Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 iulie 2023 inclusiv, se depun Cererile de plată care vizează rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2023 (trimestrul II al anului 2023).

Cererile se depun sau pot fi transmise prin mijloace electronice la Centrele APIA, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoțite de documentele din Anexă.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărei valoare unitară este de 1,529 lei/litru.

Sursa: apia.org.ro



Agreena, cea mai importantă companie de certificare a carbonului din sol, anunță intensificarea operațiunilor pe piața din România prin intermediul parteneriatului strategic cu IPSO Agricultură, liderul în domeniul utilajelor agricole din România. Prin acest demers, cele două companii își propun să recompenseze cât mai mulți fermieri care adoptă practici agricole sustenabile în tranziția către agricultura regenerativă.

Astfel, fermierii joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice prin captarea carbonului în sol și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, făcând în același timp agricultura mai productivă și mai profitabilă. Agreena a dezvoltat un mod care transformă impactul asupra mediului într-o nouă sursă suplimentară de venit pentru fermieri, finanțând tranziția regenerativă și valorificând oportunitățile din piața voluntară de carbon.

Începând cu luna mai a acestui an, prin intermediul parteneriatului cu IPSO Agricultură, Agreena își intensifică operațiunile pe piața din România prin maximizarea numărului de fermieri participanți în programul AgreenaCarbon, oferindu-le certificate care pot fi ulterior vândute pe piața voluntară de carbon. Într-un demers de promovare a agriculturii regenerative la nivel național, IPSO Agricultură va fi responsabil de promovarea programului și înregistrarea fermierilor, consolidând eforturile echipei locale Agreena.

„Parteneriatul cu IPSO Agricultură reprezintă un pas important pentru fermieri, oferind mai multă încredere și deschidere în această piață a agriculturii carbonului. Împreună suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm acest segment din România pentru a crește numărul certificatelor de carbon și a facilita tranziția fermierilor către practicile agricole regenerative“, a declarat Mihaela-Monica Vasile, Market Lead Agreena România.

Programul AgreenaCarbon folosește o metodologie mixtă acreditată la nivel internațional pentru a monitoriza, cuantifica, valida și verifica reducerile și eliminările de gaze cu efect de seră din cadrul fermei. Utilizând sateliți și inteligența artificială, se analizează datele pe ultimii cinci ani ale parcelelor și se cuantifică valorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizației Națiunilor Unite.

„România are un potențial foarte mare în ceea ce privește agricultura regenerativă, iar utilajele agricole oferite de IPSO Agricultură reprezintă primul pilon în vederea implementării unor tehnologii profitabile, dar și sustenabile în egală măsură. Digitalizarea agriculturii devine un obiectiv la nivel național, iar parteneriatul cu Agreena reprezintă un pas important în dezvoltarea, eficientizarea și creșterea profitabilității fermelor din România“, a adăugat Adrian Călin, Specialist Produs Crop Care, IPSO Agricultură.

Informarea agricultorilor cu aspecte din cultura plantelor și creșterea animalelor s-a făcut destul de târziu în țara noastră.

Cărturarii de atunci nu aveau preocupări agricole. Au existat însă și precursori care au lăsat valoroase informații, anumite texte sau cărți cu însemnări agricole, și anume:

– Miron Costin, în Letopisețul Țării Moldovei, în 1675 a lăsat astfel de informații.

– Nicolae Milescu, diplomat, mergând prin diferite țări, a făcut însemnări pe care le prezintă în 1684, cu privire la calitatea solului, cultura cerealelor.

– Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei, în Descriptio Moldavie a scris și despre mărirea producției în agricultură, în 1727.

Alți cărturari au făcut traduceri din diferite lucrări de peste hotare și le-au publicat pentru români.

– Alexandru Ghica a studiat agronomia la Viena și, devenind domn al Țării Românești (1834-1842), a cerut să se facă ogoare (arături) de toamnă. În 1835 a patronat demonstrația cu mașini agricole efectuată la Pantelimon și a înființat o școală agricolă în aceeași localitate, care însă a durat doar 6 luni.

Organizațiile profesionale care au contribuit la dezvoltarea științei agricole în țara noastră au fost Corpul agronomic (1921) și Colegiul inginerilor (1938).

Pentru propagarea culturii în general și a cunoștințelor agricole s-a înființat la Sibiu, în 1861, Asociația Transilvană pentru literatura română și cultura poporului român (Astra).

La București, în 1866, se înființează Societatea literară română, devenită în 1867 Societatea academică română și din 1879 Academia Română.

În 1927 se înființează Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR), actuala Academie de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu Șișești“.

În afară de aceste instituții, propagarea științei agricole în țara noastră, până la nivelul agricultorilor, s-a realizat prin revistele agricole.

Printre primele se pot menționa revistele lui Ion Ionescu de la Brad, Jurnalul de agricultură (1857), Foaia de agricultură practică (1859), Țăranul român (1861) și Gazeta satelor (1869).

Pană Buescu înființează în 1859 Agronomia (Diurnalu de agricultură și economie rurală).

Sub P.S. Aurelian, în 1870, apare Revista științifică, apoi Economia națională, ca supliment la Revista științifică (1876) și Economia rurală în 1881.

N.O. Popovici-Lupa a întemeiat Amicul agricultorului, în 1900.

În Transilvania apar revistele Familia (1865), Economul (1873) și Predictorul săteanului român (1875).

În Bucovina apare Agricultorul (1904), iar în Țara românească Monitorul agricol, viticol și horticol (1880), Gazeta săteanului (1884), Jurnalul societății centrale agricole din România (1892), Câmpul (1902), Viața agricolă (1910), Buletinul agriculturii (1920), Pagini agrare și sociale (1924), Agricultura experimentală (1927), Pământul și planta (1933), Agricultura nouă (1934).

Mai târziu, până în zilele noastre, se pot menționa: Satul socialist, Agricultura socialistă, Probleme agricole, Cereale și plante tehnice, Mecanizarea, Fermierul, Agricultura României, Lumea satului, Revista fermierului, Ferma, Profitul agricol, Agricultura 365, Agri-media ș.a.

Toate revistele prezintă aspecte actuale din agricultură și îndrumări cu noutăți pentru agricultori (fermieri).

Semnatarul acestor rânduri a scris în revistele agricole peste 1.000 de articole începând cu anii ´60-´70, de la agricultura convențională la agricultura conservativă și agricultura de precizie (digitală).

A urmărit evoluția producțiilor agricole în acest interval, la grâu de la 2-3 t/ha la 8-10-12 t/ha, la porumb de la 3-4 t/ha la 18-20-22 t/ha, la floarea-soarelui de la 0,8-1 t/ha la 4-5 t/ha.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

O cultură puternică a agriculturii înseamnă, pentru orice țară, siguranță alimentară și dezvoltare economică. Agri Cultura sau cultura agriculturii, tema celei de-a 7-a ediții RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum, este definită de viziune, strategie, educație și conștientizare, inovație și tehnologie, parteneriat și colaborare, investiții în resursele umane. Cultura agriculturii se referă la toate valorile asociate cu practicarea agriculturii.

Vă prezentăm 10 teme din programul Forumului Internațional al Marilor Fermieri RALF, care va avea loc pe 25 și 26 mai, la JW Marriott Grand Hotel din București:

  • Cum construim cultura agriculturii în România?
  • Agri Cultura Inovației
  • Agri Cultura Sustenabilității
  • Agri Cultura Digitalizării
  • Agri Cultura Irigațiilor
  • Un parteneriat cu 13000 de fermieri
  • Fermierul viitorului
  • Ferma de marketing
  • Susținerea lanțului de valoare în agribusiness, un sector strategic pentru economie
  • Cum ne putem atinge potențialul în agribusiness?
  • 40 de speakeri (*toți participă în persoană, nu online) din 10 țări, 6 sesiuni plenare, 2 zile de discuții, dezbateri și business networking.
  • Cele mai ferme din România, cei mai premiați fermieri europeni.

Mai multe despre eveniment pe https://romanianagriculture.ro/eveniment/ralf-2023/

Organizatori și Parteneri

Organizatori: BORO Communication și RomanianAgriculture.ro

Master Partner: Corteva Agriscience

Parteneri principali: utilaje - Maschio Gaspardo, irigații - Netafim powered by EPRS România

Professional Partner: Ecofol

Parteneri: Claydon, GrECo, BCR

Susținători: AFER, EEPro

Agricultura regenerativă este o alternativă promițătoare, care satisface nevoile alimentare ale planetei fără a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrana în viitor. În timp ce agricultura convențională s-a bazat pe arătură, îngrășăminte chimice și monoculturi care au dus la eroziunea solului și la pierderea fertilității, practicile regenerative oferă o alternativă durabilă. Agricultura regenerativă presupune folosirea solului arabil, reducând în același timp la minimum eroziunea sau pierderea de nutrienți. De asemenea, se bazează pe tipuri și specii de culturi diversificate pentru a se adapta la condițiile de mediu în schimbare și pentru a reduce riscurile legate de atacurile și focarele de dăunători.

Agricultura regenerativă schimbă modul în care sunt produse alimentele și are un impact major asupra sistemului alimentar. Timp de mulți ani, practicile agricole au fost axate pe maximizarea randamentelor și a profiturilor, adesea în detrimentul mediului. În prezent, există sute de seturi de date eterogene și nestandardizate, iar numărul acestora este în continuă creștere odată cu lansarea unor noi constelații de sateliți, cu adoptarea tot mai frecventă a dronelor în agricultură și cu instalarea de senzori pe mașinile agricole.

Agricultura regenerativă este o nouă abordare a agriculturii care se concentrează pe refacerea solului, pe îmbunătățirea gestionării apei și pe crearea unui sistem alimentar mai durabil. De asemenea, reprezintă o abordare holistică a agriculturii care urmărește să îmbunătățească sănătatea solului și gestionarea apei, reducând în același timp la minimum inputurile și impactul agriculturii asupra mediului. Ea se bazează pe principiile agriculturii de conservare, care include rotația culturilor, culturile de acoperire și agricultura fără arătură. Aceste practici contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului, la prevenirea eroziunii și la reducerea dependenței de îngrășăminte și pesticide sintetice.

Practicile digitale sunt folosite de fermieri pentru a-și îmbunătăți practicile de agricultură regenerativă. Prin utilizarea unor tehnologii precum senzorii, dronele și analiza datelor, fermierii pot înțelege mai bine condițiile solului și ale apei din fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. De asemenea, fermierii folosesc agricultura digitală pentru a-și îmbunătăți gestionarea culturilor și pentru a-și optimiza randamentele.

Într-o lume în continuă schimbare, provocările climatice cresc presiunea bolilor și a dăunătorilor, iar Corteva lucrează continuu pentru a pune la dispoziția fermierilor noi produse,cu rate de utilizare mai mici, moduri de acțiune noi și suplimentare și o amprentă globală mai mică asupra mediului. Cu cât fermierii au mai multe opțiuni, cu atât pot lua decizii mai bune pe termen lung în folosul terenului agricol.

Pe segmentul de agricultură digitală, Corteva Agriscience a lansat anul trecut în România aplicația digitală Granular Link. Fiind a doua țară din Europa, după Spania, care a implementat această soluție digitală, ne consolidăm astfel angajamentul față de fermierii români de a oferi instrumente utile și simple, care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în domeniul agriculturii.

