Cu siguranță multora dintre noi nu ne lipsesc din meniul zilnic fructele. Pe lângă faptul că acestea au o serie de proprietăți benefice pentru sănătatea noastră, sunt și... delicioase. În România producția de fructe este într-o continuă dezvoltare, conform statisticilor MADR, în 2018 fiind înregistrată o producție de 1.813,4 mii tone. Desigur, clima favorabilă și solurile fertile încurajează fermierii să-și înceapă activitatea în sectorul de producere a fructelor.

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare

De-a lungul timpului au fost inițiate subvenții/măsuri, asociații, cooperative ce susțin fermierii în valorificarea producției. De această dată vorbim despre Asociația Romcăpșuni, care vine, de asemenea, în ajutorul fermierilor. Inițiată de Mircea Poenaru, asociația promovează producția, în special în mediul online. Acesta ne povestește cu entuziasm despre asociație și este ferm convins că mulți dintre cei care vor fi membri vor primi toate informațiile necesare: „Asociația Romcăpșuni sau cum obișnuim noi să ne mai numim „Ferma de lângă tine“ este un lanț scurt de aprovizionare cu produse horticole, în principal cu fructe, și ne adresăm consumatorilor care doresc să știe de unde vin acele fructe. Totodată, consumatorii nu se rezumă doar la a cumpăra un produs de pe raft, ci sprijină și producătorii români.“

Președintele asociației, Mircea Poenaru, asigură consumatorii că producția este strict din fermele românești, iar fermierii asigură calitatea acestora: „Fructele sunt din fermele noastre. Noi avem o fermă în Giurgiu, la 35 km de București, cu o producție de căpșune și cireșe. Alți colegi de-ai noștri produc afine și zmeură în Dâmbovița. Fructele livrate sunt în funcție de soluri și amplasament. Ne-am dorit ca prin acest lanț scurt să fim cât mai aproape de București astfel încât timpul de așteptare să nu depășească 24 ore din momentul culegerii și până ajung la consumator. De obicei consumatorii sunt din București, în principal din nordul Capitalei și Ilfov. De asemenea, clienții sunt liberi să aleagă. Pentru cei care preferă comanda online aceasta poate fi ridică din 3 puncte de livrare. Vorbim practic despre niște frigidere unde ducem cutiile, iar consumatorii vin și le iau de acolo. De asemenea, plătind o taxă de 25 de lei pot primi fructele acasă prin curier.“

Totodată, Mircea Poenaru ne-a explicat că prețurile fructelor sunt accesibile, dar variază în funcție de sezon și tipul de fruct. Spre exemplu, prețurile căpșunelor încep de la 10 lei până la 25 lei kilogramul. Iar prețurile cireșelor pornesc de la 10 lei până la 15 lei kilogramul. Deoarece fermierii nu țin doar la calitatea producției, dar și la aspect fructele sunt ambalate în caserole de 250 grame sau 500 de grame, iar pentru comenzile mai mari sunt aranjate în cutii. Comanda minimă este de la 2,5 kg, iar clientul poate opta pentru mai multe tipuri de fructe.

Producția se vinde la prețul cerut de fermier

Asociația Romcăpșuni a fost inițiată cu ajutorul fondurilor europene: „Împreună cu alți colegi am accesat o măsură pentru a înființa această asociație pe un lanț scurt. Mai exact, am accesat Măsura 16.4. finanțată de MADR prin AFIR care se adresează lanțurilor scurte. Condiția lanțului scurt este ca vânzarea să aibă loc prin maximum un singur intermediar. Cel mai important aspect este că noi nu percepem fermierilor costuri, banii care sunt încasați de noi cu cardul ajung integral la fermieri, iar fermierii plătesc o cotizație. Noi nu intermediem; dacă fermierul ne dă producția cu 10 lei ținem să o vindem exact cu această sumă impusă de el. Excepție este taxa de transport care merge direct la curier de la fermieri, mărturisește Mircea Poenaru.“

Avantaje pentru fermele mici și medii

Deși în prezent asociația are membri mai mult de pe lângă București, fermierii din alte zone care doresc să-și valorifice produsele prin intermediul acesteia se pot înscrie ca membri în asociație și își pot stabili în funcție de zona unde se află punctele de livrare și consumatorii. Mircea Poenaru, a detaliat: „Avem în fiecare zonă un membru cu care putem coopera pe plan local. Noi ne adresăm fermierilor de lângă marile orașe care pot furniza și cantități mici. Atunci când vorbim de cantități de 1, 2, 3, cutii nu vorbim de un camion și atunci evident cei care au ferme mai mici sau medii au posibilitatea să culeagă fructele pentru vânzare directă. Le pot trimite direct prin lanțul scurt, către clientul final. O altă modalitate pe care o încurajăm prin promovare este ca și clienții să vină în ferme să-și culeagă singuri fructe în perioada de recoltare. Sunt anumite wekeend-uri în care fermele sunt deschise pentru cei care vor să vină cu copiii și să aibă certitudinea că fructul este cultivat chiar în fermă, nu este adus din afară și pus în cutii românești. Consumatorii pot vizita fermele și pot afla de tehnologiile de cultură ale fermierilor.“ Fermierii care doresc să facă parte din asociație sunt obligați să fie înregistrați la APIA și să dispună de carnetele de fitotratamente sanitare, iar cei care produc bio să fie certificați.

Noile concepte de comercializare sunt privite cu reticență

La ora actuală, asociația Romcăpșuni are 18 membri, iar reprezentanții ei speră ca în viitorul apropiat numărul de membri să devină tot mai mare. În acest sens, Poenaru ne-a declarat: „Intenția noastră este să încurajăm mai mulți fermieri să vină să comercializeze prin lanțul scurt și să formăm un grup de producători distinct pentru fiecare zonă. Inițial, membrii erau exlusiv cultivatori de căpșuni, așa s-a născut de fapt asociația Romcăpșuni. După care, mai târziu, a mai venit un coleg cu producție de zmeură și afine, astfel ne-am extins pe mai multe categorii de fructe. De asemenea, este foarte important ca și consumatorul să poată alege dintr-o gamă largă de produse.“

Chiar dacă prin această asociație fermierii au oportunitatea să-și valorifice producția prin vânzarea la un preț mai avantajos, se pare că nu sunt atât de deschiși la noile concepte de vânzare. „Este destul de grea colaborarea cu fermierii, sunt unii care nu vor să emită documente fiscale, iar alții nu sunt obișnuiți cu ambalarea. Pentru a le aranja în caserole de 200-500 g și pentru a le reda un aspect estetic necesită timp, iar fermierii sunt obișnuiți deja de mulți ani cu sistemele mai vechi de valorificare a producției; aceștia culeg fructele într-o cantitate mare și le vând en-gros la un preț mic, numai să scape de ele. De aceea e mai dificil să le explicăm că producția lor poate fi vândută dublu doar că în cantități mai mici. Însă sperăm să putem transmite acest mesaj unui număr cât mai mare de fermieri“, a conchis Mircea Poenaru.

Liliana POSTICA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă* și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*). De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

 În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale. De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa: afir.info

* din total cheltuieli eligibile

În ultimele zile ale lunii octombrie, Parlamentul European a aprobat mandatul său de negociere pentru o nouă reglementare a UE care să elimine practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Undă verde...

Echipa de negociere a Parlamentului a primit undă verde pentru a începe negocierile cu președinția austriacă a Consiliului cu privire la formularea finală a noii directive. Aceasta ar trebui să protejeze fermierii și producătorii din domeniul agricol și zootehnic împotriva practicilor comerciale neloiale ale cumpărătorilor. Lista neagră a practicilor comerciale neloiale (UTP) include:

– plățile efectuate mai târziu de 30 de zile pentru produsele agricole și alimentare perisabile și mai târziu de 60 de zile pentru produsele neperisabile, începând cu ultima zi a lunii în care a fost primită factura sau cu ziua de livrare convenită;

– anularea unilaterală a unei comenzi de produse perisabile cu o perioadă mai scurtă de 60 de zile de la data convenită a livrării.

Nu abuzurilor

De asemenea, deputații europeni au convenit și asupra faptului că alte practici ar trebui să fie în afara legii. Spre exemplu, atunci când un cumpărător refuză să semneze un contract scris cu furnizorul, acesta din urmă are dreptul să îl solicite sau să i se furnizeze condiții de furnizare suficient de detaliate.

Pe de altă parte, este strict interzis ca un cumpărător să împărtășească sau să abuzeze de informații confidențiale referitoare la contractul de furnizare.

Vânzările sub prețul de achiziție sunt interzise, cu excepția cazului în care asupra acestei situații s-a convenit în prealabil.

Termenii unui contract de furnizare nu trebuie să provină niciodată din dependența economică a furnizorului de cumpărător, spun eurodeputații. De asemenea, ei insistă că, dacă nu s-a convenit în prealabil, cumpărătorul nu ar trebui să vândă produse sub prețul de achiziție și apoi să ceară furnizorului să acopere diferența.

„Acum sau niciodată“

Pentru a ușura aplicarea reglementării, deputații europeni au hotărât ca producătorii să poată depune plângeri acolo unde sunt stabiliți, chiar dacă UTP s-au produs în altă parte a UE. Autoritățile naționale de aplicare a legii vor proceda la soluționarea plângerilor și, în urma unei investigații, vor impune sancțiuni.

Paolo De Castro, raportor și șef al echipei de negociere a Parlamentului European, a declarat: „A fost o situație de genul acum sau niciodată. M-am bucurat că, în ciuda presiunii venite în ultimele săptămâni de la lobby-ul supermarketurilor, care doreau să ucidă aceste prevederi, Parlamentul ne-a dat undă verde pentru a finaliza lucrările privind noile reguli pentru a elimina practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, de care fermierii noștri au nevoie atât de disperată.“

„Acum trebuie să începem discuțiile trialogului imediat și să le finalizăm până la Crăciun. Aceasta este singura noastră fereastră de oportunitate de a face acest lucru înainte de alegerile pentru PE și, trebuie să o spunem deschis, este o mare provocare“, a mai adăugat De Castro.

Alexandru GRIGORIEV