Efectele schimbărilor climatice asupra culturilor fermierilor din România și Republica Moldova îi determină pe aceștia să apeleze la soluții inovatoare care să-i ajute în maximizarea productivității și profitabilității. Selecția atentă a produselor eficiente de protecția plantelor poate contribui semnificativ la eliminarea buruienilor pentru a câștiga suficiente resurse de apă, nutrienți, lumină și spațiu disponibil dezvoltării culturilor.

O atenție deosebită trebuie acordată menținerii buruienilor sub control în lunile de vară. În ambele țări, una dintre cele mai comune buruieni invazive, ambrozia sau Ambrosia artemisiifolia, provoacă pierderi vizibile de recoltă, precum și pierderi financiare pentru fermierii români și moldoveni. Reprezintă totodată și un risc pentru sănătate, care necesită un control al efectelor acestora atât la nivelul autorităților, cât și la nivelul persoanelor care suferă de alergii sau sensibilitate la polenul acestei plante.

Conform programului Sustainable Agriculture Research and Education (SARE)1 semințele de ambrozie supraviețuiesc ușor iernilor blânde și germinează în masă primăvara. O plantă de dimensiuni medii poate produce până la 40.000-150.000 de semințe și poate rămâne viabilă în sol până la 40 de ani, având o adaptabilitate ecologică ridicată1. Odată stabilită într-un sol favorabil, emite rădăcini imediat și infestează rapid solul, lipsindu-l de umiditate și nutrienți. Acest lucru este posibil datorită rădăcinilor sale, pentru că ambrozia poate pătrunde până la 3-4 metri adâncime în sol, permițându-i să extragă umiditate din straturile mai adânci. Conform studiilor realizate la nivel european2,3, proprietățile ambroziei care îi permit să lipsească plantele de cultură de elementele necesare creșterii și dezvoltării au capacitatea de a reduce producția de soia cu 85%, un procent semnificativ pentru productivitatea agricolă. De asemenea, pierderea medie a producției de floarea-soarelui4 este estimată la 300 kg pe hectar .

Recoltarea timpurie a culturilor poate juca un rol important în controlul ambroziei. Deoarece ambrozia nu este prezentă doar pe câmpurile cultivate, ci și în zonele învecinate, se recomandă acordarea de atenție marginilor zonelor necultivate în timpul recoltării, deoarece ambrozia poate reinfecta zona. Curățarea atentă a combinei după recoltarea unui câmp infestat cu ambrozie contribuie semnificativ la prevenirea răspândirii ulterioare a acesteia. Alte metode de combatere a ambroziei includ rotația culturilor, lucrările solului și utilizarea soluțiilor de protecție a plantelor  inovatoare.

Pentru managementul eficient al controlului buruienilor, erbicidele auxinice sunt utilizate cu încredere de fermieri, datorită structurii lor chimice din ce în ce mai complexă. Arylex™, unul dintre cele mai eficiente ingrediente active inovatoare din portofoliul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience este primul membru al unei noi clase structurale de ingrediente active auxinice sintetice, acizii arilpicolinici, care pătrund ușor în plantă și se acumulează prin transport la punctele active de creștere. Are o acțiune excelentă împotriva ambroziei și a altor buruieni importante, ceea ce transformă molecula într-o soluție bună pentru gestionarea eficientă a rezistenței buruienilor.

În funcție de tipul de cultură, fermierii români și moldoveni pot utiliza produse din portofoliul Corteva adecvate, care conțin ingredient activ Arylex™ și oferă o gamă largă și un spectru de activitate împotriva principalelor buruieni anuale și bianuale. De exemplu, în România erbicidul postemergent Korvetto™ este destinat culturilor de rapiță, erbicidul Pixarro™ Super este o soluție eficientă pentru cultura de păioase, iar erbicidul postemergent Viballa® este una dintre cele mai populare opțiuni printre fermieri la culturile de floarea-soarelui. De asemenea, în Republica Moldova, Slash™ EC este eficient pentru culturile de rapiță, iar Helianthex™ este considerat cea mai bună soluție pentru combaterea ambroziei și a altor buruieni cu frunze late din floarea-soarelui.

Cosmin Karscu, fermier la Trovatore SRL în județul Timiș, România, cu o suprafață de 700 de hectare de floarea-soarelui a testat erbicidul Viballa® în ultimii doi ani și a observat imediat efectul: „Orice fermier știe că dușmanul numărul unu al culturii de floarea-soarelui în condiții de precipitații este ambrozia, iar anul trecut în zona noastră nivelul de ploi și temperaturi extreme în luna iunie au favorizat apariția buruienii. Ambrozia afectează foarte mult producția, nu doar din prisma consumului de nutrienți destinați florii-soarelui, ci și din prisma faptului că odată ajunsă la maturitate, tu când recoltezi, recoltezi și sămânța de ambrozie, ceea ce ridică probleme foarte mari la vânzare. Am testat produsul Viballa® și chiar din prima zi se vedea efectul foarte bine, pentru că nu aveam doar o ambrozie mică de 10-12 cm, ci aveam o ambrozie de tip tufă de 1 metru, care a doua zi era toată ofilită după aplicarea erbicidului. Un alt aspect important a fost că am aplicat erbicidul foarte târziu, în sensul în care butonul era deja vizibil, dar acoperit de frunze, deci poți prinde a doua și a treia tură de ambrozie. În ciuda acestui fapt, la aplicarea Viballa®, floarea și-a revenit foarte bine și cu siguranță o să-l folosim pe mai mult de jumătate din suprafața pe care o avem, pentru că este ceva de viitor, cu acțiune excelentă pe cultura de floarea-soarelui.”

Corteva continuă să își extindă portofoliul de produse cu ingrediente active și moduri de acțiune noi pentru a oferi fermierilor din România și Republica Moldova soluții eficiente pentru controlul buruienilor invazive și obținerea unor niveluri superioare de productivitate a culturilor. Fermierii se pot informa și achiziționa produse de protecția plantelor discutând cu un expert Corteva, iar dacă doresc să afle mai multe detalii înainte de a cumpăra, pot contacta reprezentanții echipei de vânzări.

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager România și Republica Moldova, Corteva Agriscience


1 Giant Ragweed - SARE

2 Agronomy | Free Full-Text | Common Ragweed (Ambrosia artemisiifolia L.) Causes Severe Yield Losses in Soybean and Impairs Bradyrhizobium japonicum Infection (mdpi.com)

3 Predicting abundances of invasive ragweed across Europe using a “top-down” approach - ScienceDirect

4 Formation Protéagineux : pois et féveroles 19 juin 2015 (terresinovia.fr)

Folosirea unor produse inovatoare de protecția plantelor în culturile agricole va reduce la minimum răspândirea alergenilor periculoși în societate

Ambrosia artemisiifolia (ambrozia) este una dintre cele mai periculoase și invazive buruieni, răspândită inclusiv în România, care, în perioada de înflorire, cauzează boli alergice severe. Aceasta este răspândită în toată Europa și reprezintă o cauză majoră a alergiilor la polen, buruienile invazive răspândindu-se în părți tot mai mari ale Europei Continentale și, prin urmare, amenințând tot mai mult sănătatea publică.

De asemenea, ambrozia provoacă preocupări agricole majore la scară largă deoarece este o buruiană persistentă și dificil de combătut. Costurile asociate cu combaterea ambroziei sunt estimate la câteva sute de milioane de euro, atât din motive de sănătate publică, cât și din motive agricole.

Particularitățile morfologice, biologice si ecologice ale acestei plante duc la o răspândire rapidă și pe suprafețe din ce în ce mai mari. Planta poate produce aproximativ 3000 de semințe anual care încep să germineze în luna martie. Înflorirea are loc în mijlocul lunii august, iar polenul este produs continuu până în luna octombrie. Activitățile umane, inclusiv agricultura sunt printre mijloacele de distribuire a semințelor de ambrozie.

Ambrozia este prezentă în special ca buruiană în culturi precum sorg, mazăre și floarea soarelui. În culturile de primăvară, ambrozia poate fi extrem de distructivă dacă nu este bine controlată.

Ambrozia a apărut în Europa în secolul al XX-lea, în special în timpul Primului Război Mondial și în prezent poate fi găsită în mai multe țări din Europa precum: Franța, Italia, Germania, Austria, Republica Cehă, Bulgaria, Ucraina, Rusia și România.

În România, ambrozia este extrem de răspândită în aproape toate zonele (cu excepția zonei dealurilor înalte și a zonei montane). Conform Ministerului Sănătății din țara noastră (www.ms.ro), se apreciază că, din populația activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482,000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozia. Datele colectate evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populația activă. De asemenea, țara noastră a promulgat legea nr.62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, cu metodologia de aplicare aferentă prin care proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia, denumită științific Ambrosia artemisiifolia, pentru evitarea instalării, răspândirii și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane sau extravilane.

Această buruiană periculoasă infestează de asemenea aproape toate culturile de câmp și are un impact negativ asupra fertilității solului. Fermierii joacă un rol important în reducerea impactului ambroziei, prin menținerea terenurilor curate cu ajutorul metodelor agrotehnice. Utilizarea erbicidelor pe terenurile agricole va permite combaterea ambroziei, dar trebuie să fie foarte precisă, fără impact negativ asupra mediului. Mai mult,  ambrozia dezvoltă, în timp, rezistență la erbicide și astfel, produsele de protecție a plantelor folosite de ani de zile devin ineficiente.

Fermierii primesc ajutor din partea oamenilor de știință, care examinează comportamentul buruienilor și pot descoperi soluții care funcționează eficient și rapid și controlează dezvoltarea buruienilor periculoase, atât pentru oameni, cât și pentru randamentul culturilor. La nivel mondial, marile companii au investit sute de milioane de dolari pentru cercetările efectuate în ultimii ani pentru a descoperi noi molecule, care vor sta la baza produselor de protecție cu eficiență ridicată.

Fermierii din România au acces la o soluție unică, bazată pe molecula inovativă Arylex™Active dezvoltată de cercetătorii companiei R&D Corteva Agriscience, prezentă în mai mult de 130 de țări, inclusiv România. Pachetul Pixxaro™ Super, care conține 1L Pixxaro™ (fluroxipir 280 g/L și halauxifen-metil 12 g/L, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ Active, prima moleculă care aparține noii clase Arylpicolinate) și 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), reprezintă inovația cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene combătute din cultura de cereale păioase.. Utilizarea erbicidului Pixxaro împiedică răspândirea ambroziei în câmp, reducând în același timp posibilitatea răspândirii acestei buruieni către orașe.

Folosit în mod corespunzător, acest produs nu are un impact negativ asupra mediului. Utilizarea la scară largă a unor astfel de produse inovative de către fermieri va ajuta la protejarea oamenilor față de impactul unor alergeni puternici, așa cum este ambrozia. De asemenea, un nou produs care va fi lansat în România anul viitor de către Corteva Agriscience va fi erbicidul Viballa™- tot o soluție care conține Arylex™ Active, erbicid destinat combaterii buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea soarelui cu o eficacitate extraordinară în combaterea ambroziei.

Una dintre valorile principale ale companiei Corteva Agriscience este de a trăi în siguranță. Inovăm în fiecare zi pentru a ajuta societatea să trăiască mai bine și în același timp protejăm mediul înconjurător. Toate produsele Corteva sunt dezvoltate pentru a asigura o agricultură sustenabilă, atât pentru generațiile de acum, cât și pentru generațiile viitoare.

România are din 17 martie 2018 o lege (nr. 62) pentru combaterea ambroziei. Normele metodologice (HG 707) au fost aprobate însă abia pe 5 decembrie anul trecut (deși legea prevede un termen de 90 de zile!), cu intrare în vigoare din 1 ianuarie 2019. Dar, ghiciți ce? Vara și toamna acestui an ne-au găsit pe toți cu ambrozia la locul ei! Deci nimeni nu s-a sinchisit să aplice legea. Doar după o campanie televizată, provocată și ea de revolta oamenilor cu alergii la polen, au început lucrurile să se miște, dar abia prin septembrie. Între timp, numărul celor care au mers la o unitate medicală din cauza afecțiunilor provocate de buruiană a ajuns la aproape 480.000 de persoane (cifră recunoscută oficial). Surse neoficiale vorbesc de cam un milion de oameni care au probleme alergice. Și, atenție, se poate ajunge la astm, boală de care pacientul nu mai scapă toată viața.

Despre alergia la ambrozie se discută de mai multă vreme. Însă, în România, caracteristic nouă, problema n-a fost luată în serios. Doar în 2018 acțiunea unor ONG-uri a determinat Parlamentul să adopte o lege în acest sens. Dar documentul n-a fost aplicat în acest an, iar singura explicație ar fi indolența instituțiilor. Mă rog, defectul acesta al nostru, al tuturor, de a nu respecta regulile. Abia în septembrie primăriile au început să inventarieze suprafețele invadate de buruiană, când deja polenul și-a făcut efectul în rândul populației vulnerabile la acest tip de alergie.

Care ar fi „marea muncă“ a autorităților pentru combaterea ambroziei

Responsabili de combaterea ambroziei sunt proprietarii terenurilor pe care crește această buruiană. Dar cum aceștia – fie că sunt persoane fizice, fie juridice (terenuri ale primăriilor, consiliilor județene, firme, CFR, Apele Române, ANIF, CNAIR etc.) – n-au catadicsit să facă acest lucru de bună voie, au fost instituite obligații pentru primării, prefecturi și structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului și Ministerului Sănătății. Procedura nu e atât de grea. Comoditatea e mare! Să vedem ce erau obligate instituțiile anul acesta să întreprindă și nu au mișcat un pai până când nu s-a agitat opinia publică:

– primăriile, prin specialiștii agricoli sau alte persoane desemnate, verifică, identifică și întocmesc un centralizator cu terenurile pe care crește ambrozia (termen 25 mai);

– primăriile transmit somații scrise proprietarilor suprafețelor pentru distrugerea focarelor (5 iunie);

– prin dispoziția prefectului se constituie o comisie mixtă alcătuită din reprezentanții primăriei și ai structurilor teritoriale ale MADR, MS și MM, care verifică și constată dacă proprietarii au eliminat ambrozia (aceasta va fi condusă de inginerul direcțiilor agricole);

– primul control are loc în perioada 1 iulie – 15 iulie a fiecărui an. Proprietarii care n-au eliminat buruiana sunt doar avertizați;

– al doilea control, mai cu seamă la cei deja avertizați, se efectuează în perioada 16-31 iulie, când se fac fotografii și se aplică sancțiuni pecuniare, dacă este cazul;

– amenzile pentru nerespectarea legii sunt cuprinse între 750 și 5.000 lei pentru persoanele fizice și între 5.000 lei și 20.000 lei pentru persoanele juridice;

– până la 30 noiembrie, comisia transmite către instituții centralizatoare cu cei care au respectat legea, cu cei avertizați și cu cei sancționați.

Ca să glumim un pic, deși n-ar fi loc de așa ceva, în normele metodologice se dau termene pentru luna octombrie 2018, deși acestea au fost publicate în MO în decembrie 2018! Adică funcționarii ar fi trebuit să... dea în bobi, să ghicească eventual cam cum au de gând ministerele să formuleze normele!

  • Ambrosia artemisiifolia

ambrozie

- Denumire populară: iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei.

- Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile iulie, august, septembrie, cu prelungire în octombrie.

- O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani.

- În verile călduroase și secetoase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari.

- Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică.

- Alergiile sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3-4 ani). Sunt afectați inclusiv copiii sub 1 an!

- Sensibilizarea alergică se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, simptome cutanate. Cazul cel mai grav – șocul anafilactic.

- Simptome:

  • rinoconjunctivita alergică – strănut, prurit nazal, obstrucție nazală, secreții nazale apoase, prurit – ocular, congestie oculară, lăcrimare;
  • astmă – episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing;
  • efecte cutanate: leziuni de urticarie și edem dureros al țesuturilor profunde.

- Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil.

- Din populația activă a României (9.000.000 persoane), 482.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie.

- Se estimează că populația expusă la polen atinge 6 milioane, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate.

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti