ta. De aceea, cultivarea macului este controlată de autorități.

Una dintre proprietățile macului este că semințele sale pot contribui la prevenirea bolilor de inimă. Totodată, semințele de mac conțin calciu și magneziu care reglează activitatea creierului și ajută la dezvoltarea neuronilor. Semințele pot trata și insomnia. De cele mai multe ori semințele de mac sunt folosite în diverse rețete, cel mai frecvent la prepararea prăjiturilor, produselor de panificație și patiserie. Pe lângă întrebuințarea lor culinară, se crede că semințele sunt benefice pentru piele, pentru că au un efect de sedativ natural. De asemenea, specialiștii recomandă utilizarea macului sub formă de ceai, precizând că, în ciuda riscurilor asociate acestui ceai, există și multe beneficii pentru sănătate atunci când este consumat în mod responsabil și în cantități mici. Spre exemplu, reglează nivelul de stres, are efect analgezic, ajută la tratarea diareei și la stimularea stării de spirit.

Totodată, specialiștii atenționează că acest ceai are proprietăți narcotice din cauza celor două tipuri de alcaloizi din semințe – fenantren și benzilizochinoline. Atunci când este consumat prea frecvent sau în concentrație prea mare, ceaiul de mac poate crea dependență și poate fi chiar fatal, asemănător unui supradozaj cu heroină sau analgezic.

Prepararea

Ceaiul de mac poate fi preparat cu ușurință folosind o sticlă de apă de 1 litru, suc de lămâie și semințe de mac. Inițial se toarnă semințele de mac în sticlă printr-o pâlnie, după care adăugați apă caldă (fără fierbere) până când apa acoperă cu 2-3 cm semințele și adăugați sucul de lămâie. Apoi închideți flaconul și agitați ușor timp de 2-3 minute. Astfel compușii activi vor infuza efectiv ceaiul. Culoarea trebuie să fie de la un galben blând până la un brun închis, în funcție de tipul de semințe, iar la final nu uitați să îndepărtați semințele.

Cultivarea macului

Macul este o plantă rezistentă, nepretențioasă în ceea ce privește tipul de sol în care este cultivat. Semințele de mac se pot planta toamna sau primăvara devreme, în funcție de condiții. Acestea au nevoie de temperaturi joase sau foarte scăzute pentru a putea germina. De asemenea, specialiștii recomandă plantarea semințelor de mac în mai multe etape, la o distanță de o săptămână sau două. Este important de reținut că macul crește foarte bine dacă are parte de cel puțin 6 ore de lumină pe zi. Împrăștiați semințele de mac amestecate cu nisip pe sol și acoperiti-le cu puțin pământ. Udați moderat solul unde ați plantat macul. În funcție de soi, semințele vor germina într-un interval de 10 până la 30 de zile.

Liliana POSTICA

  • Publicat în Magazin

Alimentele funcționale. Obținerea și efectele benefice ale alimentelor funcționale asupra sănătății

Produsele alimentare a căror valoare nutritivă este îmbogățită și care oferă beneficii specifice pentru sănătate dincolo de nutriția de bază sunt cunoscute sub denumirea de alimente funcționale. Conceptul de aliment funcțional se referă la un produs alimentar care va „avea în plus față de impactul nutritiv de bază și efecte benefice asupra uneia sau mai multor funcții ale organismului uman, îmbunătățind condiția generală, implicit cea fizică, și scăzând riscul de evoluție a unor afecțiuni“. Această preocupare oferă oportunități mari pentru industria produselor alimentare, existând un mare potenţial de transformare a alimentelor clasice, consumate zilnic, în alimente funcționale.

În acest moment, pe piața consumatorilor există patru categorii principale cunoscute, de alimente funcționale, denumite astfel: produse alimentare fortificate (sucurile de fructe fortificate cu vitamine și minerale); produse alimentare cu adaos de substanțe nutritive noi sau componente care nu se regăsesc în mod normal în tipul de produs alimentar selectat (precum probioticele sau prebioticele); produse alimentare din care au fost eliminate componente cu efect nociv, sau cantitatea acestora a fost redusă la minimum, ori au fost înlocuite cu alte componente cu efecte benefice (denumite produse modificate) (de exemplu, fibrele ca factori de îndepărtare a grăsimilor din carne și din înghețată); produse alimentare în care unul dintre componente a fost în mod natural îmbogățit sau a cărui cantitate a fost crescută (ouăle de consum îmbogățite cu acizi grași polinesaturați omega 3).

alimente

În prezent, produsele alimentare de origine animală cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală nu sunt obținute prin folosirea antibioticelor sau a hormonilor în nutriția animalelor, ci folosind surse vegetale bogate în diferiți nutrienţi și compuşi bioactivi naturali. Ținând cont de interzicerea de la 1 ianuarie 2006 a antibioticelor utilizate în hrana animalelor ca promotori de creștere, dar și de faptul că rațiile animalelor de fermă cuprind 10-15 ingrediente care asigură animalelor necesarul zilnic de proteină, grăsime, energie, minerale, vitamine etc, putem considera nutriția animalelor de fermă o știință de precizie, poate comparabilă cu nutriția sportivilor de performanță. Necesarul de nutrienți asigurat prin hrană este permanent calculat și controlat de către nutriționiști, corelând compoziția chimică a fiecărui ingredient prezent în rație cu performanțele specifice fiecărei rase și specii în parte (de exemplu, rațiile puilor de carne diferă față de rațiile găinilor ouătoare și de rațiile găinilor de reproducție). În acest mod se poate obține o creștere performantă a animalelor de fermă în care productivitatea este măsurată cu foarte multă precizie. Rațiile complex elaborate pentru animalele crescute în sistem intensiv au condus la o rată de dezvoltare a animalelor tinere mult mai crescută față de creșterea în sistem gospodăresc, unde hrana de bază a animalului este compusă dintr-o singură cereală. Nutriționiștii folosesc anumite tipuri de cereale ca sursă de proteină (de exemplu soia sau floarea-soarelui), alte cereale ca surse energetice precum și minerale, vitamine și aminoacizi necesare atingerii cerințelor nutriționale. Dincolo de acest sistem complex de hrănire a animalelor, implementat din fermele zootehnice, fermierii producători de alimente funcționale includ în rații surse vegetale bogate în compuşi biologic activi. Acest surplus natural de nutrienți este biologic convertit și transferat în ceea ce numim „aliment de origine animală“, de exemplu ouă, carne, lapte.

Ouăle sunt o parte importantă a dietei umane datorită conținutului ridicat de proteine și alte substanțe nutritive, cu diferite proprietăți. Până în momentul de față, există trei direcții de dezvoltare a ouălor ca aliment funcțional, acestea putând fi îmbogățite cu: acizi grași omega 3, vitamine (și antioxidanți) și minerale. Necesitatea îmbogățirii cu acizi grași polinesaturați (PUFA) omega 3 este datorată dorinței de echilibrare a raportului între PUFA omega 6 și PUFA omega 3, acesta nefiind unul adecvat ca urmare a lipsei surselor de PUFA omega 3 din dieta umană. Îmbogățirea rațiilor găinilor ouătoare cu surse vegetale bogate în PUFA face ca randamentul  transferului biologic până la nivelul gălbenușului de ou să fie foarte bun, astfel încât ouăle obținute să devină alimente cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală.

Dieta reprezintă doar unul dintre aspectele unui stil de viață sănătos. Aceasta ar trebui să cuprindă și activitate fizică regulată, evitarea exceselor, reducerea stresului și menținerea unei greutăți corporale sănătoase, pentru a considera alimentele funcționale parte a unei strategii eficiente pentru a reduce riscul de boală și pentru a maximiza starea de sănătate.

Newsletter finanțat în cadrul contractului nr. 144/13.10.2016 „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, GALIM PLUS, POC, Axa Prioritara 1.

Alexandru VLAICU

Beneficiile cojilor de citrice în hrana păsărilor

Actualmente, cererea de produse furajere pentru animale este în creștere rapidă în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, multe dintre ele având deficit de hrană. În acest caz, noile resurse alternative neconvenționale de alimentare ar putea juca un rol important în atingerea acestui deficit. Producția la nivel mondial de citrice se apropie de 90 de milioane de tone pe an (Marín și colab., 2007). Majoritatea acestor fructe sunt prelucrate pentru a obține sucul și de aici rezultă subprodusele, inclusiv cojile, membranele și alte părți, care sunt considerate deșeuri de citrice (Pascual și Carmona, 1980). Din cauza costurilor ridicate de procesare, majoritatea subproduselor din citrice sunt aruncate în ocean (Yoo și colab., 2011) și constituie o problemă severă de mediu (Montgomery, 2004) care duce la poluarea acestuia. Astfel de resurse, conform Wadhwa & Bakshi (2013), pot fi utilizate ca o sursă excelentă de nutrienți și ajută la eliminarea decalajului dintre cererea și oferta de hrană pentru animale. În plus, utilizarea lor poate reduce și costurile de hrănire, iar fermierii obțin profituri mai mari. Mai mult, utilizarea acestor reziduuri de citrice bogate în substanțe bioactive poate oferi o platformă ieftină, eficientă și ecologică pentru producerea de nutraceutice noi sau pentru îmbunătățirea altor produse existente.

Portocala dulce (Citrus sinensis) este principalul fruct al grupului de citrice, constituind aproximativ 70% din producția și consumul total, fiind totodată și unul dintre cele mai importante și mai vechi produse de horticultură din multe zone tropicale și sub-tropicale. Coaja de portocale este un produs secundar primar, fiind foarte hrănitoare. Este o sursă bogată de vitamina C și conține o concentrație ridicată de fenoli (Hasin și colab. 2006, Yang și colab., 2011).

Cercetările privind proprietățile funcționale ale subproduselor rezultate din citrice, în special cojile, au devenit un subiect interesant pentru mulți cercetători în special datorită costului scăzut și a disponibilității ușoare, reprezentând o sursă bogată de fenoli și fibre alimentare, bogate în compuși bioactivi (flavonoizi, carotenoizi, vitamine și minerale); aceste reziduuri rezultate în urma procesului tehnologic de fabricație pot fi reciclate si utilizate ca suplimente alimentare cu valoare adăugată (Benavente-Garcia & Castillo, 2008). Mai mult decât atât, cojile de citrice au o calitate mai bună decât alte surse de fibre datorită prezenței compușilor bioactivi asociați (flavonoizi și vitamina C) cu proprietăți antioxidante, ce oferă proprietăți funcționale suplimentare și efecte de promovare a sănătății (Marín et al., 2002; Vlaicu et al., 2020).

În privința studiilor experimentale, Ebrahimi și colab. (2013) au declarat că utilizarea cojilor de portocale a favorizat creșterea în greutate corporală a puilor broiler prin includerea a 3% reziduuri de portocale. Un alt studiu (Chaudry și colab., 2004) a obținut o creștere medie în greutate zilnică a puilor nesemnificativă comparativ cu o rețetă standard prin utilizarea a 5% coji de portocale. Aceiași autori au obținut cele mai bune performanțe zootehnice atunci când cojile de citrice au fost adăugate în proporție de 7.5% comparativ cu rețeta standard.

În ceea ce privește calitatea cărnii de pui, Mourão și colab. (2008), prin utilizarea a 10% coji de portocale, au obținut o scădere a nivelul de acizi grasi MUFA (în principal 18: 1n-9) și o creștere semnificativă a nivelului de PUFA (P 0.05) în raport cu carnea lotului control.

Într-un alt studiu experimental, Pourhossein și colab. (2015) au declarat că puii hrăniți cu coji de citrice tind să exprime un răspuns imun mai mare decât cei care au primit tratamentul de control, arătând cel mai mare răspuns imunologic în comparație cu lotul control (P 0.05). De asemenea, în aceeași dietă au fost observate efecte semnificative asupra componentelor serice, concentrațiile de globule albe și limfocite, care au crescut în timp ce procentul de heterofile (P 0.05) a scăzut.

Rezultate pozitive au obținut și Oluremi și colab. (2006), care au observat că dietele experimentale au avut un efect semnificativ (P 0.05) asupra greutății corporale finale a puilor de carne din dietele care au conținut 5, 10 și 15% coji de citrice în comparație cu grupul de control.

Abbasi și colab. (2015) au investigat efectul diferitelor niveluri de deșeuri de citrice asupra populației microflorei intestinale a puilor broiler și au descoperit că noua dietă a redus foarte mult speciile de Bacteroid și populațiile Enterococcus, dar a crescut și numărul populațiilor de E. coli și Lactobacilli.

În ceea ce privește efectele deșeurilor de citrice în dietele găinilor ouătoare, Nazok și colab. (2010) au declarat că utilizarea deșeurilor de citrice în procent de 12% sau 16% nu a avut niciun efect semnificativ asupra grosimii cojii ouălor, dar a scăzut liniar colesterolul. Rezultatele privind scăderea colesterolului din ou prin utilizarea cojilor de citrice au fost susținute anterior și de Chaudry și colab. (2004) care au mai afirmat că utilizarea deșeurilor de citrice în dietele găinilor ouătoare a scăzut semnificativ conținutul de colesterol în ouă (P 0.05), având totodată și efecte benefice asupra parametrilor sangvini prin scăderea conținutului de trigliceride și glucoză.

Pe baza datelor din literatură, deșeurile de citrice reprezintă un produs secundar valoros în hrana animalelor, atât pui broileri cât și găini ouătoare.

Utilizarea cojilor de citrice în dietele găinilor ouătoare și a puilor broiler nu a afectat performanțele zootehnice, având efecte semnificative asupra conținutului de colesterol în ouă care joacă un rol cheie în sănătatea consumatorului. Mai mult, carotenoizii din cojile de portocale reprezintă un colorant natural al produselor alimentare (carne de pui și ouă). Pe de altă parte, deșeurile de citrice au și efecte benefice asupra unor parametri din serul sangvin și au influențat microflora intestinală a puilor de carne. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a clarifica procentul optim al deșeurilor de citrice în dietele găinilor ouătoare și ale puilor broiler în toate fazele de producție.

Alexandru Vlaicu
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI (PFE−17/2018-2020).


 

Frunzele uscate ale toamnei, beneficii și întrebuințări

De știut!

  • Prin descompunerea lor naturală, frunzele au beneficii extraordinare pentru sol. Odată ajunse în pământ, acestea ajută la creșterea faunei microbiene, eliberează potasiu și sodiu, dar și alți nutrienți importanți și sporesc capacitatea solului de a reține apa.
  • Frunzele și iarba tăiată se pot folosi și pe post de fertilizator natural pentru gazon. Iarba eliberează azot în sol, iar frunzele carbon. Dacă veți folosi această compoziție, ulterior va scădea necesitatea de a adăuga fertilizatori comerciali.
  • Deși în general mucegaiul are o reputație proastă, se pare că mucegaiul frunzelor reprezintă o sursă bună de fibre care ajută solul să rețină umezeala și să îmbunătățească scurgerea. Practic, frunzele mucegăite care se descompun se transformă într-un ameliorator de sol pe care se pot cultiva bulbi de flori, plante de pădure și plante alpine. Frunzele mucegăite în amestec cu lut și pietricele pot fi folosite pentru obținerea unor composturi speciale ce pot fi folosite pentru cultivarea în recipiente a plantelor alpine.
  • Frunzele uscate pot fi folosite pentru a proteja alte plante de frigul de peste iarnă. Este suficient să împrejmuiți plantele cu o plasă pusă în formă de cerc. Puneți apoi frunzele uscate în acest cerc, presați-le ușor într-un strat de 2-3 cm și astfel ați asigurat plantei câteva grade în plus pentru anotimpul rece. Frunzele uscate pot fi folosite și pentru păstrarea legumelor în pivniță. Este suficient să le acoperiți cu frunze uscate și vor trece cu bine de iarnă.
  • Dacă sunteți legumicultor, profe­sionist sau amator, atunci trebuie să știți că frunzele uscate ale toamnei au întrebuințări și în acest segment de activitate. Puteți adăuga frunzele în straturi deasupra răsadurilor de legume. Aveți două opțiuni: să le puneți întregi sau tăiate mărunt, astfel încât până la finalul iernii acestea să se descompună complet.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Social

Uleiul presat la rece și beneficiile lui

Astăzi există o mare varietate de uleiuri vegetale și uneori ne vine greu să înțelegem care ulei este util și care nu prea. În acest articol vom afla cum o familie tânără din satul Pata, județul Cluj, a creat o colecție de uleiuri presate la rece care păstrează toate beneficiile semințelor din care provin. Munca asiduă exercitată de câțiva ani ajunge să aibă rezultate pe măsură deoarece chiar și uleiul de floarea-soarelui presat la rece de aceștia ajunge să fie tot mai căutat. Delia Cătană este o tânără încrezătoare și pe zi ce trece visurile sale devin realitate pentru că Gold Oil prinde aripi pe meleaguri întregi.

Produs sănătos și benefic

Puterea uleiurilor presate la rece, naturale, obținute din semințe de calitate ne pot ajuta să ne schimbăm stilul de viață și ne conferă o stare de bine. Consumul uleiurilor presate la rece ar trebui să fie unul regulat, spun tot mai multe voci, iar Delia Cătană ar fi una dintre ele: „Uleiul presat la rece este un produs cu care eu am crescut. Acum, din dorința de a face ceva frumos, a luat naștere Gold Oil, uleiul pe care noi îl producem. Produc ceva sănătos și benefic, iar oamenii au început să observe acest lucru deoarece uleiul de floarea-soarelui presat la rece este unul natural, având în compoziția sa vitaminele A, D, E, F și omega.“

Și cum decurge presarea la rece?

În teorie presarea la rece este un proces de extragere a uleiului din produse alimentare în care temperatura nu depășește 49°C. Astfel, uleiul își păstrează aroma și substanțele nutritive nealterate, precum și cele mai multe vitamine și minerale. Prin presare la rece se obține o cantitate mai mică de ulei, iar procesul este mai îndelungat comparativ cu cel industrial: „În cazul nostru, procesul de presare este unul natural. Are loc pre­sarea semințelor, uleiul rezultat în urma presării se filtrează printr-o pânză de bumbac vegetal și alta de hârtie, iar la sfârșit are loc decantarea naturală; asta ar fi pe scurt ceea ce facem de câțiva ani. Astfel, semințele sunt plasate într-o presă și, datorită presiunii puternice, ajunge să se încălzească singură. În cele din urmă, uleiul obținut nu se încălzește mai mult de 40°C, iar o astfel de temperatură scăzută îi va permite să păstreze toate componentele utile. După ce iese uleiul brut, îl lăsăm să se decanteze în mod natural. Prin decantare naturală aproape toate elementele nutritive rămân în uleiuri și astfel calitatea acestuia este net superioară. Decantarea durează câteva zile, iar pe parcursul decantării îmbuteliez cantitatea limpezită și bună spre a fi comercializată. În practică, uleiurile au valabilitatea mai mare de un an dacă sunt păstrate în condiții optime, adică ferite de lumină și căldură și totodată ambalate corespunzător. La acest tip de ulei condițiile optime de păstrare sunt  recipientele din sticlă deoarece uleiul presat la rece este pretențios, fiind un produs nerafinat și pentru acest lucru trebuie păstrat la loc întunecos, ferit de lumina soarelui. Acest lichid se zice că ar fi similar cu un suc de fructe proaspăt stors, numai că este din semințe; datorită procesului natural de presare la rece uleiul își păstrează în întregime complexul de vitamine.“

Cheia succesului: o familie unită

Prin forțe proprii, Delia împreună cu soțul ei se ocupă de tot ceea ce înseamnă și materia primă; poate fi greu uneori, dar cheia reușitei cu siguranță rămâne încrederea într-un viitor mai bun: „Materia primă este din cultura proprie, verificând de fiecare dată ca semințele să fie de cea mai bună calitate și să fie proaspete. Suntem producători mici, de altfel acesta este și motivul pentru care procesăm cantități mici, iar în acest moment pe noi ne interesează ca fiecare client să revină mulțumit data viitoare. În acest domeniu cel mai greu este să schimbi mentalitatea oamenilor, un stil de viață și să îi faci pe aceștia să înțeleagă că prețul nu este mare comparativ cu calitatea și beneficiile oferite. Eforturile noastre în a le explica oamenilor importanța acestui ulei se pare că nu au fost în zadar deoarece rezultatele au început să apară și ne declarăm optimiști. Deci, tot mai mult oamenii învață să trăiască mai bine, să aibă mai mare grijă la ceea ce mănâncă. Reușita acestei afaceri constă în faptul că lucrăm în echipă, ne dezvoltăm afacerea împreună frumos, avem încredere unul în altul, ne putem înlocui reciproc, nu suntem presați și stresați de mediul de lucru. În acest moment investim în tot procesul de producție, ambalare, etichetare, livrare și promovare. Distribuim produsele noastre în magazinele din Cluj-Napoca. În momentul actual cred că suntem pe drumul cel bun și încercăm să evoluăm cât mai frumos. Recomandarea mea pentru cei care vor să se apuce de acest lucru este să studieze bine înainte de a lua o decizie, să vadă cu exactitate ce implică o astfel de activitate. Pe viitor ne dorim o dezvoltare frumoasă, noi sortimente de ulei și multe colaborări.“

Beatrice Alexandra MODIGA