Alianța Industriei Semințelor din România, împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), AgroBioTechRom și Ambasada Statelor Unite ale Americii, a organizat, la sfârșitul lunii septembrie, cea de a VI-a ediție a conferinței dedicate biotehnologiilor agricole moderne. Evenimentul din acest an, intitulat “Inovații în ameliorarea plantelor- rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală”, a adus în atenție cele mai importante provocări în domeniul ameliorării plantelor, dezbătute alături de specialiști din Belgia, Statele Unite ale Americii și România.

“Noile tehnici de ameliorare reprezintă o șansă reală pentru agricultura sustenabilă pe care ne-o dorim în Europa.  Este o șansă în măsura în care vom avea o legislație care să ajute companiile de semințe, întâi de toate, să pună pe piață astfel de produse. Deciziile ar trebui să nu mai fie atât de politizate, ci, dimpotrivă, să fie bazate pe știință”, a declarat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), moderator al conferinței.

• Petra Jorasch, Manager, Plant Breeding Innovation Advocacy,  Euroseeds, a vorbit celor prezenți despre cum poate contribui inovarea în domeniul ameliorării plantelor la securitatea alimentară durabilă: “Începând cu anul 2000, ameliorarea plantelor a avut un impact semnificativ asupra creșterii randamentului culturilor din UE. Ameliorarea plantelor este responsabilă pentru aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității. Fără 20 de ani de ameliorare a plantelor în UE, ar fi nevoie de 22 de milioane de hectare de teren suplimentar, adică exact teritoriul României. În cazul în care strategiile UE vor fi puse în aplicare până în 2030, se pot preconiza pierderi de producție de peste 23% din cauza scoaterii din circuitul agricol a până la 10% din terenul arabil, iar randamentele vor fi cu până la 13% mai mici pe fondul modificării factorilor de producție.”

• Oana Dima, manager pentru politici în domeniul științelor la Centrul Universitar VIB-Ghent pentru Biologia Sistemelor de Plante și director executiv EU-SAGE, a vorbit publicului despre rolul cercetătorilor în fundamentarea deciziilor și despre avantajele pe care le generează pentru producători și consumatori aplicațiile editării genomice a soiurilor: “Astfel, într-o proporție de 23%, noile tehnici genomice duc la o calitate mai bună a alimentelor și furajelor și tot cu același procent crește randamentul culturilor. Totodată, 19% se axează pe toleranță la stresul biotic, respectiv, 6% în privința toleranței la stres abiotic (cum ar fi seceta, căldura, frigul, sarea, excesul de apă și radiațiile UV). Alte avantaje ale produselor din varietăți editate genetic pot fi aromă sau culoare îmbunătățite și caracteristici de depozitare mai bune, de exemplu perioadă de valabilitate mai lungă, cerințe de depozitare modificate, proprietăți care împiedică înnegrirea.”
• Wayne Parrott, Distinguished Research Professor, Institute of Plant Breeding, Genetics and Genomics, University of Georgia (SUA), a prezentat perspectiva americană privind noile tehnici genomice sub aspectul cadrului de reglementare si al avantajelor acestora: “Noile tehnici genomice continuă cercetările făcute de-a lungul multor ani, deci nu constituie cu adevărat o “noutate”. Este rolul nostru, al celor implicați în agricultură, de a face mai multe cu mai puține resurse, pentru că despre acest lucru este vorba atunci când discutăm de productivitate și sustenabilitate. Dacă ne uităm la ceea ce a făcut ameliorarea plantelor în ultimul secol, observăm că am obținut mii de soiuri adaptate la diferite condiții de creștere, soiuri mai hrănitoare, cu un gust mai bun, mult mai potrivite pentru orice nevoie a societății.”

• Iulian Gabur, Facultatea de Agricultură USV Iași, cu competențe în ameliorarea plantelor, biotehnologii, inginerie genetică, parte din diferite consorții de cercetare împreună cu „Justus Liebig” University, Giessen, Germania, a venit cu viziunea unui ameliorator: ”Ameliorarea convențională a plantelor este un proces de durată. La grâu sau rapiță, acest proces durează între 8 și 10 ani, dacă vorbim de cartofi ajungem până la 14 ani, pentru obținerea unei varietăți noi. Dacă vorbim de viță-de-vie sau măr, putem acoperi întreaga carieră a unui ameliorator, adică 25-35 ani. Noile tehnici genomice reduc la jumătate, sau chiar mai puțin, eforturile creatorilor de soiuri. Prin aceste tehnici avem capacitatea să obținem varietăți rezistente sau tolerante la stresuri biotice și abiotice, la schimbările climatice, într-un interval redus, ceea ce reprezintă avantaje pentru fermieri și pentru consumatori.”

Industria semințelor, cercetarea și fermierii sunt gata să îmbrățișeze soluțiile viitorului. Un singur pas mai lipsește pentru ca toată lumea să poată beneficia de rezultatele științei: cadrul legislativ. Acestea sunt doar câteva din concluziile conferinței care a adunat laolaltă peste 80 de persoane, cercetători, specialiști din industria semințelor, fermieri, autorități, presă.

Lăsând în urmă bătrânul soi de orz Cenad 345, începând cu anul 1962 a venit la Fundulea, de la ICAR, dr. ing. Drăghici Lazăr, care s-a ocupat de problema îmbunătățirii nivelului și calității producției la orzurile de toamnă. Printr-o muncă laborioasă, în 1968 a lansat primul soi de orz Intensiv, superior vechiului Cenad 345.

Din anul 1965 a venit la Fundulea și tânărul ing. Alexandru Bude care, peste o jumătate de secol, s-a ocupat de problema orzurilor. În 1974 a fost omologat soiul Miraj, un tip nou de plantă, cu talie redusă, cu înfrățire uniformă și frați fertili, rezistent la cădere și foarte productiv ocupând toată suprafața ocupată cu orz în țara noastră în decurs de 5 ani. Pentru calitățile sale deosebite a fost solicitat și cultivat în Bulgaria și Turcia.

Soiul Productiv, omologat în 1981, a fost mai bine adaptat la condițiile pedoclimatice din România, mai precoce și cu boabe mai mari.

În 1986 este omologat soiul Precoce, mai timpuriu cu 2 săptămâni și care a înregistrat sporuri de producție de 35-48%. Au urmat soiurile Adi și Diana, omologate în 1993, Mădălin, în 1994, și Orizont, în 1996.

Menționăm că în 1997 a venit la Fundulea, în colectivul de ameliorare a orzurilor, dr. ing. Liliana Vasilescu, care de peste un sfert de secol se ocupă de această problemă.

În 1998 au fost omologate soiurile Andrei și Compact, iar în 2000, soiul Regal, urmate de Cardinal FD (2003) și Univers (2004). În continuare, preocuparea principală a fost crearea de soiuri cu stabilitate și cu mai mare siguranță a recoltei.

În 2016 este omologat soiul Ametist cu mai mare rezistență la iernare, cu MMB crescută și rezistent la virusul îngălbenirii și piticirii. Soiul Smarald (2013) este obținut prin metode biotehnologice și poate fi folosit și la fabricarea berii, având 11% proteină și peste 62% amidon. În 2015, soiul Simbol prezintă o flexibilitate la epoca de semănat și urmează soiurile Oniv (2017), Lucian (2018) și ultimul, soiul Iulian omologat în 2021.

În ceea ce privește orzul cu 2 rânduri (orzoaică), pentru a răspunde cerințelor fabricilor de bere s-a urmărit crearea soiurilor cu bobul mare, cu conținut redus de proteină și mai ridicat de amidon.

Astfel, în 1973 este omologat soiul Azuga, iar în 1977 Victoria, urmate de Grivița (1981), Laura (1992) și Andra (1994). În continuare sunt create soiul Artemis (2012), tolerant la pătarea reticulară și la cădere, Gabriela (2017), Diana (2019) și ultima creație, soiul Ileana, omologat în 2021.

La o scurtă trecere în revistă a creațiilor de orz și orzoaică de toamnă se poate constata gama largă de cultivare care pot satisface cerințele tuturor fermierilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

AgroBioTechRom, Alianța Industriei Semințelor din România și Asociația Producătorilor de Porumb din România au organizat la finalul lunii septembrie un eveniment dedicat biotehnologiilor. Sub titulatura „Inovații în ameliorarea plantelor – evoluții recente și traiectorii viitoare“, întrunirea a reunit specialiști din România, dar și din afara ei.

Andrei Măruțescu, vicepreședinte Alianța Industriei Semințelor din România

„Este un eveniment important pentru industria de semințe a cărei principală temă de dezbatere a fost adoptarea noilor tehnologii în agricultură. Tehnologia modificării genetice nu mai este nouă, are deja o vechime de 25 de ani, cu milioane de hectare cultivate în lume. Ca în orice alt domeniu, inovația și știința câștigă teren și în cazul biotehnologiilor. Unul dintre subiectele abordate este modul în care vor fi reglementate biotehnologiile în Uniunea Europeană și diferite părți ale lumii. Mesajul meu este legat de importanța accesului la tehnologie. Și mă refer la faptul că fermierii din întreaga lume au nevoie de instrumente ca să rezolve anumite probleme, fie că vorbim despre combaterea dăunătorilor și a bolilor sau a schimbărilor climatice. Instrumentele acestea pot fi genetica superioară prin hibrizi cu anumite caractere, chimia convențională (pesticidele) sau agricultura digitală prin practicile de gestiune integrată a dăunătorilor. Despre asta a fost vorba aici. Despre cum să reglementăm o tehnologie nouă, considerând că avem deja un cadru legislativ pentru o tehnologie veche, cea a plantelor modificate genetic în așa fel încât fermierii să aibă acces în viitor la această tehnologie. Industria noastră își dorește să existe un cadru instituțional de reglementări care să permită accesul la astfel de tehnologii. România a avut și are istorie îndelungată de a fi pro știință, a fost deschisă în această direcție. Înainte de aderare în România s-au cultivat plantele modificate genetic. Trăim într-o țară predominant agricolă, iar cei mai mulți oameni au contact cu agricultura. Aici intervine rolul nostru, al industriei, al presei, ai comunității științifice, acela de a aduce lămuriri cu privire la ce înseamnă aceste tehnologii. Percepția greșită nu vine din faptul că ar fi ceva greșit, ci din necunoaștere.“

Prof. Doru Pamfil, Centrul de Cercetare pentru Biotehnologii Vegetale, USAMV Cluj-Napoca

„Ne bucurăm că am ajuns cu aceste discuții și la Iași. Ele fac parte dintr-un șir de discuții de mai mulți ani. Subiectele pe care le-am abordat cu această ocazie au fost deosebit de interesante pentru că privesc nu doar viitorul agriculturii românești, ci pentru că unele pot fi generalizate la perspectivele de a hrăni omenirea de peste

9 miliarde până în 2050. Tot aici vorbim despre felul cum abordăm noile tehnici de editare genetică. Acest aspect este foarte important pentru că se întâmplă de multe ori ca noile tehnologii să depășească legislația sau să se întâmple ca la noi, când legislația, anticipând noile tehnologii, le blochează. Există inițiative atât internaționale, cât și naționale de a transforma o parte din paragrafele Directivei din 2001 care este deja veche pentru noile tehnologii și care se referă la organismele modificate genetic. În cazul noilor tehnologii nu mai facem transfer și transformare de la o specie la alta, ci vorbim exact despre mutațiile punctuale în cadrul aceluiași genom unde, dacă identificăm un caracter care este nefavorabil dezvoltării plantei, putem să îl eliminăm sau să accentuăm efectele altor gene sau multigene favorabile. De fapt, discutăm despre cum putem, în lumea plantelor, să facem față noilor schimbări climatice. Vedem toți că acestea ne-au depășit cu mult așteptările și avem nevoie de plante care să asigure securitate alimentară și calitate.“

Prof. Julian Adams, Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară și Dezvoltare, Universitatea Michigan, SUA

Dacă vorbim despre principalele direcții de cercetare în domeniul biotehnologiilor trebuie menționat că acestea sunt mai multe. Este vorba, spre exemplu, despre calitatea genelor. Spre exemplu, sunt anumite gene care fac cartofii mult mai siguri pentru consum. Sunt anumite gene care sunt introduse în varietăți pentru că au o concentrație mai mare de Omega 3, care este considerată a fi foarte sănătoasă. Sunt, de asemenea, dezvoltate culturi și cred că asta este cea mai interesantă parte a cercetărilor care au un rol în bioremediere. Avem, spre exemplu, soluri care au o concentrație mare de substanțe chimice și metale toxice. În acest sens sunt dezvoltate noi varietăți care pot purifica solul. Firește că sunt preocupări și în ceea ce privește schimbările climatice și aici sunt dezvoltate culturi care sunt rezistente la secetă sau la inundații și culturi care rezistă în condiții de salinitate ridicată cauzată de multe ori de irigații. Aș vrea să menționez aici o statistică. În Pakistan au pierdut 10% din terenurile arabile din cauza salinității ridicate ca urmare a irigațiilor. Un alt lucru care ar trebui să ne preocupe atunci când vorbim despre schimbările climatice este nivelul ridicat de ozon și căldura excesivă, care pot afecta cultura de orez, spre exemplu. Cred că este important să încorporăm în culturile agricole aceste gene pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Martina  Helmlinger, cercetător Institutul de Cercetare în Chimie și Tehnologie, Austria

„Inițiativa pe care am numit-o «Să creștem progresul științific» a fost creată și promovată de un grup de masteranzi, din care fac parte, și care solicită o reînnoire a legislației europene privind noile biotehnologii. Este vorba despre tehnici de înmulțire de precizie care nu presupun folosirea de material genetic străin și care sunt foarte folositoare din mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că astfel se pot dezvolta culturi sustenabile, hrană mai nutritivă și soluri mai bune. Trebuie neapărat să folosim această tehnologie în Uniunea Europeană, să ne bazăm mai mult pe știință astfel încât să existe o balanță echilibrată între siguranță, precauție și inovație. Pentru a obține această îmbunătățire a legislației europene avem nevoie de 1 milion de semnături până în iunie anul viitor.“

Laura ZMARANDA