Granular Link este o soluție 360 care combină expertiza agricolă a companiei Corteva cu cea mai recentă tehnologie. O aplicație mobilă capabilă să gestioneze toate informațiile agronomice ale unei soluții agricole digitale complete, oferind informații inteligente, cu recomandări și alerte privind nevoile culturilor, împreună cu supravegherea dăunătorilor și bolilor, precum și hărți VRA. În plus, Granular Link oferă cele mai detaliate și precise informații datorită imaginilor satelit de cea mai înaltă rezoluție disponibilă pe piață pentru monitorizarea culturilor.

Practicile digitale pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății solului și a gestionării apei. De exemplu, agricultura de precizie poate fi utilizată pentru a monitoriza nivelul de umiditate a solului și pentru a ajusta sistemele de irigare în consecință. Acest lucru poate contribui la reducerea consumului de apă și la îmbunătățirea calității apei în zonele în care apa nu este suficientă. În plus, practicile digitale pot fi utilizate pentru a optimiza rotația culturilor și selecția culturilor de acoperire, contribuind astfel la îmbunătățirea structurii și fertilității solului.

Viitorul datelor agricole digitale este foarte promițător. Prin valorificarea tehnologiilor de date mari, fermierii pot obține informații fără precedent despre fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive care îi pot ajuta pe fermieri să își optimizeze producția și să își îmbunătățească randamentele. În plus, aceste date pot fi utilizate pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și pentru a-i ajuta pe fermieri să se adapteze la condițiile în schimbare.

Schimbarea de paradigmă a practicilor regenerative schimbă modul în care ne gândim la producția alimentară. Prin trecerea la practici agricole regenerative, fermierii pot reduce impactul asupra mediului, pot îmbunătăți sănătatea solului și gestionarea apei și pot crea un sistem alimentar mai durabil. Lumea digitală a făcut ca agricultura să fie mai ușoară, mai eficientă și mai durabilă. Prin adoptarea practicilor digitale, fermierii își pot îmbunătăți randamentele și pot crea un viitor mai durabil pentru producția de alimente.

Ferdinand TATU, Digital Agronomy Manager pentru Corteva Agriscience România

  • Extinderea opțiunilor pentru managementul buruienilor prin valorificarea excelenței în chimie, biotehnologie și cercetarea datelor
  • Progrese în descoperirea unor noi moduri de acțiune a substanțelor active, formulări inovatoare, caracteristici biotehnologice pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor
  • Consolidarea poziției pe piața semințelor datorită inovațiilor în cercetare

BASF prezintă cele mai recente progrese în inovațiile sale din domeniul agriculturii: protecția culturilor, semințe și trăsături genetice și soluții digitale. Obiectivul companiei este de a oferi fermierilor soluțiile necesare pentru a putea depăși presiunile organismelor dăunătoare ale culturilor locale, precum și provocările climatice, schimbarea cerințelor de reglementare și așteptările tot mai exigente ale consumatorilor. Implementând strategia în agricultură anunțată în 2019, BASF își concentrează inovațiile pentru a îmbunătăți producția culturilor regionale majore, precum soia în America, pomi fructiferi și legume în Europa și cultura de orez în Asia Pacific. Valoarea determinată de aceste inovații în curs de materializare rămâne puternică, cu un potențial maxim de vânzări estimat la peste 7,5 miliarde de euro, susținut de produsele care vor fi lansate în următorii zece ani.

„Scopul nostru este să devenim, mai mult ca niciodată, un furnizor integrat de soluții pentru agricultură și să extindem opțiunile pe care le putem oferi fermierilor. Acesta este motivul pentru care continuăm să investim substanțial în gama noastră extinsă de tehnologii agricole, cu 944 de milioane de euro investiți în cercetare și dezvoltare, doar în 2022”, a declarat dr. Livio Tedeschi, președintele BASF Agricultural Solutions. „Fermierii pot continua să se bazeze pe noi în ceea ce privește furnizarea de noi substanțe active, formulări inovatoare și trăsături genetice, pentru a valorifica mai mult recoltele lor atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al protecției mediului.“

„Produsele noastre aflate în dezvoltare demonstrează că nu ne oprim la valorificarea expertizei noastre în chimie și științe ale mediului, dar mergem mai departe, conectând-o cu cele mai noi abordări în materie de biotehnologie și digitalizare, pentru soluții de generație următoare”, adaugă dr. Peter Eckes, președinte R&D și reglementare în cadrul BASF Agricultural Solutions. „Domeniul combaterii buruienilor, în care BASF este lider de piață, este un exemplu excelent al modului în care abordarea noastră multidisciplinară oferă soluții care echilibrează nevoile fermierilor, ale societății și ale mediului.“

Progrese semnificative ale soluțiilor de management al buruienilor pentru fermierii din Europa

BASF lansează pentru fermierii din Europa soluții noi privind managementul buruienilor:

► Soluția SMART SPRAYING by Bosch BASF Smart Farming este disponibilă comercial în Europa pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și soia. Tehnologia, care susține o utilizare mai eficientă a erbicidelor, este accesibilă fermierilor printr-un parteneriat cu producătorul german de mașini agricole Dammann, pentru moment în țări precum Germania și Ungaria. Însă BASF Smart Farming continuă să dezvolte parteneriate suplimentare și să efectueze teste în câmp în America și Europa, cu scopul de a pregăti lansări comerciale în sezonul 2023/24.

► O noutate importantă în managementul buruienilor a fost lansată în rândul fermierilor din Marea Britanie care cultivă grâu, în 2022, prin omologarea Luximo® Active. Cu noul său mod de acțiune, Luximo este un instrument vital pentru controlul unor buruieni graminee, unele dintre cele mai dăunătoare buruieni care diminuează producția. Noi omologări Luximo sunt așteptate în Europa începând din 2025. Luximo oferă fermierilor din regiune un nou instrument pentru combaterea buruienilor rezistente, extrem de important pentru utilizarea eficientă a produselor de protecție a plantelor.

Inovații pentru fermierii care cultivă pomi fructiferi și legume în Europa

În Europa, BASF își propune să îmbunătățească aroma și calitatea fructelor și legumelor și să reducă pierderile și risipa de alimente prin tehnici de ameliorare superioară a varietăților de plante și prin inovațiile în chimie și în domeniul digital:

  • BASF urmează să lanseze cea mai recentă substanță activă cu rol insecticid, Axalion™ Active. Aceasta aparține unei noi clase chimice, cu un nou mod de acțiune, fiind concepută pentru a proteja culturile de un spectru larg de dăunători. Axalion combate dăunătorii care au dezvoltat rezistență la clasele chimice existente și, în același timp, nu afectează insectele benefice și polenizatorii. Lansările vor începe în 2023 în zona Asia Pacific, urmând omologări în Europa și America Latină.
  • După succesul înregistrat de BASF cu substanța activă Revysol® în combaterea bolilor la cereale, soia și porumb, compania urmează să lanseze Revysol® Active pentru pomi fructiferi, legume și orez, începând cu 2023. Formularea Revyona® menține performanța remarcabilă și profilul favorabil de mediu al Revysol®, asigurând o producție cantitativă și calitativă superioară. Formularea oferă un nivel ridicat de control al făinării, rapănului și al multor altor boli specifice pomilor fructiferi, viței-de-vie și cartofilor.
  • Datorită performanțelor obținute în ameliorarea varietăților de legume, divizia BASF pentru semințele de legume a dezvoltat Sunions®, primul soi de ceapă fără lacrimi disponibil în supermarketuri. Începând cu 2022 este prezent în țări precum Franța, Germania, Italia și Regatul Unit.
  • Fermieri din mai multe țări europene au acum acces la varietățile de semințe de legume BASF cu rezistență la viruși agresivi și greu de controlat. Printre acestea se numără Virusul fructelor rugoase brune al tomatelor (ToBRFV) și Virusul petelor de bronz la tomate (TSWV), ale căror infecții duc la pierderi calitative și cantitative de producții.
  • Soiuri comerciale cu rezistență la ToBRFV sunt disponibile pe scară largă în Spania, Țările de Jos, precum și în Turcia, Maroc, Canada, Mexic și diferite alte țări.
  • Lansat în Europa în 2021 și 2022, soiul Tayson de tomate pentru procesare are rezistență dublă împotriva TSWV, ceea ce completează pachetul de trăsături genetice al soiului, deja cel mai complet de pe piață.
  • În 2022, oferta BASF de soluții digitale pentru pomi fructiferi și legume a fost îmbunătățită odată cu integrarea sistemelor de suport decizional prin achiziția Horta, o companie italiană de agricultură digitală. O altă soluție digitală importantă este aplicația Agrigenius Vite, care permite viticultorilor să ia decizii mai inteligente cu privire la aplicarea fungicidelor, maximizând producția și calitatea și reducând, în același timp, impactul asupra mediului.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare informează oficial că prezentul document reprezintă o perspectivă de bază preliminară privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) post 2027, urmând ca pe parcursul procesului de negociere să se revină cu opinii oficiale suplimentare. În acest context, considerăm că avem nevoie de o PAC mai puternică, cu un cadru instituțional și organizațional adecvat pentru simplificarea acesteia, mai puțin birocratic și mai ușor de utilizat, pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol. Astfel, valoarea și rolul PAC ar trebui să fie evaluate în lumina pandemiei Covid-19, a crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a creșterii inflației, a invaziei rusești în Ucraina și a liberalizării importurilor de produse agricole din Ucraina, din cauza cărora o bună parte din fermierii din România riscă falimentul.

Ca principiu major, solicităm o politică puternică, reglementată în comun și finanțată în mod adecvat pentru a sprijini fermierii și pentru a continua să ofere cetățenilor alimente sigure, nutritive și de înaltă calitate într-un mod durabil, nu numai în UE, ci și în țările terțe. Este primordial să fie stabilite și urmate direcții de acțiune care să ducă atât la atingerea obiectivelor de durabilitate și sustenabilitate cât și la productivitate și performanță. De multe eforturile agriculturii nu sunt apreciate, deși sectorul merge în direcția potrivită privind durabilitatea. Astfel, trebuie să se facă apel mai mult la punctele forte, respectiv dimensiunea culturală, sistemul de producție specific, trăsăturile ergonomice, climatice și propriile bucătării, care îmbogățesc UE.

Consumatorii trebuie să accepte că producția durabilă presupune costuri mai mari și nu se reflectă în prețuri, de cele mai multe ori. Europa se îndreaptă spre o agricultură din ce în ce mai durabilă. Asta înseamnă costuri mai mari, iar prețurile alimentelor, de cele mai multe ori, nu acoperă tot. Trebuie să comunicăm cu publicul în mod transparent, prin etichete clare, pentru a putea face distincția între produse autentice și produse substitute. Trebuie să se țină cont de valoarea nutritivă, de rezultatele testelor în ceea ce privește impactul acestora asupra organismului uman, de costurile de producție, de prețul de vânzare la raft. De asemenea, trebuie luate în considerare și tendințele demografice, tinerii fermieri, dimensiunea fermelor, restricțiile introduse de Pactul Verde, schimbările climatice, impactul și contribuția agriculturii. Azi e aproape imposibil ca agricultorii să continue să producă respectând toate constrângerile și să își mențină competitivitatea în același timp.

Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună,  să existe agricultori și producție în fiecare țară, nu doar să producem unde este cel mai eficient, ci să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.

Trebuie să întărim măsurile de gestionare a piețelor pentru a face față crizelor. Este foarte important să sprijinim rolul cooperativelor, acestea fiind fundamentale deoarece ajută agricultorii să facă investiții, să exporte și să depășească provocările actuale.

Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și să ne adaptăm politicile, cu repercusiuni asupra economiilor noastre, în special asupra sectorului agricol. Pentru a ne menține competitivitatea, avem nevoie de o legislație europeană mai echitabilă în ceea ce privește SUR, NGT, GREEN DEAL, F2F, TAXONOMIE, BIODIVERSITATE, EMISII INDUSTRIALE DIN SECTORUL AGRICOL, mai puține constrângeri și condiții identice pentru produsele importate din țări terțe, la fel ca pentru cele produse în Europa. Instituțiile europene ar trebui să fie foarte atente atunci când negociază acordurile comerciale, pentru a sprijini în principal noile state membre să exporte produse agroalimentare, în special atunci când acestea nu își pot trimite produsele pe piața comună, pentru a nu crea cote de piață pentru producătorii din state terțe.

Obiectivul principal: Asigurarea securității alimentare cu hrană convențională prin intermediul unui sector agricol durabil, rezistent, neutru din punct de vedere climatic, eficient din punct de vedere al resurselor și competitiv în cadrul unor zone rurale dinamice. De asemenea, este necesar să producem mai mult și mai bine prin inovare, transfer de cunoștințe și digitalizare.

Următorul PAC ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente esențiale:

1. Creșterea sustenabilității sectorului și reducerea amprentei ecologice a acestuia, fără a pune în pericol capacitatea de producție a competitivității sale. În acest sens:

  • Producția agricolă trebuie să rămână competitivă la nivel internațional. Să ne consolidăm poziția ca exportator de produse durabile. Pe termen scurt provocările sunt invazia Ucrainei, liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina și integrarea agriculturii ucrainene în agricultura europeană fără a perturba activitatea economică și siguranța alimentară a statelor vecine. Pe termen lung este o provocare să gestionăm tranziția de înverzire a agriculturii și să ne asigurăm că rămânem competitivi cu marii actori din piața internațională în același timp. Structura pe piloni a PAC trebuie să rămână adecvată pentru a gestiona veniturile fermierilor și a produselor agricole care să rămână competitive la nivel internațional. Este important să analizăm și să creăm noi instrumente care să ne permită să îndeplinim dezideratele PAC. Trebuie să întărim iar rolul agriculturii și trebuie să avem o abordare deschisă, nu doar pentru a hrăni europenii ci și pentru a vedea ce rol joacă UE la nivel internațional.
  • Oferirea de alternative rentabile înainte de interzicerea substanțelor de protecția plantelor autorizate de instituțiile europene, pe baza nevoilor actuale ale agricultorilor de a controla bolile și dăunătorii fără a crea dezechilibre economice sau a crește prețul produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Reducerea cantității de pesticide și de îngrășăminte nu ar trebui să se aplice statelor membre în care utilizarea este deja sub media obiectivelor UE-2020.
  • Inovația este cel mai important factor de care agricultorii au nevoie. Avem nevoie de tehnologii și echipamente noi, schimbarea tuturor utilajelor și echipamentelor. Trebuie să producem mult mai multă hrană folosind aceeași suprafața de teren, reducând amprenta de carbon. Inovația duce la solutii, dar nu se întâmplă în mod spontan. Cele mai multe probleme ar putea fi rezolvate prin tehnici de ameliorare moderne(NGT) și implicit prin agricultura de precizie. În acest sens este nevoie de introducerea în pachetul privind regulamentul de utilizare sustenabilă a produselor de protecția plantelor și a pachetului legislativ privind NGT-s, introducând obligativitatea ca deciziile să se ia pe o baza științifică, pe analize de impact responsabile și nu pe decizii politice, emoționale.
  • Investițiile în irigații inteligente trebuie considerate o prioritate - seceta pedologică severă și arșița atmosferică sunt un fenomen tot mai prezent. Având exemplul anilor 2015, 2017, 2020 și 2022, când pe milioane de hectare producția fermelor românești a fost aproape de zero, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a nu permite ca acest eveniment nefericit să se repete.
  • Reînnoirea generațiilor prin oferirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri, stimulând astfel nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale.
  • Avem nevoie de instrumente integrate de gestionare a riscurilor în agricultură, obligatorii la nivelul tuturor statelor membre. Totodată, măsurile actuale pentru a face față volatilității pieței - plăți directe, plase de siguranță pe piață și asigurări de risc - trebuie să fie menținute. Aceste măsuri trebuie să fie mai rapide, atât în ceea ce privește activarea lor, cât și în ceea ce privește rezultatele lor și rapiditatea efectuării plăților către fermieri. Cu toate acestea, ultimii ani au arătat că sunt necesare mai multe instrumente, inclusiv o gestionare mai bine orientată și mai eficientă a riscurilor și dezvoltarea pieței în viitor. Pe lângă aceste măsuri preventive, ar trebui să se țină seama de catastrofele naturale și geopolitice și de impactul acestora asupra veniturilor agricultorilor, calitatea și accesibilitatea prețurilor la consumatori.
  • Este important ca toate produsele agroalimentare de pe piața internă să beneficieze de condiții de concurență echitabile. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, de acces la materii prime și la inputuri. Toate produsele de pe piața internă ar trebui să fie supuse acelorași norme și condiții. Asta presupune ca produsele provenite din țări terțe să respecte criteriile de calitate ale UE și ale produselor noastre sau fermierii europeni să poată beneficia de aceleași produse de protecția plantelor și practici de producție ca și cele provenite din țări terțe.

2. Asigurarea unui pachet financiar în relație directă cu așteptările și solicitările societății și creșterea echității în distribuția fondurilor publice.

  • Cadrul Financiar Multianual nu a fost niciodată indexat la inflație și ar trebui să fie începând cu anul 2023, actualul PAC. Costurile de producție au crescut mai mult decât prețurile la raft. Programele de cheltuieli vor fi modificate în anumite state pentru că nu mai acoperă costurile efective. Finanțarea rămâne o problemă reală. În ultimii ani bugetul a fost printre marile provocări cu care ne-am confruntat.
  • Este necesară creșterea bugetului pentru a asigura o finanțare de cel puțin 1% din PIB-ul UE, întrucât cei 0,4% cheltuiți în prezent pentru securitatea alimentară nu sunt suficienți. În același timp, pe lângă creșterea bugetului PAC la 1%, sunt necesare sume de aproximativ 0,3% din PIB-ul UE pentru procesul de integrare al Ucrainei în UE pentru a nu pune în pericol PAC și UE.
  • Statele noi precum România nu mai pot fi amânate și au nevoie de convergența externă până la 100% până în 2030, respectiv să ajungă la minimum plata directă medie pe suprafață la nivel UE.

3. Creșterea și consolidarea rolului și puterii agricultorilor în lanțul alimentar.

  • Una dintre cele mai importante zone ale lanțului de aprovizionare este distribuția prin intermediul marilor rețele de vânzare cu amănuntul. Deși Directiva privind practicile comerciale neloiale a fost mult așteptată și s-a sperat că va rezolva o mare parte din relațiile proaste dintre fermieri și comercianții cu amănuntul, de fapt, cele mai importante practici comerciale neloiale rămân nesancționate. Comerțul modern prin hipermarketuri a ajuns în unele state membre și la peste 80% din întregul comerț agroalimentar, ori condițiile impuse unilateral de marii retaileri nu pot fi susținute cu adevărat, mai ales de fermierii mici și mijlocii, ori și dacă începe o relație comercială, aceasta este nocivă. Spre deosebire de alte țări din UE, în România, din păcate, este permis ca după vânzare, adică după negocierea prealabilă care a adus deja produsul agroalimentar la limita inferioară a prețului, să fie permise alte reduceri de preț de până la 25%, stabilite unilateral de către comerciant. Mai mult, în România a existat o legislație specială aplicabilă actului de comerț care conținea niște termene de plată pentru produsele proaspete, mai scurte decât cele din directivă, dar legiuitorul a ales să le păstreze pe cele mai lungi din directivă, deși textul directivei spune foarte clar că fiecare stat poate legifera mai mult în favoarea propriilor fermieri, în funcție de realitățile locale. Deși legea de transpunere a Directivei nu a fost încă aplicată, putem susține că situația fermierului român nu se va îmbunătăți, că acesta nu va intra mai ușor pe rafturi, iar dacă o va face, cel mai probabil va ajunge să vândă în pierdere. Este nevoie de o legislație la nivelul UE mult mai imperativă, care să vizeze practicile comerciale neloiale între întreprinderi de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și care să abordeze abuzurile de putere pe piață și practicile anticoncurențiale.
  • O mai bună funcționare a lanțului agroalimentar ar putea fi obținută prin consolidarea poziției cooperativelor agricole, sprijinindu-le să facă investiții comune pentru a crește valoarea adăugată a producției primare a producătorilor membri și consolidarea puterii de negociere pe lanțul alimentar. Avem nevoie de măsuri suplimentare atunci când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. Măsurile trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței și să contribuie la o piață unică funcțională. Obiectivele măsurilor de sprijin ar trebui să includă sprijinirea unui sectorului agricol economic viabil, sustenabil, competitiv, orientat spre piață, durabil, capabil să asigurare la nivelul fiecărui stat membru a securității alimentare, a locurilor de muncă, stoparea fenomenului de părăsire a satelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural, asigurarea unui trai decent, încurajarea obținerii de produse cu valoare adăugată prin lanț integrat scurt, prin magazine și rețele de magazine ale producătorilor, cooperativelor agricole și procesatorilor, branduri locale, scheme de calitate și promovare, stabilizarea piețelor, eliminarea practicilor comerciale neloiale și împărțirea echitabilă a veniturilor pe lanț și îmbunătățirea rezilienței pieței și managementul riscului.
  • În ceea ce privește contextul geopolitic, PAC nu poate răspunde la toate provocările, dar considerăm că instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie să fie integrate și consolidate în următorul program, fiind obligatorii pentru toate statele membre, dar voluntare și complementare pentru agricultori. Acestea trebuie să fie concepute în conformitate cu analiza și evaluarea nevoilor, permițând sisteme publice, private sau public-private în legislația națională. Prin urmare, orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv sistemele de (re)asigurare și fondurile mutuale, ar trebui să fie permise și să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la realitatea din teren. Acestea pot fi completate, de exemplu, de fonduri mutuale și/sau de un sistem de asigurare facultativă și/sau de instrumente de stabilizare a veniturilor. Contribuțiile financiare la primele pentru sistemele de asigurare (reasigurare) sau alte instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să includă, de asemenea, costurile administrative de înființare și costurile de punere în aplicare, iar rata maximă ar trebui să fie majorată la 85%. Fiecare fermier ar trebui să dispună de instrumente adecvate de gestionare a riscurilor.
  • Politica de promovare este, de asemenea, un domeniu dăunător pentru sectorul nostru. Aceasta îi ajută pe producătorii din UE să își vândă produsele pe o piață globală din ce în ce mai competitivă, oferind în același timp locuri de muncă și creștere economică acasă. Luând în considerare ultimele provocări cu care ne-am confruntat și schimbarea climatului geopolitic, ar trebui să punem într-adevăr accentul pe promovare pentru a-i ajuta pe fermierii noștri să acceseze noi oportunități de piață și pentru a-i ajuta să-și consolideze afacerile existente.

4. Debirocratizarea/simplificarea PAC - o mai bună reglementare, adaptarea normelor pentru a le simplifica și a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii agroalimentari.

  • Nevoia debirocatizării este unul dintre elementele cheie și presupune adaptarea regulilor pentru a le simplifica, astfel fiind mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii din sectorul agroalimentar. Sunt necesare ghiduri de aplicare sau linii directoare mai clar elaborate de Comisie și punerea lor la dispoziția statelor membre în timp util, pentru evitarea greșelilor de implementare la nivelul acestora, reducerea numărului misiunilor de audit şi introducerea auditului unic, cumulată cu creșterea caracterului preventiv al acțiunii de audit. Sistemele de sancționare trebuie revizuite pentru a adopta o abordare graduală și trebuie introdus conceptul de prevenire – îndreptare - corectare la greșeli neintenționate, ca urmare a unor activități desfășurate cu buna-credință. PAC rămâne o politică foarte complexă, încă dificil de înțeles și de utilizat de către agricultori. Prin urmare, viitorul PAC ar trebui să depună eforturi pentru a oferi o politică comună, simplificată, mai puțin birocratică și mai ușor de utilizat care răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol.
  • Birocrația excesivă poate inhiba capacitatea de inovare a membrilor. Din această cauză adoptarea la nivelul Uniunii a unor practici inovative, precum noile tehnici moderne de reproducere, ar putea dura ani sau ar putea fi chiar respinse din stadiul de idei.
  • Birocrația pieței unice preia o parte din capacitatea statelor membre de a-și reglementa propriile exporturi și importuri. Aici este vorba și de tranzitul produselor din anumite state terțe pe teritoriul țărilor Uniunii. România este direct afectată de această măsură, astfel, din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, ne expunem fermierii la mai multe riscuri precum cantități uriașe de cereale care nu pot fi vândute de fermierii români din cauza prețurilor neconcurențiale ale produselor din Ucraina sau spațiu de depozitare insuficient pentru acestea. Din cauza deciziei de a scuti producția din Ucraina de taxe vamale, nu avem o evidență a cantităților care se află în tranzit sau import. Deși suntem solidari cu criza umanitară din Ucraina, impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România nu este de trecut cu vederea.
  • Pentru ca o piață comună să aibă succes, trebuie să existe un nivel semnificativ de armonizare a politicilor microeconomice și normelor comune privind standardele de produs, puterea de monopol și alte practici anticoncurențiale care pot să afecteze industrii cheie. Astfel, pentru ca toate statele membre să fie aliniate cu aceste norme comune trebuie adoptate niște măsuri care pot afecta, în cazul nostru, sectorul agricol, fermierii și producția lor. În acest sens, armonizarea nu este o practică echitabilă, unele state fiind mai afectate decât altele de aceste decizii. Un exemplu concret este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide care impactează într-o mai mare măsura anumite zone. În cazul României, ne confruntăm cu atacuri peste pragul economic de dăunare și nu există alte soluții pentru a ne menține producția la un nivel optim.

5. Reînnoirea generațiilor

  • Plecând de la realitatea socială europeană caracterizată de îmbătrânirea populației, cu precădere a celei ocupate în agricultură, printre prioritățile PAC ar trebui să se regăsească sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agricol, în scopul revitalizării spațiului rural. Mulți tineri sunt încă atrași de acest domeniu, dar se confruntă cu accesul limitat la terenuri, lipsa accesului la împrumuturi, riscurile climatice, riscurile legate de venituri și de piață, precum și cu birocrația.
  • Este primordial accesul la finanțare pentru tinerii fermieri stimulând nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale. Avem nevoie de ajutoare rezistente/viabile, sprijin pentru investiții și măsuri de cooperare. În plus, ar trebui să fie puse la dispoziție măsuri pe termen lung care să însoțească dezvoltarea fermelor lor (a afacerii) pentru a le asigura viitorul în acest sector. Toate statele membre și regiunile ar trebui să fie obligate să le pună la dispoziție tinerilor agricultorilor facilități (drept de preemțiune) pentru a prelua teren în condiții de plată egale cu ceilalți fermieri.
  • Trebuie să ne îndreptăm atenția spre conservarea terenurilor agricole împotriva urbanizării, prevenirea abandonării terenurilor, abordarea politicilor de pensionare, gestionarea riscurilor, cunoștințe și competențe, învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate în scop educațional și servicii de consiliere mai adaptate.
  • Nivelul de sprijin al ajutorului vizat ar trebui să fie suficient de mare pentru a convinge noii intrați în sector să înceapă activitatea sau să preia o fermă. Mai mult decât atât, în cazul sprijinului pentru investiții în exploatațiile agricole ar trebui să fie prioritizați în continuare ori de câte ori beneficiarul, un tânăr fermier dorește să acceseze. Aceste măsuri ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de alte instrumente adaptate nevoilor lor, cum ar fi servicii de consultanță, rețele și servicii de formare, instruire, perfecționare și îndrumare pentru a se asocia și colabora în echipă pentru as fi sustenabili și competitivi.

6. Condiții egale pentru toate produsele agroalimentare de pe piața internă

  • Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună, existența agricultorilor și producției în fiecare țară, nu doar în zonele unde este cel mai eficient. De asemenea, trebuie să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund cel puțin acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.
  • În acest context, ar trebui făcută o referire specială la alte politici (de exemplu, politica comercială, politica de promovare), care ar putea juca un rol indirect pozitiv în sprijinirea veniturilor agricultorilor prin facilitarea exporturilor de produse agroalimentare din UE către țări terțe. Un sistem de credit la export european ar putea contribui la atenuarea presiunii pe piețele UE și de a reduce riscurile de piață. Mai mult, PAC, alături de politica comercială a UE, ar trebui să le permită producătorilor europeni să concureze în condiții echitabile cu produsele importate pe piața UE. Prin urmare, UE ar trebui ca în această perioadă de negociere a Acordurilor de liber schimb cu țările terțe să impună obligativitatea respectării standardelor de calitate și de mediu practicate de fermierii europeni.

PAC trebuie să fie mai eficientă, mai ușor de înțeles, mai fezabilă și mai simplă pentru fermieri, ținând cont de particularitățile regional europene, naționale și regiunile fiecărui stat membru.

Fermele cu o amprentă redusă de carbon sunt, de fapt, și cele care folosesc mult mai eficient resursele și care sunt mai bine poziționate în ceea ce privește vânzarea creditelor de carbon.

Agricultura conservativă, prin practicile sale, favorizează captarea și reținerea carbonului în sol.

Tu știi ce trebuie să faci pentru a-ți îmbunătăți amprenta de carbon sau a menține stocarea actuală?

Intră în programul MY ALCEDO CARBON, alege varianta care ți se potrivește și verifică cât de pregătit ești pentru a intra pe piața de carbon:

MY ALCEDO CARBON BASIC

1. CUNOAȘTEREA FERMEI

Adunarea de date pentru: evaluarea sistemului de producție, evaluarea sistemului de lucrări ale solului, evaluarea sistemului de fertilizare, evaluarea producției.

2. AUDIT BILANȚ CARBON

Se va pune la dispoziție un raport ce va conține: indicatorii de rentabilitate pe cultură, indicatorii de carbon pe cultură, indicatori ai agriculturii regenerative, 2 vizite în fermă ale specialiștilor.

MY ALCEDO CARBON PREMIUM

1. CUNOAȘTEREA FERMEI

Adunarea de date pentru: evaluarea sistemului de producție, evaluarea sistemului de lucrări ale solului, evaluarea sistemului de fertilizare, evaluarea producției.

2. AUDIT BILANȚ CARBON

Se va pune la dispoziție un raport ce va conține: indicatorii de rentabilitate pe cultură, indicatorii de carbon pe cultură, indicatori ai agriculturii regenerative, 2 vizite în fermă ale specialiștilor.

3. PROPUNEREA UNUI PROGRAM DE TRANZIȚIE PERSONALIZAT.

Tomato+ este o companie din Brescia, Italia, cunoscută pentru inovațiile sale în domeniul agriculturii. Compania pune la dispoziția fermierilor o gamă de sere inteligente, o soluție pentru cultivarea profesională în interior a plantelor, frunzelor de salată, mugurilor de legume și verdețurilor. Datorită software-ului care monitorizează creșterea plantelor, gestionarea produselor agricole este simplă și intuitivă.

Daniele Rossi, CEO al companiei, a subliniat: „Serele hidroponice sunt o recu­noaștere a inovației și a perspectivei noas­tre. Din fericire, produsele noastre sunt deja comercializate în 13 țări, iar planurile noas­tre de dezvoltare sunt de a avea rezultate excelente. Acestea reprezintă o nouă abordare de înaltă tehnologie a agriculturii, care este capabilă să îndeplinească cele mai diverse cerințe de producție“.

Sera Horto Professional

Sera Horto Professional este o metodă de cultivare în interior complet automatizată. De exemplu, se pun păstăile compostabile în rezervoare și se accesează un program de creștere preîncărcat sau un program personalizat manual. Un software avansat recreează microclimatul intern, umiditatea și temperatura ideală pentru creșterea plantelor, reproduce ciclul natural zi-noapte și furnizează cantitatea potrivită de apă și nutrienți. Serele pot fi instalate oriunde și necesită doar o conexiune la curent și o alimentare cu apă. Consumul este extrem de redus: doar 6,5 kWh (media pe 24 de ore) și aproximativ 3.000 de litri de apă pe lună la sarcina maximă.

Avantaje

Serele hidroponice asigură productivitate și calitate pe tot parcursul anului și vă permit să cultivați diferite legume pentru fiecare ciclu de producție rapid și flexibil. Timpul de cultivare este, de asemenea, cu 25% mai rapid în comparație cu o seră tradițională, iar calitatea este ridicată și constantă. Acestea au o gestionare ușoară. Datorită software-ului avansat, nu este necesar ca fermierul să supravegheze creșterea plantelor constant. Orice problemă este semnalată prompt de către aplicație și un program dedicat. Totodată, software-ul vă permite să gestionați de la distanță mai multe sere în același timp. Sistemul face posibil ca sera să fie și într-o formă personalizată. Acestea pot fi adaptate după necesitatea fermierului în ceea ce privește exteriorul și dimensiunile, înălțimea rafturilor și numărul rezervoarelor de cultivare. Fiecare modul poate avea până la 5 rafturi de cultivare (înălțimea totală maximă, 102 cm).

Toate componentele serelor, de la LED-uri și structuri până la plăcile de circuite, software-ul și înălțimea raftului, pot fi personalizate pentru orice tip de producție.


Hidroponia necesită cu până la 90% mai puțină apă decât cultivarea tradițională, nu sărăcește solul și nu necesită utilizarea insecticidelor, fungicidelor sau erbicidelor. Cu instalarea de panouri solare sau utilizarea energiei verzi, este posibil să se compenseze complet impactul asupra mediului.


Liliana POSTICA

Nu odată mi-a fost dat să particip la conferințe, dezbateri, prilej cu care organizatorii, dar mai cu seamă participanții, propuneau soluții, sesizau abateri de la drumul firesc al lucrurilor, cu scopul de a intra pe un făgaș normal domeniul la care se făcea referire. După un timp însă... se realiza cât de actuală este populara zicală ,,câinii latră, ursul trece”.

Recenta Conferință organizată de LAPAR, în colaborare cu Alianța pentru Agricultură și Cooperare, ca răspuns la recenta decizie a Curții Europene de Justiție (CEJ) cu referire la utilizarea temporară a produselor de protecția plantelor din gama neonicotinoide, a reușit să mobilizeze idei, să propună măsuri cu speranța că va sensibiliza autoritățile Înaltei Porți de la Bruxelles cu privire la necesitatea utilizării acestor produse în situații excepționale.

România se află în cea mai critică situație privind protecția culturilor de porumb și floarea-soarelui datorită prezenței dăunătorului Tanymecus dilaticollis într-o populație alarmant de mare ce impune măsuri excepționale pentru limitarea dăunării. Ignorarea acestui fenomen de către autorități, interzicerea utilizării mijloacelor necesare protecției culturilor de interes economic poate fi tradus ca un atentat la siguranța alimentară națională. Neglijarea acestui aspect, ignorarea rezultatelor cercetărilor privind existența, biologia și agresivitatea acestui dăunător, ,,ne poate întoarce cu 50 – 60 de ani în urmă când se semăna porumbul de două-trei ori pentru a avea ce culege toamna”- spunea la un moment dat Emil Georgescu, cercetător la INCD Fundulea.

,Câtă vreme nu există alternative eficiente și eficace privind combaterea acestui dăunător, nu putem renunța la produsele existente necesare tratării semințelor de porumb și floarea-soarelui” - spunea Alina Crețu, director executiv APPR, susținută de vicepreședintele LAPAR Nina Gheorghiță.

Ideea acordării derogărilor la momentul manifestării certe a fenomenului (atacului), după cum sună recomandarea ,,specialiștilor” UE, denotă lipsă de experiență, să nu mai spun de știință, necunoașterea realității cu care se confruntă fermierul roman.

Nina Gheorghta Valeriu Tabara

,,Interzicerea utilizării semințelor tratate cu nenicotinoide – declara Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), profesorul univ. Valeriu TABĂRĂ - lovește în sistemul de progres al agriculturii și, implicit, reprezintă un atac la siguranța alimentară”.

Hotărârea CEJ a fost apreciată de reprezentații academiei ca fiind un exces, de vreme ce nu se ține seama de rezultatele cercetării și nici de faptul că  în  absența respectivelor tratamente,  culturile de porumb și floarea-soarelui pot fi compromise.

Ce însemnă… prețul ignoranței!

Născut la 22 februarie 1933 într-o familie de țărani cu 7 copii din Comuna Ștefănești, județul Vălcea.

I. Studii

– 7 clase primare, 2 clase de gimnaziu și clasa a VII-a elementară;

– 4 ani școala medie tehnică agricolă;

– 5 ani Facultatea de Agricultură București.

La terminarea facultății, în 1958, era în dezbatere problema modernizării agriculturii prin mecanizare-chimizare-irigații.

Și-a propus să studieze aprofundat aceste domenii astfel:

Mecanizare

– La repartizarea în producție a solicitat IAS-uri care erau mai bine dotate cu mecanizare și aveau ateliere de reparații corespunzătoare.

– Când a apărut tractorul pe roți de cauciuc UTOS 26, cu un mecanic bun, a demontat acest tractor bucată cu bucată, l-a studiat amănunțit și l-a montat la loc.

– A vizitat Uzinele Tractorul Brașov, Semănătoarea București, MAT Craiova și Ceahlăul Piatra Neamț, unde a urmărit tot procesul de fabricație.

– Stăpânind problemele, a intrat în învățământul agricol și timp de 25 ani a predat cursul dspre tractoare și mașini agricole.

– Pe parcurs a vizitat târguri, expoziții pentru documentare cu noutăți;

– A avut permanent colaborare cu Institutul de Mecanizare București.

Chimizare

– A participat timp de un an la prelegerile de Agrochimie ținute de acad. prof. David Davidescu la Facultatea de Agricultură București;

– A ținut legătura cu prof. D. Davidescu pentru consultări.

Irigații

– Când s-au publicat informațiile despre concursul de admitere la doctorat la ASAS la culturi irigate s-a înscris, a susținut examenul și a fost admis la prof. dr. Nicolae Hulpoi, director științific la Institutul Fundulea, și cel care a înființat primul sector de cercetare în culturi irigate, în 1957 la Fundulea.

– Timp de 5 ani a muncit direct și efectiv în câmpurile experimentale și laboratoarele insitutului pentru pregătirea tezei de doctorat.

În acest interval a susținut 3 examene obligatorii în cadrul ASAS cu comisii din profesori universitari și academicieni, promovate cu note de 10, precum și a 2 referate obligatorii în diferite domenii științifice.

În 1975 a pregătit și susținut teza, fiind declarat doctor în agronomie.

În învățământ, ca profesor, a susținut examene pentru promovarea gradelor didactice de definitivat, gradul II și gradul I.

Intrând în activitatea de cercetare științifică, prin concurs, s-a pregătit și a susținut toate examenele de promovare a gradelor științifice de cercetător științific (CS), apoi CS III, CS II și CS I.

Rezultă că toată activitatea profesională a fost ocupată cu studii.

După pensionare continuă documentarea pentru articolele publicate în revistele de specialitate.

A elaborat și publicat peste 20 de manuale, broșuri și cărți de specialitate, precum și peste 1.000 de articole în reviste agricole.

II. Cercetare științifică

– Școala agricolă unde a fost elev avea 150 ha de fermă didactică și un câmp de experiență al catedrei de Fitotehnie. Profesorul de Fitotehnie l-a numit pe elevul Popescu Vasile responsabil cu acest câmp toți cei 4 ani de școală.

– În facultate a participat în cadrul cercurilor științifice studențești cu o temă privind stadiile de dezvoltare a plantelor și a obținut rezultate contrare tezelor acad. T. D. Sâsenko, pe care le-a prezentat în sesiunea științifică a cadrelor didactice și studenților din Institutul Agronomic.

– În anul V a efectuat practică la Institutul Fundulea.

– Când a lucrat la IAS ca inginer-șef secție a preluat sămânță de porumb hibrid de la Fundulea și în 1959 a înființat primul lot demostrativ cu porumb hibrid în afara institutului.

– Când a intrat în învățământul agricol, în regiunea Suceava, a luat legătura cu Stațiunea de Cercetare Agricolă Suceava și a preluat o temă de cercetare din cultura cartofului și a montat-o în ferma didactică a școlii agricole unde era director.

– Când a fost transferat de Ministerul Agriculturii să înființeze o școală agricolă în fostele imobile ale raionului Vidra-Ilfov a înființat și o fermă didactică în care, la recomandarea acad. D. Davidescu, a folosit unele substanțe cu rol biostimulator pentru valorificarea superioară a îngrășămintelor.

– Ajuns la Fundulea, a pregătit și susținut teza de doctorat în 1975.

– Din 1984 a intrat în cercetarea agricolă și s-a ocupat de cercetări în domeniul mecanizării lucrărilor agricole.

– În colaborare cu Institutul de Mecanizare, a făcut parte din Comitetul Național de Standardizare Mașini Agricole CT77 și din Comisia Interministerială de testare și omologare a mașinilor agricole.

Realizări mai importante în cercetarea științifică

În anii ’80, noul institut înființat și cele 4 stațiuni zonale aveau sarcina să îndrume cultivatorii de sfeclă de zahăr din țară.

Se practica o tehnologie destul de rulimentară pentru pretențiile foarte ridicate ale acestei culturi, în special la pregătirea terenului și semănat.

Nu se pregătea terenul din toamnă, primăvara se zvânta târziu și se intra cu grapa cu discuri, în lung și în lat, la 10-12 cm adâncime, pierzându-se mare parte din apa acestui strat. Dar nu mai era nici pat germinativ, acel „pat tare“ pe care să fie așezată sămânța la 2-4 cm adâncime.

Directorul general al institutului, Vasile Popescu, a hotărât trecerea la modernizarea tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahăr. Plantă premergătoare grâu sau orz, după care se execută obligatoriu lucrarea de dezmiriștit. Când umiditatea solului este favorabilă se efectuează arătura la 28-30 cm adâncime, plus 10 cm afânați de scormonitori sub fundul brazdei. Plugul lucrează în agregat cu grapa stelată la intrarea în iarnă, terenul este afânat, mărunțit și nivelat. În primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, făcând posibilă însămânțarea sfeclei de zahăr în epoca optimă.

Primăvara se execută o singură trecere cu combinatorul care afânează solul pe 2 cm (pentru sămânța monogenă) și pe 4 cm adâncime (pentru sămânța plurigermă).

Combinatorul a fost modificat în atelierul propriu în sensul că s-a montat un tăvălug și în fața combinatorului pentru a asigura controlul adâncimii de lucru.

Semănatul numai cu SPC-6 (înainte se făcea cu SUP 29) cu brăzdare mici, prevăzute cu limitatori de adâncime.

Asigurând o însămânțare corectă, nu mai era necesară lucrarea de rărit atât de greoaie.

A adus modificări și la secția de semănat SPC – 6 în sensul că a montat o rariță mică în fața brăzdarului care înlătura stratul uscat de sol și eventualele resturi vegetale pe o lățime de 4 cm, iar în spatele brăzdarului a montat o rolă mică ce avea rolul de a apăsa sămânța în patul tare, asigurând un bun aport al apei capilare la nivelul seminței.

Această modificare a adus la cunoștința Institutului de Mecanizare, care a fost de acord s-o generalizeze, dar a venit anul 1989 și totul s-a dezorganizat. Modificarea respectivă a fost găsită peste 30 ani la IndAgra la una dintre Companiile construitoare de mașini.

A modificat și organele active la cultivator, montând săgeți plate care taie buruienile pe dedesubt și rămân la suprafața solului unde se usucă și asigură o protecție a solului.

III. Funcții administrative

– Inginer-șef secție la IAS.

– Profesor, director adjunct și director liceu agricol.

– Cercetător științific, șef de laborator, director economic și director general institute de cercetare.

IV. Realizări administrative

– A înființat un liceu agricol la Vidra-Ilfov în fostele imobile ale raionului Vidra, cu săli de clasă, laboratoare, cantină, internat pentru 350-400 de elevi.

– A înființat o fermă didactică cu toate laboratoarele pentru practica elevilor.

– La noul institut înființat la Fundulea pentru sfecla de zahăr și substanțe dulci, ca director general, a organizat și condus direct construcția institutului, a stațiilor pilot pentru fabricarea zahărului, a substanțelor dulci, sere, casă de vegetație, stația condiționat semințe ș.a.

– A înființat, organizat și condus primul laborator de extensie, consultanță și propaganda agricolă din cercetarea agricolă românească.

– Ca profesor la liceul agricol Fundulea, fiind numit șef de catedră alături de alți 3 profesori de mecanizare și 5 maiștri instructori, a introdus sistemul de învățământ pe cabinete, a înființat un cabinet de tractoare, unul de mașini agricole, un parc cu toate mașinile agricole prevăzute de programa școlară, precum și un poligon de conducere a tractorului.

Redacția

Poveștile de succes în agricultură au început acum mai bine de 30 de ani, unele chiar după Revoluție. Exact la fel s-a întâmplat și la fostul CAP din comuna Țigănași, acolo unde Aurel Placinschi, pe lângă cele aproape 5.000 ha de teren pe Valea Prutului, în județul Iași, 3.500 ha în sistem irigat, cu diverse culturi, se chinuie să mențină pe picioare și o fermă de vaci, cu un efectiv de 1.000 capete.

Povestea societății agricole Agricola 96 SA Țigănași este una cu suișuri și coborâșuri, cu idei și cu piedici cât încape, iar, odată cu schimbările climatice, fermierul ieșean a mizat pe irigații, motiv pentru care a investit 10 milioane de euro într-un sistem de irigații.

Cel mare sistem de irigare din Regiunea Moldovei, pe o suprafață de 3.500 ha

În cadrul societății Agricola 96 Tigănași, fermierul Aurel Placinschi administrează teren agricol în patru comune, dar principale sunt Țigănași și Probota; aici se află și siste­mul de irigații, pe o suprafață de 1.500 ha și cca 2.200 ha sunt pe terasele Jijiei. Este un sistem care funcționează de cca 3-4 ani, cu ajutorul creditelor bancare, fiind destinat în mare parte loturilor de hibridare din ferma fermierului.

Creșterea prețurilor la energie și triplarea prețurilor la inputuri, printre impedimentele din acest an

Anul 2022 dă mari bătăi de cap fermierului ieșean și în ceea ce privește scumpirea energiei electrice. După aproape jumătate de secol de experiență în agricultură, acesta ne spune că 2022 a fost anul cel mai dificil.

„Ceea ce am obținut ca producție se duce pentru plata energiei (...). De altfel, a crescut foarte mult și motorina, la fel și inputurile, mă refer la îngrășăminte, care s-au triplat ca preț, ceea ce ne scoate din zona de profitabilitate (...). Per total, anul acesta, producția este de 60-70% din cea de anul 2021. Am crezut că, la cei peste 40 de ani pe care îi am, de când lucrez în agricultură, nu o să văd un asemenea an, extrem de dificil. Repet, datorită sistemului de irigații am reușit să supraviețuim. De exemplu, avem situația porumbului, o producție de la 200-300 kg/ha până la 1-1,5 tone/ha în neirigat; unde am irigat, producțiile sunt aproape normale. Având în vedere că avem foarte multe loturi de hibridare, deoarece realizăm o producție complexă și cu zootehnie, presu­punem că o să reușim să nu încheiem cu pierderi acest an“, adaugă Aurel Placinschi, directorul Agricola 96 SA Țigănași.

Culturile de toamnă, bine răsărite

La pas prin ferma de la Țigănași, am aflat că în acest moment situația culturilor de toamnă este satisfăcătoare. „Vom depăși acest moment, recuperăm în anul 2023, care se anunță ceva mai potrivit, mai bun. Avem cultura de rapiță pe cca 350-400 ha, bine realizată; cerealele, orzul și grâul sunt în mare măsură bine răsărite, dar în ultima perioadă, cu o oarecare secetă și cu oprirea sistemului de irigații, avem emoții, însă sperăm că, până în iarnă, va răsări în întregime grâul“, a precizat directorul societății de la Țigănași.

La poarta fermei, laptele se vinde cu 3 lei/litru

În ceea ce privește sectorul zootehnic, fermierul de la Țigănași are cca 1.000 de vaci, din care 600 capete sunt pentru producția de lapte, iar 400 de capete sunt pentru producția de carne. Se mulg în jur de 250 de vaci, restul fiind reprezentat de tineret atât femele cât și masculi; la cele pentru carne sunt 120 de capete efectiv matcă, iar ce rămâne este tineretul care merge la îngrășat.

„Într-o perioadă pe care eu am trăit-o, laptele reprezenta principala sursă de hrană, iar în anii ’50-’60 nu murea lumea pentru că se consuma în multe zile doar lapte. Din acest considerent vom ține ferma de vaci doar cu ideea că facem un lapte care este necesar oamenilor din această țară, fără să ținem cont că pe noi ne poate costa mult mai mult acest lapte decât obținem pe el. La acest moment litrul de lapte pleacă de la noi, la prețul de aproape 3 lei“, conchide Aurel Placinschi, directorul Agricola 96 SA Țigănași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Există această nuanță uneori foarte subtilă, alteori foarte evidentă de a dramatiza lucrurile. Aproape totul ne este prezentat cu caracter apocaliptic, nimic nu funcționează cum trebuie, vremurile pe care le traversăm sunt imposibile, peste limita normalului. Agricultura nu este nici ea pusă la adăpost de exagerările celor care văd doar jumătatea goală a paharului. Însă, cel puțin în acest domeniu, există oameni raționali care admit că, deși agricultura a trecut în 2022 o perioadă foarte dificilă, nu a fost totul compromis. Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România și fermier cu grad de excelență în județul Ialomița, spune că 2022 a venit cu presiuni suplimentare pentru fermieri, dar că au mai fost ani dificili peste care agricultorii din România au trecut.

„Trebuie găsite măsuri de gestionare a riscului“

Președintele APPR spune că prima parte a anului a fost bunicică.

„Am recoltat 6,5 tone de grâu și 2.800 kg de rapiță. Cu producțiile acestea vom trece bine anul din punctul de vedere al culturilor înființate în toamnă, iar în primăvară floarea-soarelui a avut o evoluție aproape normală, dar porumbul a avut de suferit și am avut o producție cu mai puțin de jumătate decât făceam în mod obișnuit. Având în vedere toate culturile, cred că este un an aproape normal. Ne vom descurca fără ajutor extern, să spunem. Peste tot se întâmplă să fie ani cu secetă și fără secetă. În 2020 am avut mari probleme în sudul și sud-estul țării cu seceta. Anul acesta, spre exemplu, cea mai afectată de secetă a fost zona Moldovei. De asta, din când în când, trebuie găsite soluții de gestionare a riscului și să nu mai  ajungem în situații de a fi mereu cu mâna întinsă la Guvern ca să ne ajute să trecem peste ani ca aceștia. Atunci când nu faci niciun fel de producție și toți banii dintr-un an agricol i-ai investit, dar nu scoți nimic, trebuie să te ajute cineva să treci peste un astfel de obstacol. Și acel cineva nu poate fi decât statul care în fiecare an îți cere impozite și taxe pentru activitatea pe care o desfășori. Ca să te poată taxa în continuare trebuie să facă și un efort uneori pentru că și unei vaci care nu îți mai dă lapte tot trebuie să îi mai dai să mănânce. Din păcate, soluțiile se iau mereu pompieristic și nu cu bătaie lungă. Poate, dacă se găseau soluții de gestionare corectă a riscurilor, nu ajungeam în situația asta de a întinde mâna și de a primi, de regulă, foarte puțin. Niciodată nu am fost despăgubiți la nivelul producției nefăcute, dar orice ajutor cât de mic este important să te ajute să treci peste un an complicat.“

„Nimănui nu-i place să piardă, dar se întâmplă acest lucru și în agricultură“

Fiecare an este diferit, iar 2022 a fost diferit prin faptul că a existat acest război la granița noastră. Acum trăim o altă realitate, spune Nicolae Sitaru. „Din cauza războiului prețurile au crescut foarte mult în iarnă, au explodat prețurile la inputuri, iar îngrășămintele pe bază de azot au fost cu 500% mai mari decât de obicei. După terminarea campaniei, din cauza faptului că au s-au afluit din ce în ce mai multe cantități din Ucraina, prețul cerealelor a început să scadă. Dacă în campanie grâul se cumpăra cu 1.800 de lei tona, la câteva luni de la campanie prețul în fermă este de 1.400-1.500 de lei, adică cu 20% mai puțin decât în campanie. Prețul sigur că este mare pentru consumator și acum, dar este mic pentru producători pentru că unii dintre noi nu ne scoatem cheltuielile cu prețul ăsta. Încet-încet lucrurile se vor regla, așa se întâmplă întotdeauna. Uneori, după trecerea unor ani, au loc niște reașezări de prețuri, adică se duc în jos. Nu știu dacă vom trece printr-o astfel de perioadă, dar se întâmplă ca, uneori, prețurile să scadă la jumătate sau chiar mai mult. Piața este foarte imprevizibilă și cel mai aspru judecător atât al producătorului, cât și al consumatorului. Costurile de producție s-au majorat cu diferite procente în funcție de tehnologiile folosite de fermieri, dar cert este că pentru fiecare dintre noi au crescut cu cel puțin 30%. Creșterile în cazul celor care fac agricultură cu tehnologii mai complete este de 50-60%. Deși 2022 a fost complicat, este un an peste care se poate trece, cel puțin în condițiile din ferma noastră. Având în vedere că am avut niște acumulări care să servească trecerii peste astfel de momente, cred că nu voi simți prea tare lipsurile din producție. Sigur, nimănui nu-i place să piardă, dar se întâmplă acest lucru și în agricultură, și în alte activități.“


  • „Întrebarea mea cea mai importantă este de ce nimeni nu vrea să se facă o reformă a proprietății. De ce nu vrea nimeni o reașezare a pământurilor, împărțite foarte prost cu Legea 18/1991? Am făcut o treabă foarte proastă atunci, trebuie cumva remediată, dar nimeni nu vrea să audă lucrul ăsta. După părerea mea, o reașezare a terenurilor așa cum este acum, după două rânduri de succesiuni, ar restarta agricultura din România fără altfel de măsuri. Numai simpla recomasare a terenurilor ar face bine României, agriculturii mari și agriculturii mici. Noi, agriculturii mari, am comasat terenurile prin înțelegeri verbale, dar, din punct de vedere legal, nu suntem în regulă.“
  • „Agricultura este o activitate frumoasă și cu multă adrenalină.“

Laura ZMARANDA

Recent, Clubul Fermierilor Români a lansat cursurile pentru a doua ediție a programului „Antreprenor în agricultura 4.0“, în cadrul căruia vor participa 32 de manageri de ferme din toate zonele țării.

Ce presupune programul

„Antreprenor în agricultura 4.0“ este un program ce-și propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești și se adresează agricultorilor cu cel puțin 5 ani de experiență managerială la nivelul fermei, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“.

Managerii de fermă vor avea parte, pe parcursul mai multor săptămâni, de învățare intensivă, cuprinzând cursuri interactive desfășurate la București și Predeal, dar și de sesiuni practice aplicate și schimb de experiență în fermele participanților cu scopul de a deprinde idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri.

„Prin acest program se urmărește o perfecționare managerială; vorbim despre  o actualizare a cunoștințelor antreprenorilor din agricultură, cu informații și tehnologii care să-i sprijine să facă saltul în afacerea pe care o conduc către o agricultură integrată care utilizează preponderat tehnologiile digitale. Pe de o parte, scopul este de a răspunde tuturor condițiilor noi ale Politicii Agricole Comune, iar agricultura digitală are un răspuns în favoarea acestora. Pe de altă parte, este nevoie să-și actualizeze modelele de management pentru a-și actualiza mai bine cheltuielile și, nu în ultimul rând, participanții au posibilitatea de a-și crea o comunitate de antreprenori în care să facă schimb de informații“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

La evenimentul de lansare a noii serii au participat inclusiv primii absolvenți care au împărtășit din propria experiență impresii în urma finalizării cursurilor. Printre aceștia s-au numărat fermieri cu experiență, care au precizat faptul că astfel de programe sunt necesare pentru orice agricultor care dorește să aibă o afacere cât mai performantă.

„Acest program mi-a schimbat viața, în sensul în care eu activez de 12 ani în agricultura ecologică și lucrez o suprafață nici mică, nici foarte mare, și am ajuns în cadrul programului să văd cine suntem noi, fermierii. Țara și întreaga populație se bazează pe noi, nu știu ce ar însemna să fie o criză alimentară și pot spune că doar datorită nouă, fermierilor, nu se întâmplă. Avem un rol important, nu mic, și acest lucru am început să-l realizez după ce am participat la acest program“, a specificat Dacian Sabău, unul dintre participanții din prima serie.

Bogdan Chirpici, manager de politici și programe în agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, a declarat că prima ediție a programului a fost un real succes, ceea ce se așteaptă și de la a doua serie: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes, demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale între absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cerealele, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltate personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic.“

Participanți de toate vârstele

Așa cum poate era de așteptat, printre cei 32 de cursanți se numără și absolvenți ai celuilalt program, „Tineri Lideri pentru Agricultură“, care își doresc să învețe continuu pentru a conduce o afacere, și implicit, o fermă de succes.

„Am urmat anul trecut programul «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul «Antreprenor în agricultura 4.0» a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea“, a declarat unul dintre participanți, George Chiriță.

Pentru a asigura o bună desfășurare a cursurilor și o cât mai bună învățare, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, domnul Florian Ciolacu, a precizat faptul că mereu se actualizează informațiile și chiar profesorii.

„Există o programă școlară pe care noi o actualizăm permanent preluând permanent feedback de la cursanții anteriori. Există o actualizare a vremurilor; acum chiar vorbim de managementul riscului, în care ceea ce se întâmplă în jurul nostru pune presiune pe fiecare fermier și businessul lui indiferent cât de mic sau mare este. Programa este actualizată și, totodată, în continuă mișcare și am actualizat și echipa de formatori, dar am lansat și un program, «Pactul între generații pentru viitorul agriculturii». Este vorba despre o inițiativă care pune împreună un mentor, adică o persoană cu experiență, și un tânăr angajat deja în agricultură și care lucrează să preia conducerea fermei. Ei vor lucra împreună în beneficiul fiecăruia. Vrem să identificăm și oameni care să ofere mentorat și acesta va fi un punct important pentru rezultatele lui și care să ofere fiecăruia un model de afaceri pe care să-și reorganizeze ferma, precum și o foaie de parcurs pentru cariera personală“, a mai punctat Ciolacu.

Larissa DINU

Mi-am propus să urmăresc în acest an (2022) modul cum se aplică unele secvențe tehnologice recomandate de cercetarea științifică din agricultură și m-am oprit la o parcelă cu grâu din zonă.

Tehnologia prevede ca, imediat după recoltarea grâului, să se efectueze lucrarea de dezmiriștit la 8-10 cm adâncime, când se creează un strat de mulci din amestecarea resturilor vegetale tocate și a miriștii cu stratul superficial al solului.

Acest strat asigură condiții pentru germinarea samulastrei și a semințelor de buruieni, creând un covor vegetal la suprafața solului.

Stratul de mulci gestionează bine acumularea și conservarea apei în sol, iar covorul vegetal valorifică energia solară, consumă din îngrășămintele rămase de la cultura recoltată și azotul rezultat în urma procesului de nitrificare, evitând levigarea acestora și poluarea mediului.

Totodată, covorul vegetal protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie și de arșiță, asigurând condiții favorabile pentru activitatea microbiologică din sol.

În faza de înflorit se efectuează tocarea covorului vegetal pentru a nu forma semințe care să se adauge la bogata rezervă de seminșe de buruieni din sol, iar masa verde tocată, care conține substanțele nutritive ferite de levigare, asigură materia organică atât de necesară creșterii fertilității solului.

În sistemul de agricultură convențională, în august – septembrie, când umiditatea solului este favorabilă, se execută arătura cu plugul în agregat cu grapa stelată care încorporează în sol material vegetal. În cazul folosirii plugurilor reversibile care nu pot atașa grapa stelată, se efectuează o lucrare de grăpat, cel târziu a doua zi după arătură, când solul este încă reavăn, și rezultă un teren afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze maximum de apă peste iarnă, fiind foarte bun pentru viitoarele culturi.

Cum s-a întâmplat în realitate?

De la recoltat și până în luna noiembrie nu s-a întâmplat nimic. Recoltarea s-a efectuat cu o combină veche, după care am determinat pierderile și am găsit 2,5-2,8% pierderi de boabe, adică 60-80 kg/ha samulastră rămasă la suprafața solului. Aceasta nu a germinat și va răsări în viitoarele culturi. Buruienile au răsărit numai în pâlcuri, unde au găsit ceva umiditate. Toată vara au crescut (buruienile sunt mai rezistente la secetă), iar unele au ajuns la 80-90 cm înălțime. Începând din august – septembrie au format semințe care s-au scuturat, crescând rezerva de semințe din sol cu alte zeci de milioane de semințe.

În luna noiembrie a încercat o arătură foarte bolovănoasă, cu șanțuri și coame, cu mari denivelări. Buruienile deja uscate au fost prinse între bolovani, iar cele înalte au rămas cu jumătate din înălțime afară. Printre bolovani circulă intens aerul care antrenează puțina apă care se mai găsește în adâncime, sub bolovani, și o evaporă. Totodată, se intensifică mineralizarea humusului cu eliberarea de elemente nutritive care la primele ploi vor fi levigate.

Dacă măcar în ferestrele iernii, după câteva reprize de îngheț-dezghet ar trece cu o grapă cu discuri peste acest teren denivelat, ar mai salva ceva. Dacă însă lasă totul pentru primăvară (cum se întâmplă adesea), până se topește zăpada dintre bolovani și până se zvântă terenul pentru a intra la nivelat se pierde o bună parte din apa acumulată și se întârzie epoca de semănat, cu repercusiuni asupra nivelului și calitatea recoltelor. Aceste suprafețe, într-un an secetos, nu au nicio șansă să realizeze producții satisfăcătoare.

Asemenea aspecte se întâlnesc în multe locuri și este de datoria organelor agricole să ia măsuri de reducere a lor.

Trebuie avut în vedere că peste 90% din fermieri provin din alte domenii de activitate și au doar cunoștințe practice despre agricultură.

Trebuie găsite metode și forme de instruire a acestora. Adică cercetarea agricolă să aibă compartimente de extensie și consultanță, iar organele agricole județene să dispună de specialiștii necesari care să difuzeze în rândul fermierilor tehnologii corecte de cultivare a plantelor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Despre agricultură se spune că este un domeniu masculin, iar statisticile din întreaga lume arată faptul că încă există discriminări de gen. Femeile care activează în agricultură se confruntă cu o discriminare semnificativă în ceea ce privește proprietatea asupra terenurilor, egalitatea de remunerare, participarea în luarea deciziilor și accesul la resurse și credite ori accesul la piață. În România, aceste diferențe sunt în scădere, însă cea mai mare problemă rămâne egalitatea de șanse în a primi finanțare în cazul unei achiziții mari pentru propria afacere.

8 miliarde și nevoi tot mai mari

Recent, Organizația Mondială a Națiunilor Unite (ONU) a anunțat faptul că populația lumii a depășit marți 8 miliarde de locuitori, iar acest lucru este văzut  ca „o etapă importantă în dezvoltarea umană“. Se presupune că, în anul 2050, pe Pământ vor trăi cca 9 miliarde de oameni, deci crește populația, crește și nevoia de hrană. În acest context, atingerea egalității de gen nu este doar lucrul corect de făcut, ci este un ingredient esențial în lupta împotriva sărăciei extreme, a foametei și a malnutriției, fenomene încă prezente în multe zone ale lumii.

Creșterea producției agricole nu depinde doar de efortul companiilor de a veni cu soluțiile optime în ceea ce privește inputurile, ci și de oferirea egală de șanse între bărbați și femei în agricultură. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, statisticile arată că producțiile agricole în zonele sărace ar putea crește până la 4%, iar numărul persoanelor malnutrite ar putea fi redus cu până la 17%.

Femeile din mediul rural reprezintă un sfert din populația lumii și joacă un rol esențial în producția globală de alimente. Organizația Internațională a Muncii estimează că femeile reprezintă 41% din forța de muncă agricolă a lumii, iar proporțiile sunt chiar mai mari în țările în curs de dezvoltare. Potrivit FAO, dacă femeile fermier ar avea același acces la resurse ca bărbații, ar putea crește randamentul fermelor lor cu 20-30%, reducând probabil numărul de oameni înfometați din lume cu până la 150 de milioane.

femei care luceraza in agricultura

În prezent, femeile reprezintă aproape jumătate din toată munca agricolă efectuată în Africa, iar în India, peste 80% din munca în sectorul zootehnic și o treime în sectorul culturilor sunt realizate de femei. În ciuda acestor responsabilități substanțiale, accesul femeilor la resurse și servicii productive și chiar la informații despre tehnologii și practici agricole este limitat, iar nevoile și vocile lor sunt rareori auzite.

Pandemia ce a stopat pentru o bună perioadă bunul mers al lucrurilor în lume a condus la efecte negative în ceea ce privește munca femeilor în agricultură, existând multe cazuri în care femeile au fost nevoite să renunțe la locul lor de muncă pentru a avea grijă de copii ori pur și simplu au fost disponibilizate. Să revenim în Europa unde, pe lângă pandemie, un alt eveniment nefericit încă are ecouri în traiul zilnic, deci și în agricultură. Conflictul Ucraina a avut un impact major nu doar în rândul femeilor din acolo, ci pentru noi toți. După cum arată un recent raport ONU, perturbarea actuală a piețelor alimentare și a energiei nu a făcut decât să intensifice diferențele de gen, provocând rate de insecuritate alimentară, malnutriție și sărăcie energetică. De aici a reieșit o altă problematică, și anume aceea a crizei globale a costului vieții.

Chiar înainte de război, prețul alimentelor de bază pentru milioane de oameni creștea din cauza crizei climatice și a problemelor legate de lanțul de aprovizionare. Pandemia a dublat numărul persoanelor care se confruntă cu nesiguranța alimentară în întreaga lume, până la 276 de milioane, potrivit statisticilor Programului Alimentar Mondial. În iunie, ONU a declarat că invazia Ucrainei de către Rusia a împins încă 71 de milioane de oameni în sărăcie.

Care este situația în România

În țara noastră, Corteva Agriscience este una dintre companiile care desfășoară un program pentru susținerea femeilor din mediul rural care lucrează în agricultură. Recent, reprezentanții companiei au făcut public rezultatul unui studiu cu privire la stilul de viață, prioritățile și provocările cu care se confruntă femeile din România care lucrează în agricultură în viața de zi cu zi.

Rezultatele sondajului arată faptul că 53% dintre femeile intervievate consideră că discriminarea a scăzut în ultimii 10 ani, iar 35% afirmă că aceasta va dispărea în următorii 10 ani. Cu toate acestea, încă percep discriminarea de gen în agricultura românească ca fiind un fenomen răspândit. În evaluarea evoluției fenomenului de discriminare, aproape 54% dintre respondente au remarcat că în agricultură femeile, prin comparație cu bărbații, au mai puține șanse de a primi finanțare în cazul unei achiziții mari de afaceri (54%); au mai puțin timp de dedicat pentru ele și pentru hobby-urile lor (52%) și au mai puține oportunități de carieră (49%), precum și un venit mai mic (40%).

Majoritatea femeilor intervievate au raportat progrese către egalitatea de gen, dar 80% au declarat, de asemenea, că eforturile depuse de stat nu sunt suficiente pentru a atrage femeile către agricultură. La evaluarea diferitelor programe guvernamentale menite să atragă femeile în agrobusiness nu au fost găsite priorități semnificative. Toate programele prezentate în chestionar au primit 30-40% sprijin din partea respondentelor.

Potrivit respondentelor, au fost identificate patru direcții cheie pentru a elimina obstacolele aflate în calea egalității:

Politici de gen: protejarea și educarea femeilor cu privire la discriminare, educație de gen prioritizând egalitatea în drepturi și oportunități atât pentru bărbați cât și pentru femei, precum și emanciparea femeii.

Educație: acces la formare în noile tehnologii în agricultură.

Economie: consiliere în afaceri, dezvoltarea de programe speciale pentru a atrage femeile către agrobusiness, introducerea de programe de stat pentru sprijinirea micilor întreprinderi în domeniul agriculturii.

Social: cultivarea unei imagini atractive a muncii rurale și a femeii moderne în agricultură, în mass-media, crearea de evenimente pentru femeile din agrobusiness.

„Femeile au o contribuție esențială la economia agricolă și rurală din toată România și, adesea, gestionează gospodării complexe și urmăresc strategii multiple în traiul zilnic. Acest studiu mărește înțelegerea diversității rolului femeilor în agricultură și a constrângerilor cu care se confruntă ca fermieri și muncitori rurali. În plus, reafirmă că femeile inovatoare din zonele rurale hrănesc mai mult decât familiile și comunitățile lor, ele ajută la hrănirea lumii“, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România & Moldova.

Larissa DINU

Un grup de 20 profesori de la liceele agricole au participat la o vizită de studiu care să le ofere posibilitatea să experimenteze în mod direct cum sunt folosite tehnologiile și echipamentele specifice pentru Agricultura 4.0. Vizita a fost organizată de către Fundația World Vision România, prin programul „Creștem prin Educație Agricolă“.

Ciprian Bodescu, inginer agronom cu specializarea în agronomie, și Cristinel Bodescu, inginer zootehnist cu specializarea în apicultură, au primit grupul de profesori în „Livada cu stupi“, o livadă realizată printr-un proiect cu finanțare europeană.

Livada cu stupi – o livadă super-intensivă și ecologică

Cei doi frați, Ciprian și Cristinel Bodescu, au deschis prima stupină acreditată ca stupină de multiplicare, dar și stupină didactică. Odată cu declinul familiilor de albine, fenomen denumit și sindromul dispariției subite, frații Ciprian și Cristinel Bodescu au fost nevoiți să se reinventeze și au luat decizia de a planta o livadă.

 004 Agricultura 4

În 2016, au depus un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru plantarea a 5 hectare de cireș, investiția de 660.000 de euro fiind finalizată în anul 2018. Încă de la momentul scrierii proiectului, Cristinel și Ciprian Bodescu și-au propus să folosească cele mai noi tehnologii pentru a pune bazele unei plantații super-intensive și ecologice. După o documentare asiduă, au inclus în proiect multe elemente inovatoare aduse sistemului de plantare, sistemului de susținere, pomilor și sistemului de irigații. Instalarea unui parc fotovoltaic, sistemul de irigare, echipamentele agricole și soiurile de cireș au fost atent selecționate astfel încât să valorifice caracteristicile locației și să producă cel mai bun randament economic. A fost și multă muncă: cei doi frați Bodescu au plantat, au recoltat și își fac în continuare singuri tăierile la pomi pentru că „tehnica formării coroanei la cireș și mugurele de rod înseamnă producție“, ne spun cei doi.

Dar frații Bodescu nu vor să țină tot ce au învățat doar pentru ei: livada este și o clasă în aer liber, unde profesorii și elevii de la liceele agricole sunt bine-veniți să vină, să vadă și să înțeleagă procesul de la pregătirea solului și plantare până la recoltare sau care e drumul de la o idee până la realizarea planului de afacere și materializarea lui în câmp.

Agricultura 4.0 – Un capitol care lipsește din manualele școlare din România

„Problema cea mai mare din educația agricolă, la momentul actual, este că profesorii încă mai predau din literatura de specialitate veche, nu dispun de material didactic actualizat. În manuale încă se prezintă pomii așa cum se plantau înainte. Acum, toți pomii vin altoiți. Stropirea se realizează cu drone“, explică Cristinel Bodescu. „Putem sta la birou, să facem muncă de birou și din birou să coordonăm toate sistemele care ne ajută să întreținem procesele agricole. Or, manualele școlare nu prezintă acestă realitate.“

Profesorii au recunoscut, la rândul lor, că au fost copleșiți de complexitatea informațiilor prezentate și au mărturisit că se simt descoperiți pentru că nu dispun de instrumentele necesare care să îi ajute în predarea noțiunilor specifice pentru Agricultura 4.0, o realitate a zilei de astăzi.

„În urma acestei vizite nu ai cum să nu pleci acasă cu un bagaj foarte mare de cunoștințe“, a declarat unul dintre profesorii participanți. „Vizita de ieri am perceput-o ca pe o lecție practică si tehnică. Totul a fost la superlativ“, este o altă mărturie venită din partea profesorilor.

„Este absolut necesară implicarea agenților economici care lucrează în domeniul Agriculturii 4.0, să se implice în actul educațional, stabilind parteneriate care să asigure transfer de cunoștințe atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor“, a continuat Cristinel Bodescu. „Noi vom continua să sprijinim atât școlile cât și liceele să efectueze vizite de studiu în livadă. Am avut alături de noi, în cadrul acestei vizite, reprezentanți de la companiile care comercializează sisteme și echipamente specifice pentru Agricultura 4.0, tocmai pentru că ne dorim să încurajăm implicarea acestora în sprijinirea tinerilor și elevilor. Ne-am bucurat să vedem că, în urma acestei vizite, am facilitat un alt parteneriat realizat între o companie care realizează software pentru drone de stropit și liceul agricol. Aceștia vor continua să colaboreze pentru a oferi profesorilor și elevilor mai multe oportunități de învățare.“

Deși suntem în era Agriculturii 4.0, calificările, materiile și manualele au rămas neschimbate de zeci de ani, fără să fie actualizate cu conținuturi referitoare la noile tehnologii și echipamanente, digitalizare sau automatizare.

„Oferim liceelor know-how pentru a atrage tineri motivați și a-i pregăti pentru agricultura modernă. Doar așa liceele agricole vor reuși să formeze fermierii 4.0 de mâine“, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager în cadrul Fundației World Vision România.

„Tinerii nu înțeleg că munca în agricultură nu se mai realizează cum se realiza înainte. Poți să fii agricultor și să lucrezi din birou, într-un mediu curat, folosind programe care automatizează toate procesele agricole“, explică Cristinel Bodescu. „Sfatul nostru pentru tinerii care își doresc un viitor în agricultură este să pornească ceva pe cont propriu, să pună bazele unei mici ferme sau a unei livezi, să crească treptat prin accesarea de fonduri structurale. La fel de important este ca, pentru început, să înceapă să facă practică în ferme dezvoltate și să fie mai preocupați de cunoștințele pe care le vor dobândi decât de formele de recompensare financiară.“


Pachetul educațional „Călătorie spre anul 2050“

World Vision România, în cadrul Consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă“, a elaborat un modul educațional inovator despre agricultura durabilă și Agricultura 4.0. Pachetul educațional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România și este deja în implementare în 10 licee. „Călătorie spre anul 2050 vorbește copiilor despre sustenabilitate și tehnologie și răspunde la întrebarea: «Cum vom hrăni 10 miliarde de oameni în anul 2050?»“. Planurile de lecție, însoțite de filme și prezentări, familiarizează elevii cu cele mai importante concepte ale agriculturii durabile. Pachetul educațional este disponibil pe site-ul programului.

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA) pune la aceeași masă învățământul agricol cu noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din cele 56 de licee agricole din Romania.

Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte: Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.


Ion BOGDAN

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că în cursul lunii decembrie 2022  se depun Cererile de acord  pentru finanțare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023, la centrele județene ale APIA pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantațiilor viticole, alte evidențe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizații de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistrați în Registrul național al exploatațiilor şi care dețin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

c) organizațiile de îmbunătățiri funciare şi federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138 / 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei,pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data  limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023 sunt publicate pe site-ul Agenției, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

Recent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis sprijinirea producătorilor agricoli din România cu o suma de până la 1500,00 lei/hectar.

Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 157/17.11.2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021, ce au fost afectate de seceta pedologică extremă și care acoperă aproximativ 250.000 hectare, pentru 16.740 de beneficiari, cu o alocare totală de 365.638,26 mii lei. Ordonanța prevede acordarea sumei de 1500,00 lei per hectarul afectat de secetă, proporțional cu gradul de calamitate, ceea ce este o măsură corectă, pentru că nu toți cei afectați de secetă au suferit pierderi totale.

Teoretic, un fermier care în toamna anului 2021 a însămânțat 5 hectare de grâu și nu a recoltat nimic, adică grad de calamitate 100%, poate primi ajutor din partea statului, sub forma unui grant, suma de 7500,00 lei (tabelul 2).

Practic, însă, dacă seceta i-a distrus jumătate din producție, producătorul agricol va primi 1875 lei pentru toate cele 5 hectare calamitate în proporție de 50% (tabelul 2).

Cum adică, ar întreba cei care au urmat școala primară? Matematica este o știință exactă. Așa am învățat la școală în clasele primare și tot atunci am învățat că 50% reprezintă jumătate dintr-un întreg.

Probabil și în matematică există principiul "politically correct".

Cum este posibil așa ceva? Probabil este o greșeală de redactare undeva pentru că dorința Guvernului a fost exprimată clar: dăm 1500,00 lei per hectar, fermierilor afectați de seceta pedologica extremă,  proporțional cu gradul de calamitate suferit de fermieri.

Nu este nicio greșeală de redactare din partea Guvernului. Păi și atunci? Cum este posibil ca 50% din 1500 să dea 375?

Simplu! Se dă o ordonanță prin care se stabilește modul de calcul și apoi, se face trimitere la procesul-verbal de calamitate întocmit de Comisia de Evaluare și care, conform metodologiei stabilite prin Ordin de Ministru, stabilește suprafața calamitată ca fiind suprafața cultivată, înmulțită cu procentul de calamitate. Deci, în cazul nostru, suprafața calamitată rezultată, este de 2,5 ha din cele 5 ha cultivate, la un procent de calamitate de 50% (tabelul 1)!

Tabelul 1 - Anexa 3 la regulament – Aprobat prin Ordin de Ministru 97/63/2022 PROCES-VERBAL de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole

Nr. crt.

Bloc fizic

Nr. Parcela/ tarla

Cultură

Suprafața totală declarată -ha-

% calamitate

Suprafața calamitată -ha-

Evaluare pagube -lei-

Irigabil da/nu

0

1

2

3

4

5

6 =4x5/100

7

8

1

70

32 a

Grâu

5,0

100

5,0

-

Nu

2

72

41b

Grâu

5,0

50

2,5

-

Nu

Apoi, la cele 2,5 hectare se aplică din nou gradul de calamitare de 50% și rezultă suprafața de 1,25 hectare (din cele 5 cultivate inițial) care apoi se înmulțește cu suma de 1500 lei și obținem suma totală de 1875 lei pe care fermierul o poate primi cu titlu de despăgubire (tabelul 2)!

Tabelul 2 - Anexa 1 din OUG 157/2022 – date privind modalitatea de calcul

Cultura

Suprafața totală declarată (ha)

Procent afectat mai mare decât 30% (%)

Suprafața afectată (ha)

Cuantum maxim grant unitar (lei/ha)

Valoare maximă grant lei

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)-4x5x3:100

Grâu

5,0

100

5,0

1500,00

7500

Grâu

5,0

50

2,5

1500,00

1875

Nota:

Coloana 3 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 5 din procesul-verbal).

Coloana 4 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 6 din procesul-verbal).

Suprafața din coloana 4 nu trebuie să fie mai mare decât suprafața din coloana 2.

Coloana 6 se calculează prin înmulțirea valorilor coloanei 3 cu coloana 4 și cu coloana 5, iar rezultatul se împarte la 100.

Curat murdar, Nene Iancule! Zău că oamenii ăștia lucrează politici pentru fermierii mici și mijlocii și se gândesc la toate neajunsurile pe care făuritorii de hrană le întâmpină pe fondul crizei economice la nivel global. Cât noroc au țăranii și țărăncile din România cu un Minister al Agriculturii și Dezvoltării Rurale!

Parafrazându-l pe domnul Ministru Petre DAEA, să fim sănătoși și să ne alegem leader-ii cu grijă!

În încheiere, slavă Domnului că ne știm sănătoși și nu avem nevoie de recomandarea unui medic bun, dar dacă ne poate recomanda domnul ministru Daea un profesor bun de matematică care să ne poată medita până înțelegem această formulă de calcul, promitem să nu îl refuzăm!

ECHIPA L.A.P.A.R.

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

rapita Oltenesti VS

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti