ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Sep 2021

Parfumul de Rai din Pogonești, Vaslui

Terre Mauve – Parfum de Rai este o afacere mică, de familie, cu produse făcute manual și de serie. Povestea Dianei Markovic, din comuna Pogonești, județul Vaslui, a început în anul 2015, când, la dorința tatălui, a plantat 1 ha de lavandă.

20.000 de butași din soiul Sevtopolis

„El de mult visa la o plantație de lavandă, dar niciodată nu găsea timp să o înființeze. Astfel că, după ce s-a pensionat, a început să-și dezvolte visul. Am căutat o pepinieră de lavandă, de unde am cumpărat 20.000 de butași (soiul Sevtopolis/ numit și Sevastopolis). Toate fondurile le-am investit în achiziționarea de butași, așa că nu am mai putut investi în utilaje agricole. Plantarea și recoltarea le facem manual. Lavanda a crescut atât de mult încât, dacă am băga utilaje pentru recoltare, am distruge o bună parte din ea. Printre secretele cultivării lavandei aș specifica multă perseverență și dragoste. În primul an de la plantare am pierdut aproape jumătate din recoltă (ori eroare umană la plantat, ori natura nu a fost de partea noastră), dar asta nu ne-a împiedicat să mergem mai departe. Am plantat și restul de butași ca să umplem golurile… și de acolo am pornit la drum cu adevărat. La început a fost foarte greu pentru că nu știam de unde să începem, dar prin multă muncă și mult citit am ajuns unde suntem acum“, specifică cultivatoarea vasluiancă.

Produse unicate de lavandă, făcute manual

O plantație de 1 ha se ridică la 15.000 de lei doar plantele, la care se adaugă transportul și mâna de lucru, iar ulterior recoltatul și distilatul, mai spune Diana. „Dacă ar fi să estimăm, cred că am ajunge undeva la 35-40.000 de lei. Distribuția o facem personal. Avem următoarele produse: ulei esențial pur de lavandă, odorizante de mașină cu ulei de lavandă și miere de lavandă, apă de lavandă, săpun hidratant cu apă și ulei de lavandă, lumânări din ceară vegetală cu ulei de lavandă (pentru Aromaterapie), săculeți cu flori de lavandă, buchete ornamentale de lavandă (proaspete și uscate), butași și plante adulte de lavandă pentru grădină și ghiveci. De cele mai multe ori comercializăm în diferite orașe la evenimente (festivaluri, sărbători, expoziții) organizate de primării și de alți organizatori. Momentan avem produsele plasate și într-un Plafar din Vaslui.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Epureni, județul Vaslui: Lavandă în sistem ecologic pe o suprafață de 10 ha

Povestea culturii de lavandă în sistem ecologic a lui Radu Bîlbîe din comuna Epureni, județul Vaslui, care se întinde în acest moment pe suprafață de 10 ha, a început în anul 2014. Încă de la bun început a optat pentru producerea prețiosului ulei esențial de lavandă. Ca noutate, începând de anul trecut tehnologia de extragere pe care o folosește familia Bîlbîe este cu totul diferită față de alte tehnologii clasice deoarece uleiul de lavandă se obține prin presiune de aburi.

Soiul este unul bulgăresc, Sevtopolis

„Pe acest teren ar fi trebuit să fie înființată o cultură de nuci, dar din cauza pH-ului solului am renunțat și m-am reorientat către o plantă care nu mai era la acea vreme în județul Vaslui, respectiv lavanda. În prezent, suprafața cultivată este de 10 hectare, dar nu a fost înființată toată odată din cauze obiective, în special din lipsa terenului și a banilor. Soiul este unul bulgăresc, se cheamă Sevtopolis și s-a aclimatizat extraordinar de bine la noi în țară, fiind comercializat de mai multe firme în România. Noi nu am optat de la început pentru o cultură ecologică pentru că nici nu știam că este posibil, ca să fiu foarte cinstit. Combaterea buruienilor am văzut că nu se poate face decât în două moduri: mecanizat, lucru pe care nu mi-l permiteam la acel moment când am înființat cultura, și cu sapa, efectiv. După doi ani ne-am dat seama că este mai bine să cultivăm ecologic, cu toate că este greu din cauza costurilor care sunt extrem de mari: se face cu forță manuală, iar muncitorii sunt greu de găsit în ziua de astăzi“, ne spune cultivatorul vasluian.

Distilerie după o tehnologie italiană, prin presiune cu aburi

Producătorul vasluian a optat de la început pentru producerea prețiosului ulei esențial de lavandă care este pe locul doi, după uleiul de trandafiri în ceea ce privește producția mondială, adaugă Radu Bîlbîe. „Acesta este scump pentru că se produce puțin, cu atât mai mult cel bio. Procesul tehnologic este unul complicat, practic din momentul recoltării până când plantele trebuie puse în distilator trebuie să treacă cât mai puțin timp pentru a nu se evapora uleiul esențial. Povestea distileriei noastre are un specific aparte; am luat legătura pe Internet cu un producător italian, am mers în Italia, am bătut palma, am făcut un contract. Tehnologia pe care o folosim noi este cu totul diferită față de alte tehnologii clasice, uleiul de lavandă fiind obținut prin presiune cu aburi. Se diferențiază de metodele clasice prin faptul că această tehnologie a distileriei noastre nu folosește presiune, ci un abur ușor, practic este ca un capac pe o oală la fiert în care se folosește tehnologia de 6 bari la abur. Am negociat cu producătorul italian, am luat două distilerii și am obținut un preț de 23.000 euro/ bucată, fiind de dimensiune medie, 1.500 litri/ cazan.“

Piața de desfacere este o junglă

În ultimii doi ani, uleiul de lavandă, din păcate, a avut un preț descendent, precizează producătorul. „În anul 2018 a avut un preț mulțumitor, a pornit de la 80 euro/kg și s-a ajuns și la 110 euro/kg. În comparație cu anul 2018, când prețul a fost de 85 euro/kg, anul trecut a fost 25-30 euro/kg. 2020 a fost un an groaznic din punctul de vedere al pandemiei, a fost și secetă, producția de ulei a fost mai mică, nu ne-am plâns pentru că este pasiune și nu am să renunț la această cultură, chiar am de gând să ne mărim suprafețele. În legătură cu piața de desfacere, aici este destul de complicat deoarece realmente este o junglă, fiecare își comercializează producția, produsul final, cum poate și unde poate, nu există o asociație, chiar dacă au fost încercări timide de a ne cunoaște între noi. În realitate este foarte greu să îi aduni pe toți la masă, să faci o asociație așa cum este în celelalte țări, să punem toți produsele, să le vindem cu același brand, este aproape imposibil. Cine spune că se poate îmbogăți din această cultură să ne dea și nouă formula. Pot spune că, în cazul meu, nu neapărat a fost o ambiție personală, dar am fost fascinat când plecam în concedii de câmpurile de zeci de hectare din Bulgaria și m-am întrebat de ce noi nu putem face la fel. Răspunsul este... pentru că nu avem o tradiție în cultivarea acestei plante și din cauza costurilor; este foarte important să ne calculăm foarte bine pașii.“

În primii 5 ani nu există venituri

Pentru că tot mai mulți tineri se îndreaptă spre „aurul mov“; cum mai este cunoscută lavanda, cultivatorul vasluian ne-a făcut și un calcul al costurilor legate de tehnologia pe care acesta o folosește. „De exemplu, noi folosim o tehnologie de 1,40 m între rânduri și 25-30 cm între plante/rând, la plantare mă refer. Asta înseamnă că pe o suprafață de 1 ha avem aproximativ 20.000 de plante. Rata de prindere în sezonul de toamnă este undeva la 90-95%. Am avut și eșecuri, greșeli pe care le-am învățat din mers; de exemplu, am plantat primăvara, dar a fost o primăvară secetoasă și am avut pierderi de aproximativ 90%. Dar să presupunem că avem terenul nostru că altfel nu putem să ne apucăm de acest business deoarece este o plantă care poate fi cultivată pentru 13-15 ani, ea trebuie reînnoită după un timp.

Materialul săditor certificat pe care îl folosim noi îl aducem din Bulgaria, de la un producător cu care colaborăm de 7 ani și care ni-l vinde cu 0,15-0,18 eurocenți/bucată. Așadar ca să aflăm cât ne costă doar materialul săditor certificat, spre exemplu 20.000 de plante/ha, trebuie să facem acest calcul: 0,15-0,18 x 20.000 plante. Celor care cred că fac ușor bani cu această cultură le spun doar atât: timp de 5 ani să își ia gândul de la partea de venituri pentru că este destul de complicat. Trebuie pasiune, timp, răbdare și suport financiar“, a încheiat Radu Bîlbîe.

Beatrice Alexandra MODIGA

Căpșunile cu gust „tânăr“ ale unei antreprenoare din Brădești, Vaslui

O afacere făcută cu pasiune, care promovează și alimentația sănătoasă, începe să dea roade. Valentina Velicu (21 de ani) este printre primii tineri ambițioși care au primit sprijin pentru deschiderea unei afaceri în cadrul proiectului NEETs în antreprenoriat, în anul 2020, respectiv înființarea unei plantații de căpșuni în satul Brădești, comuna Vinderei, județul Vaslui, pe o suprafață de 15 ari, cu o producție de 3 tone.

6.500 euro – fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement

„Povestea a început în anul 2019. Eram plecată în Anglia la muncă, nu mă puteam adapta acolo oricât de mulți bani obțineam, dorul de casă și de locul natal mă chema tot mai mult. Așa că împreună cu prietenul meu am decis să investim în ceva banii pe care i-am strâns și ne-am gândit la cultura de căpșuni! De ce? Pentru că sunt fructe căutate de multă lume, pe care oricine își permite să le cumpere. Am început cu 3.000 de plante pe care le-am achiziționat din bani proprii, până în anul 2020, când am optat pentru fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement. Am obținut astfel 6.500 euro pentru a ne extinde și pentru a achiziționa o serie de echipamente. Așa am ajuns în momentul de față să avem 9.000 de plante. Și cu siguranță nu ne vom opri aici, avem un orizont destul de larg și ne dorim să fim cât mai cunoscuți“, povestește cultivatoarea Valentina.

Soiuri certificate de la pepiniere din țară

Pentru alegerea terenului tânăra ne mărturisește că a avut nevoie de o analiză a solului, după care a putut pregăti biloanele pentru plantare, dar și de mai multe soiuri pentru o producție scontată. „În momentul de faţă, noi nu avem o mașinărie specială de realizat biloane, dar folosim motocultorul achiziționat prin intermediul proiectului și, bineînțeles, apelăm la zilieri. Biloanele, ca să fie mai pe înțelesul tuturor, ajută la înrădăcinarea plantei, ferește fructul de pete, ține umiditate în sol, plus multe alte beneficii. Avem biloane atât în aer liber, cât și în sere. Noi avem cultivate patru soiuri diferite: Honeoye, Elsanta, Amandine și Albion. Am ales aceste soiuri deoarece sunt aromate, productive, sunt soiuri timpurii și cu condiții pedoclimatice foarte bune. Sunt achiziționate de la cele mai mari pepiniere din România care oferă certificat în baza căruia știm că planta nu are nicio boală sau bacterie. Noi deținem în momentul de față o suprafață de 15 ari și producem undeva la 3 tone de căpșuni. Pentru a feri plantele de anumiți dăunători și pentru a nu se usca folosim Nutricomplex, după care soarele și apa ne sunt prieteni. Cea mai mare problemă pe care o evităm pe cât posibil apare în timpul verii, când planta are mari șanse să intre în colaps din cauza temperaturilor ridicate. De aceea, anul acesta vom face un sistem de umbrire pentru a evita aceste neplăceri“, mărturisește vasluianca.

Distribuție „door-to-door“ în Vaslui și Iași

Distribuția căpșunilor pentru Valentina are un rol foarte important, adaugă aceasta. „Fructele sunt culese și livrate în aceeași zi, sunt puse în caserole din plastic, transparente, care dispun de orificii pentru aerisire la bază și pe capac; oferă posibilitatea fructelor să respire. Capacitatea caserolei este de 500 g, iar prețul diferă, nu este unul fix. Se începe de la 30 de lei/kg și descrește până la terminarea sezonului. Distribuția se face „door-to-door“, din ușă-n ușă, datorită faptului că ne gândim și la mămici cu prichindei care nu pot pleca oricând de acasă sau la bătrânii care nu se pot deplasa etc. Pe timpul pandemiei am fost uimiți să vedem că avem atâtea solicitări; pentru cei care au lucrat de acasă era un moment destul de bun pentru a savura căpșuni proaspete și răcoritoare. Livrăm atât în zona Vasluiului, cât și în Iași. Ne dorim să ne extindem, să avem șansa de a intra pe un lanț de supermarket-uri, de a oferi locuri de muncă, să putem sprijini în continuare produsele bio, să înființăm și alte afaceri legate de produsele bio. Nu ne mai dorim să plecăm din țară deoarece putem face multe lucruri aici, în România noastră frumoasă, doar că avem nevoie de mult mai mult sprijin“, încheie Valentina Velicu.


Caracteristicile soiurilor

  • Albionul este un soi care formează tufe de o vigoare medie și cu o productivitate ridicată. Este răspândit și extrem de apreciat în SUA, fiind cultivat prima dată la University of California. Căpșunele din acest soi sunt de dimensiuni mari, aromatice și cu o productivitate pe tot parcursul anului.
  • Honeoye este un soi timpuriu cu o productivitate remarcabilă, răspândit și recunoscut pe plan mondial datorită calităților sale deosebite. Fructul este de dimensiuni medii-mari (25-30 g), de formă conică, iar culoarea este de roșu închis. Este apreciat de consumatori datorită gustului deosebit.
  • Elsanta este un soi de căpșun olandez foarte cultivat în Europa datorită productivității ridicate și rezistenței la boli. Calitatea fructelor: mari (20-25 g), uniforme, conic rotunjite, culoare roșu strălucitor.
  • Amandine este un soi cu o creștere erectă cu un foliaj nu foarte bogat, fructul este frumos în formă de inimă și lucios, pulpa este roșie, gustoasă și fermă, de mărime medie spre mare, se păstrează foarte bine și nu își pierde calitățile nici în perioadele calde.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Porților Deschise la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Vaslui - ediția a II-a

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP) Vaslui a organizat online cea de-a doua ediție a Zilei Porților Deschise, la finele lunii mai. În cadrul evenimentului, specialiști din toată țara au răspuns invitației pentru un dialog cu privire la importanța pajiștilor permanente, care sunt direct legate de viața socio-economică și conservarea mediului în care trăim.

Pajiştile – o resursă naturală colosală

În cadrul evenimentului Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și actualul președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Șișești“ București, a apreciat eforturile specialiștilor de la SCDP Vaslui. „Soluțiile de salvare a pajiștilor nu vin din politică sau alte decizii administrative. Ele trebuie să fie susținute de decizii verificate în sistemele de cercetare. Nu putem avea performanță și eficiență în agricultura României cu produse de import de cercetare“, a specificat Valeriu Tabără.

Zona de silvostepă a Moldovei este una aparte, cu un climat special, arid, în care verile sunt foarte călduroase, precipitațiile sunt foarte puține și foarte prost distribuite, a menționat Costel Samuil, secretar științific al SCDP Vaslui. „Ca atare, găsirea unor soluții concrete, obținerea unor soiuri de la specii adaptate acestei zone nu erau doar importante, ci obligatorii. Iar acest lucru se face de către SCDP Vaslui de la bun început, încă de la crearea ei. Are în portofoliu crearea a trei specii importante, poate cele mai bune specii care sunt acum adaptabile acestei zone, care reușesc să rezolve o parte din problema acestor pajiști“, a adăugat Costel Samuil.

Soiuri noi brevetate

SCDP Vaslui se mândrește cu o serie soiuri de graminee și leguminoase perene dezvoltate aici, fiind create și omologate 8 noi soiuri de plante destinate refacerii pajiștilor, 5 dintre ele deja brevetate. Pentru ultimul dintre acestea, sparceta Sersil, Doina Silistru (ing. cercetător principal gradul I) a primit brevetul de invenție. „Am pus suflet pentru a păstra această stațiune, din cele patru câte existau la nivel național. Stațiunea de la Vaslui este singura care a mai rămas în activitate (…). Trebuie să evidențiem rolul important al pajiștilor, mai ales socio-economic și din punct de vedere protector. Atât timp cât am fost om politic am militat pentru susținerea cercetării științifice în general, dar mai ales din agricultură. Cei care fac politicile agricole și cei care lucrează pământul trebuie să-și dea mâna pentru binele tuturor. Practic, pajiștea reprezintă viața“, a adăugat Doina Silistru.

SCDP Vaslui are nevoie în continuare de susținere financiară

cercetare dezvoltare

Simona Dumitriu, directorul SCDP Vaslui, a precizat: „Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Vaslui are nevoie în continuare de susținerea financiară de la bugetul de stat, de achiziția de noi utilaje moderne, care să asigure transferul rezultatelor cercetării științifice în practică.“

Simona Dumitriu a mai evidențiat și munca cercetătorilor de la stațiune în această perioadă și eforturile pe care le fac pentru a oferi fermierilor, crescătorilor de animale din această zonă un material genetic de calitate, punctând deschiderea pe care o are SCDP Vaslui în implementarea unor parteneriate cu alte institute și cu Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași.

Scurt istoric

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP) Vaslui este singura unitate din ţară care studiază şi creează soiuri noi la speciile Bromus inermis (obsigă nearistată), Agropyron pectiniforme (pir crestat), Onobrychis viciifolia (sparcetă), specii adaptate condiţiilor de stepă şi silvostepă. Staţiunea elaborează tehnologii de multiplicare a seminţelor de obsigă nearistată şi de sparcetă din categorii biologice superioare, precum şi tehnologii moderne de cultură a pajiştilor. Elaborează tehnologii de îmbunătăţire a pajiştilor permanente, a celor afectate de eroziune şi de alunecări de suprafaţă. Cum din cele aproximativ cinci milioane de hectare de pajişti, 67,5% sunt situate pe versanţi, iar pe 63% din suprafaţa acestora se manifestă fenomenul de eroziune, se impun continuarea şi intensificarea activităţii de creare de noi soiuri la speciile de graminee şi de leguminoase perene de pajişti, care rezistă pe aceste terenuri. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui a fost înfiinţată în 1981, având atunci 1.030 hectare. Începând cu 1990, SCDP Vaslui şi-a diminuat suprafeţele ca urmare a ocupării abuzive şi a retrocedării terenurilor, ajungând în prezent la 253,54 ha.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ciobănia sau dragostea de animale a crescătorului vasluian Ioan Manolache

Oieritul reprezintă pentru mulţi crescători o moştenire de familie, transmisă din generaţie în generaţie. Pe lângă o serie de investiţii şi efort, fără dragoste de animale nu poţi reuşi în acest domeniu, o spune unul dintre crescătorii cu o veche tradiţie în oierit din comuna Todireşti, satul Plopoasa, județul Vaslui.

Cea mai populară rasă din satele româneşti este Ţurcana, supranumită și „Regina Munților“. Aceasta este o rasă stabilă, rezistentă, deloc pretențioasă, ce oferă producții mixte de lapte, carne și lână, motiv pentru care și crescătorul vasluian a rămas la această rasă de oi.

Mic copil cu trei cârlani

Unul dintre crescătorii cu o veche tradiţie în oierit din județul Vaslui este Ioan Manolache, în vârstă de 66 de ani din comuna Todireşti, satul Plopoasa. Stâna sa a prins viaţă în anul 1975, cu câteva oi de Karakul, dar în timp turma a ajuns să aibă un efectiv de 700 de capete. La un moment dat ferma nu mai mergea pe un făgaş normal şi în cele din urmă a renunţat la această rasă, orientându-se spre Ţurcană. „Este o moștenire de sânge, dar în momentul de față nu aș îndruma pe nimeni spre oierit. De când mă știu m-am ocupat cu oieritul, așa s-au ocupat și părinții noștri, și din șapte frați care am fost, numai doi am moștenit ciobănia. Primele oi le-am avut prin anii ‘70, eram copil atunci, am început cu trei cârlani, apoi în toamna acelui an am mai cumpărat 20 de oi Karakul. Prin anul 1975 aveam 150 de oi și mi-am dat seama că nu mai mergea Karakulul, erau niște oi cam gingașe, și astfel ne-am orientat spre Țurcană în anul 2003, când am luat 200 de capete de la Oradea și apoi le-am înmulțit. Aici noi suntem în familie, cu băiatul și fratele Costică“, ne povestește crescătorul vasluian.

Mieii de la Plopoasa ajung la export în țările arabe

Anul acesta prețul pentru un kilogram de carne de miel de Paște a fost 15 lei, în viu, în zona Vasluiului, dar majoritatea mieilor ajung la export, către țările arabe, ne mărturisește acesta. „Anul acesta avem în jur de 800 de miei, iar prețul mielului față de anul trecut pare mai bunișor. Dar știi sigur când ai încărcat mielul la mașină, iar aici ca să tai mielul să-l vinzi la piață nu ai cui. În anii din urmă, înaintea Paștelui, veneau câte 200 de comenzi, acum vin unul sau doi oameni, nu-ți convine să tai 15-20 de miei. Mieii o să-i dăm la export, la arabi, că altcineva nu cumpără. La ora actuală costă 15 lei/kg în viu, dar nu se știe mai târziu, ținem să îi facem peste 30 de kilograme. Fătările au început pe 10 februarie și s-au terminat la sfârșitul lunii aprilie. 2020 a fost un an rău, nu a fost mâncare pentru animale, au intrat oile slabe pe iarnă, iar la montă au fost cam slăbuțe. Noi facem telemea și brânză frământată și apoi le vindem toamna deoarece atunci au un alt preț față de lunile mai și iunie. Acum, dacă nu prea mai lucrează nimeni, cui să-i vând brânza la Negrești la piață?“

„După noi... dispare ciobănia!“

„La momentul de faţă nu aş sfătui pe nimeni să investească în oierit, mai spune Ioan Manolache. Piaţa de desfacere nu o facem noi, fac bişniţarii, noi muncim şi alţii câştigă. Înainte, pe timpul lui Ceaușescu, cheltuiam câte 200-300 lei/oaie, cum erau banii atunci și câștigam până în 5.000 de lei. Acum, când faci socoteală la sfârșit de an, cheltuielile depășesc veniturile, dar ne-am obișnuit, ciobănia este în sânge. Nu știu cum m-aș vedea fără oi, mi-ar fi foarte greu pentru că îmi sunt dragi. Astăzi nu vezi niciun tânăr să aibă oi, numai noi, bătrânii rămași... După noi dispare ciobănia...“

Baciul Ioan ne spune că teren arabil nu are, dar acest lucru nu este o problemă pentru el. „Avem ceva pășune, iar în mare parte cereale și nutreț cumpărăm. La noi în zonă este concesiune, iar restul pajiștilor aparține unei asociații care le administrează, le dă cu îngrășăminte, le curăță și au făcut garduri electrice. Ne-a mai ajutat un pic subvenția, 80 lei/oaie, dar nu se știe de anul acesta ce se va întâmpla“, încheie Ioan Manolache, crescător de ovine din județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Județul Vaslui: O zonă bătută și de soartă, dar și de comoditatea administrative

Cam nimic nu se leagă în județul Vaslui. În Strategia de dezvoltare integrată 2021-2027 autoritățile vorbesc despre un „cerc vicios“, punând slaba dezvoltare pe seama resurselor naturale modeste, dar și a altor factori precum alți poli de creștere din regiune care iau spuma investițiilor și migrația, generată și ea de economia slabă. Dar nici nu sunt idei pentru crearea infrastructurii care să atragă facilități economice etc. Pe de altă parte, discutând despre proiecte, marea majoritate se bazează pe programele guvernamentale și mai puțin pe fondurile europene, deci avem un soi de comoditate administrativă. Vasluiul are cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, este pe primul loc în țară la gospodării neconectate la energia electrică, deține recordul la abandonul școlar etc. Municipiul Bârlad joacă rol de motor economic, și nu capitala județului, Vaslui. Una peste alta, se creează senzația unei fundături. Dar lucrurile nu sunt tocmai fataliste, iar acest lucru îl demonstrează comuna Pădureni, așezare care a devenit etalon rural regional. Doar că primăria a accesat 8 milioane euro fonduri europene, fix ceea ce nu prea fac alții...

Documentele strategice ale județului încep cu o constatare: „Punctul vamal Albița-Leușeni reprezintă cea mai importantă cale de acces rutier de pe frontiera estică între Uniunea Europeană/România cu Republica Moldova și fostul spațiu sovietic, cu o tranzitare anuală de peste 3 milioane de cetățeni și circa 900.000 vehicule. Impactul economic al poziției transfrontaliere rămâne limitat, schimburile comerciale între UE și  Moldova limitându-se la exporturi de 1,7 md. dolari și importuri de 2,6 md. dolari în primele 11 luni din 2019 (sursă: Biroul de Statistică R. Moldova).“ Cum ar veni, autoritățile județene s-ar fi așteptat ca simpla prezență a rutei internaționale pe teritoriul său să aducă de la sine dezvoltarea. Dar... ghinion! Ne lămuresc tot administratorii județului: „Vaslui se află la intersecția ariei de polarizare a unor orașe de talie mai mare, precum Iași, Galați și Bacău, cu care se află într-o competiție inegală (din perspectiva oportunităților de ocupare, studii, consum cultural, servicii medicale etc.) pentru atragerea și menținerea forței de muncă (...) Județul este situat la periferia de est a Uniunii Europene, așadar la distanță mare față de nucleul economic al spațiului comunitar (Germania, Austria, Belgia, Olanda, Franța etc.), stârnind mai puțin interes al investitorilor străini în comparație cu județele de la granița de vest a României (de exemplu Timiș, Cluj, Arad, Bihor etc.).“ Cu alte cuvinte, din start județul are un diagnostic oarecum agonizant, este bătut de soartă, cum ar veni.

„Cercul vicios“ al subdezvoltării

Principala resursă naturală a județului Vaslui este reprezentată de cele aproximativ 400.000 ha de teren agricol, care-l plasează pe locul 1 la nivelul regiunii Nord-Est. Dintre acestea, aproximativ 292.000 ha sunt teren arabil (locul 2 în regiune, după Botoșani), iar cultura viței-de-vie în centrele Huși, Averești, Vutcani, Murgeni, Bohotin, Vaslui și Bozieni poziționează județul pe locul secund regional, după Iași. Pe urmă, zona dispune de pășuni (90.000 ha – locul II la nivel regional, după Suceava), ceea ce ar ajuta în zootehnie, de 100 de lacuri, majoritatea iazuri piscicole, și de 80.000 ha de păduri (de peste 5 ori mai puțin ca în Suceava și de 3 ori mai puțin decât în Bacău și Neamț). În afară de nisip și argile, solul nu dispune de alte resurse, iar despre turism nici nu poate fi vorba. Deci zona este chiar văduvită sub acest aspect. Autoritățile fac următoarea remarcă:

  • economia județului depinde foarte puternic de sectorul public (administrație publică, educație, sănătate, asistență socială), care generează un sfert din valoarea adăugată brută, cu 5 puncte procentuale mai mult decât media regională și cu 10 peste cea națională;
  • deși este perceput ca un județ agricol, agricultura generează doar puțin peste 10% din valoarea adăugată, mai puțin decât tranzacțiile imobiliare (vânzări terenuri, case), comerțul, serviciile de cazare, alimentație publică și industria prelucrătoare;
  • activitățile economice sunt strâns legate de puterea de cumpărare a locuitorilor;
  • sectoarele economice care se bazează pe forță de muncă înalt calificată, precum serviciile IT&C sau industriile creative, au o pondere extrem de redusă în economie, pe fondul migrației talentelor către centrele universitare și către alte țări, ceea ce antrenează, cităm din strategie, „un cerc vicios al subdezvoltării“.

Cel mai mic PIB/cap de locuitor din țară

În anul 2019, PIB-ul general al județului a fost de 9,796 miliarde de lei, cel mai mic din regiune, și pe poziția a 36-a, la nivel național, iar PIB/cap locuitor s-a situat la 5.554 euro, cel mai mic din regiune și cel mai mic din țară (sursă: Comisia Națională de Strategie și Prognoză). Conform INS, la 31 decembrie 2018, în județ existau 5.722 de firme active ( 8,9% din totalul regional, locul 5 din 6 județe, și sub 1% din totalul național, locul 33 din 41 de județe + Capitala). Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori rezidenți era de 15, în comparație cu media regională, de 20, și cea națională, de 30. Cu alte cuvinte, spiritul antreprenorial este destul de slab dezvoltat. La acest capitol se dă vina pe gradul mare de ruralizare și migrația forței de muncă. Cei mai puternici agenți economici s-au concentrat în Bârlad și mai puțin în Vaslui și doar câțiva au ajuns în mediul rural. Cele mai multe întreprinderi activau în domeniul comerțului (39% din total), urmate de industria prelucrătoare (10%), construcții (9%), transporturi (9%) și activități tehnico-profesionale (7%).

Utilități publice și infrastructură rutieră sub media națională

Pe acest fond al numărului mic ce sectoare generatoare de bani, evident că bugetul din 2019 (primării și Consiliul Județean) a fost unul dintre cele mai scăzute din țară, de 1,327 miliarde lei (sursă: MLPDA). Câteva caracteristici: orașul Bârlad are venituri mai mari decât Vaslui; 19 comune au avut un buget total mai mare de 10 milioane de lei; la venituri proprii, cele care vorbesc real despre puterea economică a unei zone, 12 comune au avut bugete ce depășesc 2 mil. lei: Zorleni (4,3 mil. lei), Fălciu (3,87), Banca (3,02), Dragomirești (3,67), Muntenii de Jos (2,98), Drânceni (2,56), Tutova (2,43), Pădureni (2,42), Brezeni (2,20), Văleni (2,11), Hoceni (2,15), Găgești (2,05). De nivelul veniturilor realizate sau atrase depinde și gradul de dezvoltare.

Transport: din 2.199 km de drumuri, 1.197 km sunt modernizate (54,43%), 248 km aveau îmbrăcăminți ușoare rutiere (11,28%), 535 km înseamnă drumuri pietruite (24,33 %) și 219 km de căi rutiere sunt din pământ (9,96%). Cele mai multe drumuri pietruite și din pământ se regăsesc în comune, dar și pe căile gestionate de Consiliul Județean Vaslui. Aici ar fi de făcut o remarcă pentru spațiul rural: în ultimii ani, 6 comune au accesat fonduri europene pentru drumuri (PNDR), iar 69 au derulat proiecte finanțate din fonduri naționale (PNDL). Cunoscătorii știu de ce am venit cu aceste precizări. Dar nici la nivel de orașe lucrurile nu stau mai bine. Procentul de modernizare a arterelor de circulație variază între 41,66% (Murgeni) și 69,37% (Vaslui).

Sistem de alimentare cu apă: 5 orașe din 5 au apă și 63 de comune dispun de rețea, din 81 total (77,77%), cifre care plasează județul pe locul II la nivel regional, după Bacău, poziție care reprezintă, cel puțin statistic, o performanță. Numai că populația deservită de rețea (urban + rural) este de 148.829 de persoane, adică 40% din totalul populației rezidente (372.040 de locuitori), cu mult sub media națională, de 71,02%. Asta înseamnă fie că rețeaua nu a fost extinsă în toate satele componente, fie gospodăriile nu sunt branșate la sistem nici măcar în toate orașele.

Rețea de canalizare: 5 orașe din 5 (100%) și 22 de comune, din 81 total (27,16%), dispun de canalizare, județul ocupând locul 5 din 6 județe la nivel regional. Populația cu acces la canalizare este de 122.847 de locuitori, însemnând 33,01%, față de o medie națională de 54,40%.

Alimentare cu gaz metan: 4 orașe din 5 au rețea, însemnând un procent de 80%, față de media națională de 77,18% și 9 comune din 81 au gaz, ceea ce reprezintă 11,11%, față de media națională de 24,74%.

Energie electrică: la recensământul din 2011 județul Vaslui ocupa locul 1 la nivel național în ceea ce privește ponderea locuințelor neconectate la rețeaua de distribuție a energiei electrice (6,3% din total), cauza principală fiind atât lipsa infrastructurii, cât problemele materiale ale locuitorilor.


Date statistice

  • Suprafață: 5.318 kmp (14,4% din suprafața regiunii – locul 5 din 6 județe și 2,2% din suprafața României – locul 27 din 41 de județe;
  • Populația rezidentă: 372.040 de locuitori (minim istoric al ultimilor peste 50 de ani);
  • Populația după domiciliu: 505.993 de locuitori (cifra este explicată prin migrație și prin fenomenul de stabilire a domiciliului în județ a unor persoane din Republica Moldova, care au obținut și cetățenia română, dar care nu locuiesc efectiv în județ;
  • Organizare administrativ-teritorială: 3 municipii – Vaslui, Bârlad, Huși, inclusiv 5 localități componente ale municipiului Vaslui; 2 orașe – Negrești și Murgeni, inclusiv 6 sate aparținătoare orașului Murgeni și 6 localități componente ale orașului Negrești; 81 de comune, cu 443 de sate;
  • Media de locuitori pe comună/sat: 2.994 de locuitori, respectiv 547 (sub media națională de 3.449 de locuitori/comună și 697 de locuitori/sat);
  • Grad de urbanizare: 40%, față de o medie națională de 55%.

Rată uriașă de abandon școlar

Județul dispune de o infrastructură școlară alcătuită din 651 de unități de învățământ, dintre care 141 cu personalitate juridică și 510 arondate acestora. Nu este clar câte din școli mai au toaleta în exteriorul clădirilor. În 2019 se vorbea despre 266 de clădiri fără această minimă facilitate (locul I la nivel național), dar între timp s-au făcut investiții din fonduri guvernamentale la 137 de unități. Asta înseamnă că problema nu a fost rezolvată în totalitate. De asemenea, doar școlile din 10 comune au săli de sport, iar în 70 de localități educația fizică se face în diverse alte spații. De reținut că și aici autoritățile nu s-au zbătut să acceseze bani europeni: 176 de școli au primit fonduri guvernamentale (PNDL) și doar 19 grădinițe sunt sau vor fi reabilitate cu fonduri BEI și Guvernul României, deci nu prin efortul autorităților locale, ci grație unui program național. Dar, dincolo de infrastructura educațională, o altă statistică (sursă: Strategie de dezvoltare 2021-2027) ar cam explica în totalitate situația din Vaslui: „Numărul elevilor expuși riscului de abandon școlar este estimat la 32,2% de către Inspectoratul Școlar Județean, iar motivele țin de: 11,5% dintre elevi au înregistrat eșec școlar (note mici, corigențe, repetenție), 12,4% au rate ridicate ale absenteismului, 50,2% provin din familii cu situație economică precară, 25,5% provin din familii aflate în dificultate (dezorganizate, monoparentale, în grija altor persoane, cu cazuri de neglijență, abuz etc.), 0,3% sunt minore devenite mame. În 2019, la examenul de Evaluare Națională, 7% din numărul elevilor înscriși nu s-au prezentat, iar dintre cei prezenți, doar 65,2% au obținut note peste 5, sub media națională, de 73,2%.“

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Pentru familia Ursu din Bogdănița luna martie este dedicată producerii răsadurilor

Anca și Silviu, doi absolvenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, au pus în anul 2018 bazele fermei mult dorite. Așa a luat naștere Ferma Ursu din satul Bogdănița, județul Vaslui. Silviu se ocupă de partea tehnologică, de producție, de curățarea pomilor, iar Anca se ocupă de colecționarea semințelor tradiționale și exotice. Iar pentru că luna martie este dedicată campaniei de semănat, pe cei doi tineri i-am găsit în solar cu treabă, unde ne-au și împărtășit din experiența proprie.

Grădina Copiilor din solar

„Răsadurile le producem singuri pentru că avem soiuri ce nu se găsesc pe piață. La cererea clienților, din 2019 producem și pentru vânzare. Anul acesta producem pe comandă peste 30.000 de fire de răsaduri diverse. În prima decadă a lunii am terminat de semănat tot ce era pentru solarii și după data de 10 martie ne concentram pe semănatul soiurilor specifice culturilor de câmp. În paralel semănăm aromaticele și plantele medicinale pe care le vom pune în ghivece. În fiecare weekend organizăm diferite ateliere în solar cu cei doritori, în special activități unde implicăm copiii din comunitate pentru a pune bazele Grădinii Copiilor“, ne mărturisește tânăra legumicultoare.

Hibrizi în testare

image00004

Începând cu luna decembrie, familia Ursu a centralizat stocul de semințe, urmărind diverse emisiuni, grupuri, dar și discutând cu diverși producători care vor să împărtășească din experiența lor. „După ce am strâns o listă cu ce ne dorim, căutăm și achiziționăm ce găsim. Pentru răsaduri folosim semințe achiziționate de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, de la Fitofarmacia Mon Ami Bârlad și de la diverși producători din țară. Avem Grădina cu Povești, unde păstrăm soiurile primite. Tot aici punem ce primim de la EcoRuralis și Banca de Resurse Vegetale «Mihai Cristea» Suceava. Folosim și hibrizi profesionali pentru a-i testa și a-i diferenția du soiurile pe care le avem. Pentru a putea face comparații trebuie să cercetăm și mai avem mulți ani de teste, de aceea cultivăm o gamă diversă de răsaduri, chiar dacă cheltuim mai mult. În acest an am cheltuit peste 3.200 lei pe semințe și 1.500 de lei pe tratamente ecologice de la Norofert, Klastrof și BioHumusol“, mai adaugă Anca.

Luna ianuarie a fost destinată pentru a realiza un anumit plan a culturilor, dar și pentru pregătirea etichetelor, iar începând cu luna februarie s-au ocupat de pregătirea răsadniței. „Anul acesta am pus folie de dublură și godinele pentru că am ales să facem încălzirea folosind sobele cu rumeguș. Campania de semănat am început-o pe 15 februarie cu tomatele de solar (Gravitet, Pekonet, Malduo, Marifet), am continuat cu ardeii Kapia (Napocca F1, Kaptur F1 și Kaprima F1, Max, Ureche elefant, Alexandru), gogoșar (Traian F1, Bihar F1, Cornel, Splendid), vinete negre (Minerva F1. Alexandra), vinete albe (Romanița, alt soi dela Vali Cucu), ardei iuți (Royal, Vladimir, Jovial, Dracula, Pintea, de Cayenne), am continuat cu tomate cherry (negre, galbene Barry’s Crazy, Galbene de Bogdănița, roșii prunișoara Caitlin, lunguiețe Flaviola și rotunde de la domnul Vali Cucu)“, menționează tânăra vasluiancă.

La obținerea răsadurilor trebuie să ținem cont de temperatură și lumină

image00002 a

Colecția de tomate a tinerilor din Bogdănița cuprinde peste 200 de soiuri, de la cele rotunde roșii, până în 300 grame, la colorate, lunguiețe, mari peste 500 g, tip inimă de bou și tigrate, așa că s-au înarmat cu multă răbdare pentru a pregăti răsadurile. „Despre substratul folosit pot să vă spun că am amestecat pământ de la mușuroaiele de cârtiță cu turbă și Perlit sau nisip. La alveolele de 200 am pus turbă Kekkila amestecată cu vermicompost de la Norofert. La apariția a două frunze adevărate, în caz că suferă de la frig sau din cauza altui factor de stres, aplicăm tratament cu aminoacizi. Noi folosim Trainer de la Klastrof. Supraveghem să nu fie fum, iar dacă totuși mai scapă udăm răsadul și a doua zi facem un tratament cu BioHumusol. La obținerea răsadurilor trebuie să ținem cont de temperatură și lumină. Avem o masă cu rezistențe electrice pentru a ridica temperatura la ardei până la 25 grade Celsius și la tomate menținem o temperatură de 20-22 grade Celsius. După ce răsar le mutăm pe altă masă, unde avem seara 15-17 grade. După repicare le lăsăm la 10-12 grade pentru a dezvolta rădăcina și să nu se alungească. Repicăm când au 4 frunze adevărate. Am repicat și la două, la cele cu rădăcina bine dezvoltată ce ieșeau bine din alveole. La 7 zile de la repicat aplicăm Aminofert, un biostimulator organic, iar la 14 zile folosim pachetul de la BioHumusol, după ce am mutat răsadul în camera de aclimatizare. Cu o săptămână înainte de plantat lăsăm răsadul să se călească“, declară vasluianca.

Primele răsaduri, plantate în luna aprilie

În solarul familiei Ursu, în funcție de data de semănare se calculează și perioada estimată pentru plantare. „De exemplu, tomatele, vinetele, ardeiul gras au nevoie de 55-60 de zile în condiții optime pentru a avea un răsad bun de plantat, în timp ce ardeii Kapia, gogoșari – 65 zile și până în 60 zile ardeii iuți. Noi urmărim să vedem buchetul floral, dar să nu fie deschis și răsadul să fie de 10-15 cm. Nu avem încălzire în solar, prin urmare primele rânduri de tomate le vom planta după 20 aprilie, continuând până pe 15 mai.

În câmp vom planta când în sol avem o temperatură constantă de 12 grade. Anul trecut am semănat după 20 mai până în iunie. Nu ne-am grăbit. Am plantat eșalonat, să avem producție până toamna târziu. Pământul trebuie să fie curățat de resturi vegetale, permeabil, afânat și dezinfectat. Nu suntem certificați pe bio, dar căutăm să folosim produse prietenoase cu natura. De exemplu, pentru dezinfectarea solului folosim pachetul de la Norofert ce conține Terra Clean insecte-fungicid, N-Bacter biostimulator cu conținut de bacterii fixatoare de azot, Country 600 Biostimulator ecologic pe bază de microorganisme. Am făcut cartarea solului și, având un sol alcalin, am mai pus găinaț de pasăre strâns din vară. În rest, mai punem zaț de cafea pe care îl obținem de la o cafenea din Bârlad. Fertilizarea de bază o facem cu italpolina și Orgevit, granule de îngrășământ organic. Semințele netratate înainte de semănat le ținem 2-3 ore în Cropmax, un îngrășămint natural, pentru a pleca mai rapid în germinație cu elementele nutritive necesare“, ne dă câteva indicații Anca cu privire la pregătirea răsadurilor din ferma sa.

Dacă în solar se face cultură de primăvară, Anca recomandă folia transparentă pentru a ține solul cald și vara folia neagră pentru a nu crește buruienile, pentru menținerea umidității optime și pentru a ține solul mai rece. „În solar, pe laterale și uși punem o pânză antiinsecte de la Marcoser. Un mic sfat primit de la bunicul: după ce terminăm cu ultima recoltă tăiem tulpinile cât să mai lăsăm 20 de cm. După câteva zile venim cu arzătorul pe ele. Curățăm terenul, apoi îl udăm și punem o folie pentru solarizare. De când cultivă nu a avut probleme cu dăunătorii. Dacă prevenim apariția lor vom avea și producție. În câmp, de exemplu, după ploi e bine să udăm toată plantă, apoi să aplicăm un tratament pe bază de cupru. Eu recomand Scudo. Dacă cumva perioada estimată de plantare întârzie din cauza vremii, nu este problemă. Le putem planta pe orizontală, lăsând două frunze și vârful. Pe tulpină se vor forma rădăcini adventive mult mai viguroase și, având spațiul de hrănire mai mare, va fi și producție. Pentru acest tip de plantare se recomandă mulcirea. Pentru cei cu solar recomandăm să dați cu un băț pe sârmă, noi numim polenizarea prin vibrație. Mai recomandăm udarea radiculară seara cu apă călduță pentru spațiile bine aerisite. În câmp apa nu trebuie să băltească, se face o udare radiculară. Udarea foliară se realizează când temperaturile depășesc mai multe zile la rând 30 de grade Celsius. Lipsa apei duce la avortarea florilor și prin urmare la scăderea producției. Sfaturi pot fi multe de la caz la caz, de aceea noi vă invităm la fermă să discutăm. Împărtășim cu drag din experiențele noastre“, încheia Anca Ursu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ce proiecte propune ADR Nord-Est pentru una dintre cele mai sărace regiuni din UE

Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, a elaborat prima versiune a Programului Operațional Regional 2021-2027, document pe care l-a trimis spre consultare partenerilor europeni. E important să reamintim că toate structurile ARD din țară vor îndeplini, potrivit OUG 122/29 iulie 2020, funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional. Noul statut aduce obligații suplimentare, dar și decizia mai aproape de partenerii locali (firme, ONG-uri, grupuri de acțiune locală, primării, consilii județene, instituții de cultură, universități etc.)

Regiunea Nord-Est este, cu o populație de 3.210. 481 de locuitori și o suprafață de 36.850 kmp, cea mai mare din țară, dar ca performanțe economice se clasează pe ultima poziție în România și pe ultimele 10 locuri în întreaga Uniune Europeană. În primul draft pentru următoarea perioadă de programare se arată că „populația rezidentă este într-o continuă descreștere – cu 770.000 de locuitori mai puțin în ultimii cinci ani“, iar motivele țin de „sporul natural negativ și migrația economică înspre alte state membre sau alte regiuni ori zone metropolitane din țară“.

Starea la zi a regiunii: modestă spre rea

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în 2019 regiunea Nord-Est înregistra cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, respectiv, 7.081 euro/locuitor. Între județele din regiune sunt disparități din acest punct de vedere, Iași și Bacău înregistrând un PIB/loc. de 8.691 euro, respectiv, 7.501 euro, în timp ce în Vaslui și Botoșani sunt cele mai mici valori, 5.554 euro/loc, respectiv, 5.688 euro/loc. Populația ocupată din regiune este, după raportul CNSP, de 1.105 mii persoane, cu o pondere ridicată (aproximativ 40%) în agricultură. Numărul de salariați era, în 2019, de 581,1 mii persoane, iar numărul de șomeri – de 57,3 mii persoane. De altfel, starea la zi a regiunii este sintetizată în schița POR 2021-2027: „Regiunea are vulnerabilități atât pe componenta de bază la capitolele educație și infrastructură, cât și pe componenta de inovare, educație superioară și formare continuă (...) Deși față de 2007 valoarea totală a investițiilor străine s-a triplat, fluxurile financiare din ultimii ani sunt în continuă descreștere, reprezentând doar o foarte mică parte din valoarea totală a investițiilor realizate în România (3%).“ Regiunea prezintă, potrivit specialiștilor de la ADR Nord-Est, „performanță scăzută pentru înzestrarea locuințelor cu toalete, gradul de colectare a deșeurilor, rata de cuprindere în învățământul secundar, rata de părăsire timpurie a școlii, gradul de interacțiune online cu autoritățile publice, pondere scăzută a absolvenților din învățământul superior.“ În ceea ce privește mediul rural, analiza este una destul de dură, ca realitate: „Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt caracterizate de un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de bază și tehnico-edilitare. Gradul modest de modernizare a drumurilor care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un obstacol, determinând o accesibilitate modestă a populației la serviciile publice de educație și sănătate, la oportunitățile de muncă din mediul urban. Riscul de sărăcie sau excluziune socială a crescut în ultima perioadă, nivelul prezent, de 41% , fiind unul foarte ridicat, superior celui național și comunitar. Nivelul de marginalizare în mediul rural este dublu față de zona urbană, cele mai afectate teritorii fiind în județele Vaslui, Iași, Botoșani și Bacău.“

Ce ar fi, totuși, de făcut?

ADR Sud-Est nu deține soluția în totalitate, fiind doar un pion în angrenajul de factori care realizează politicile de dezvoltare a zonei. Și acoperă, de asemenea, doar o parte din necesar, în limita unei surse financiare disponibile prin POR. Știm că, la ora aceasta, primăriile au depus proiecte în valoare de 2,54 miliarde de euro, universitățile – de 297 milioane euro, iar alți actori regionali – de 31,37 mil. euro. Prin POR 2021-2027, suma orientativă pusă la dispoziție este de 1,56 miliarde euro! Alocarea pe cele 7 priorități este oarecum previzibilă, cu cea mai mare sumă rezervată mediului:

  • O regiune mai mai competitivă, mai inovativă, alocare de 353,088 milioane euro: dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate (regiunea numără 424 de întreprinderi inovatoare, 11 claustere, 5 entități de inovare și transfer tehnologic, 2.874 de cercetători și 35 școli doctorale), impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor (62.160 unități locale active);
  • O regiune mai digitalizată, 176,544 mil. euro: 122 de instituții au depus proiecte în acest sens;
  • O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul, 670,868 mil. euro: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (regiunea dispune de 1.461.968 de locuințe, din care 325.908 au beneficiat de lucrări de reabilitare termică), îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea poluării (3.253 hectare de spații verzi amenajate în urban – 18 mp/loc., iar ținta este de a 4.683 hectare – 26 mp/loc.); promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile (transport public în 13 localități urbane, din totalul de 46);
  • O regiune mai accesibilă, 183,606 mil euro: dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (5.388 km de drumuri județene, din care 41% reprezintă drumuri modernizate);
  • O regiune educată, 183,606 mil euro: îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții (potrivit draftului POR, în județul Vaslui 70% din unitățile școlare de învățământ primar și secundar nu beneficiază de toaletă în interior, în Botoșani – 60%, în Iași, Bacău și Suceava câte 40%, iar în Neamt 28%) – 200 de proiecte pentru construire de creșe, grădinițe, modernizare, reabilitare dotare școli generale, gimnaziale, licee tehnologice etc.;
  • O regiune mai atractivă, 121,887 mil euro: dezvoltarea patrimoniului cultural și turistic (1,26 mil. turiști, predominant in județele Suceava – 34%, Iași – 26% și Neamț – 20%).

Maria BOGDAN

Corteva Agriscience a organizat Portfolio Farm și în județul Vaslui

Pentru a oferi fermierilor acces la informații profesionale în această perioadă, Corteva Agriscience a organizat o serie de platforme online, în diferite părti ale țării: Furculești- județul Teleorman, Semlac- Județul Arad, Turda- județul Cluj, Zănești- Județul Neamț. Campania evenimentelor online a continuat și în județul Vaslui, acolo unde a fost înființată o platformă de 8 hectare pe care au fost semănați mai mulți hibrizi de porumb și floarea-soarelui Pioneer®.

Gazdele evenimentului au fost de această dată ing. Marin Mustață, reprezentantul Agroind Berezeni, precum și reprezentanții Corteva Agriscience Cosmin Ciobotaru - National Sales Manager CP & Seeds, Valentin Mihai - Category Marketing Manager porumb și soia, Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase și Grațian Buțincu - director vânzări zona Vrancea, Vaslui și Bacău.

Agroind Berezeni este una dintre cele mai mari societăți din județul Vaslui, iar platfroma a cuprins două culturi de primăvară: porumb, cultură la care se pot observa în câmp 17 hibrizi, precum și toți hibrizii de floarea-soarelui din portofoliul companiei.

Ing. Marin Mustață:  “În cadrul societății se lucrează 3.500 ha, dintre care 1.700 ha în zona irigabilă de pe valea Prutului. Structura de culturi din acest an a fost formată din grâu 1.200 ha, floarea-soarelui  570 ha, rapiță 380 ha și porumb 570 ha.

Lucrarea de bază în această platformă s-a realizat cu Tigerul, în luna august, la care s-au adăugat două lucrări cu terradiscul, una în noiembrie și una în februarie. Fertilizarea de bază s-a realizat în luna noiembrie, înainte de lucrarea cu discul, atunci a fost aplicat îngrășământ 15.15.15 -  300 kg. În primăvară, înainte de semănat, s-a mai aplicat o cantitate de 150 kg de uree, s-a erbicidat preemergent și apoi s-a semănat. La stadiul de 6-7 frunze ale porumbului am tratat cu Inazuma®, împotriva Ostriniei și la floarea-soarelui s-a efectuat un tratament cu Tanos® 50 WG. Culturile s-au comportat chiar surprinzător de bine, pentru că a fost un an foarte dificil, atât în iarnă, cât și în primăvară, am avut o secetă cruntă, prima ploaie pe care am primit-o în zonă a fost pe 1 mai, în jur de 15 litri/hectar și se vede cât de bine arată culturile. Eu sper ca la floare să facem cel puțin 4 tone/ha, iar la porumb peste 10 tone/ha”.

Nu mai puțin de 17 hibrizi de porumb au fost semănați în această platformă, iar stadiul de dezvoltare din momentul filmării era promițător pentru o recoltă bogată într-un an dificil pentru toți fermierii.

Valentin Mihai a prezentat fermierilor care au urmărit și care vor urmări materialul video realizat la Vaslui, 3 hibrizi din portofoliul companiei adaptați acestei zone, precum și avantajele produselor din brandul LumiGen.

Valentin Mihai: Sunt 3 hibrizi specifici pentru această zonă, unde principalul factor limitativ din acest an a fost seceta. P9610 – este un hibrid timpuriu, 330 FAO, el vine să îl înlocuiască pe celebrul P9241. Are o productivitate net superioară și caracteristici agronomice egale cu predecesorul lui. Apoi, P9415, un hibrid 340 FAO, foarte productiv, care excelează atunci când condițiile sunt medii și bune, iar atunci când apar și precipitații peste nivelul mediu producțiile sunt extraordinare. Recomandăm cultivarea lui la densități mai ridicate, cu 5.000 de plante la semănat față de cum era obișnuit fermierul. P9889, un hibrid de 350 FAO, care cu siguranță va fi liderul brandul Pioneer® în următorii ani pe această grupă de maturitate. Va înlocui hibridul P9903, care este cel mai cultivat hibrid din România. Prezintă o stabilitate remarcabilă și o toleranță deosebită la secetă și arșiță. Productivitatea acestuia va excela în orice fel de condiții.

Este important să aducem aminte de  produsele  LumiGEN™, soluția Corteva pentru tot ceea ce înseamnă tratament sămânță. În cazul porumbului facem acest lucru pentru că avem nevoie ca sămânța să fie protejată în stadiile mici de dezvoltare pentru eventualitatea în care apare orice fel de stres sau de risc, care sunt cele mai sensibile pentru dezvoltarea porumbului. Alături de cele mai performante soluții fungice, avem și biostimulatorul  LumiBio Kelta care ajută planta să treacă peste perioadele de stres din fenofazele inițiale de dezvoltare și creștere”.

Pentru a obține producții satisfăcătoare la porumb, fermierii trebuie să mențină în permanență cultura curată, astfel că în platforma din județul Vaslui a fost aplicat produsul Principal® Plus.

Cosmin Ciobotaru: “Despre Principal Plus putem spune că este produsul fanion pentru combaterea în post emergență a tuturor buruienilor și oferă un maxim de eficiență. Conține trei substanțe active nicosulfuron, dicamba și rimsulfuron, iar doza de aplicare este de 440 grame/ha și poate fi administrat până la maxim 6 frunze.

În cadrul societății de la Berezeni și floarea-soarelui ocupă un loc important, motiv pentru care în acest an au fost semănați toți hibrizii companiei pentru a le observa productivitatea. Andrei Ciocoiu a prezentat fermierilor doi hibrizi din portofoliul companiei, precum și avantajele tehnologiei Express®.

Andrei Ciocoiu:  “In portofoliul de floarea soarelui sunt doi hibrizi noi, P64LE136 și P64LE137, hibrizi ce fac parte din tehnologia Express®, cea care ne-a consacrat și care aduce multiple beneficii în ani precum acesta, cu precipitații reduse în prima faza de vegetație. După cum se vede și aici, cultura arată foarte bine, chiar dacă nu a primit în prima fază nici un litru de apă. P64LE136 este un hibrid cu un potențial foarte bun de producție, care a venit în sprijinul lui P64LE99, creat special pentru zonele cu productivitate înaltă la floarea-soarelui. Este un hibrid intensiv, care vrea tehnologie și care va răsplăti pe deplin investiția în cultură. Recomandăm semănarea acestui hibrid acelor fermieri care au terenuri bune, cu fertilitate bună. Îl recomandăm în special fermierilor din estul, vestul și sudul României, nu-l recomandăm în sud-est. În schimb P64LE137, care a venit în portofoliul companiei pentru a-l înlocui pe celebrul P64LE25, se adaptează foarte bine pe terenuri slabe, în zonele cu secetă și arșiță mai severă și valorifică la maxim toate condițiile oferite, chiar și cele mai puțin favorabile pentru această cultură. Are o îmbunătățire a toleranței la secetă și arșiță, are o poziție modificată a calatidiului, total pendulă pentru a proteja producția de semințe și se va observa o îmbunătățire a masei hectolitrice a viitoarei recolte. Este recomandarea noastră principală pentru fermierii care fac agricultură în zone de infestare cu Orobanche.

Tehnologia Express® câștigă din ce în ce mai mult teren în România, pentru că are flexibilitate în aplicare, nu trebuie să numărăm frunze, trebuie să urmărim buruienile și să aplicăm erbicidul Express®, singurul erbicid omologat pentru această tehnologie, în doza de 30 grame/ha împreună cu surfactantul Trend. Acesta vine să lupte și cu buruieni problemă precum cornuții și  pălămida, buruieni mai greu de controlat la floarea-soarelui, dar și cu alte buruieni greu de controlat în cealaltă tehnologie, cum ar fi loboda. Practic, ține cultura curată de buruieni și ne oferă o flexibilitate mult peste ce era obișnuit fermierul, pentru că nu stresează suplimentar plantele.

Și întreținerea culturii de floarea-soarelui a fost realizată cu produse din portofoliul companiei Corteva și de departe cel mai important produs pentru această cultură este fungicidul Tanos® 50 WG.

Cosmin Ciobotaru: “Lanul de floarea-soarelui arată foarte bine în condițiile anului extrem de capricios pe care l-am parcurs până în prezent. Aici a fost aplicat produsul Tanos® 50 WG, un produs care se aplică an de an pe aproximativ 125.000 hectare în România. Cei mai mari cultivatori de floarea-soarelui din România nu concep să nu aplice măcar un tratament cu Tanos, a cărui doza de aplicare de este 400 grame/ha, atunci când plantele au 4-6 frunze. Este un produs cu efect preventiv, curativ și de cele mai multe ori și eradicant asupra unor boli problemă din această cultură. Îndemn fermierii care nu au aplicat acest produs să-l încerce, deoarece raportul calitate-preț este imbatabil, iar rezultatele pe care le vor obține vor fi cele mai bune.

Pentru a vedea cum arată culturile, dar și pentru a afla toate recomandările specialiștilor Corteva Agriscience puteți accesa link-ul:

https://www.youtube.com/watch?v=ki7-1psznRY

Informaţii privind sectorul vitivinicol din judeţul Vaslui

Specialiștii Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui atrag atenția asupra caracteristicilor specifice pe care trebuie să le aibă vinurile de calitate, astfel de vinuri fiind identificate pentru consumatori prin denumiri de origine controlată (DOC) și indicații geografice (IG) protejate. Acestea reprezintă un produs de calitate superioară, deosebit, cu origine ușor de identificat, care este controlat de o autoritate competentă, respectiv Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, pe toată filiera de producere şi comercializare. Strugurii din care este produs vinul cu DOC provin exclusiv din arealul viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă, iar în cazul vinului cu IG, 15% din cantitatea de struguri poate proveni din afara arealului geografic delimitat pentru IG respectiv.

„Denumirea de origine/indicația geografică reprezintă modalități prin care se garantează consumatorului un grad de control al produsului care i se prezintă, care are caracteristici aparte, este autentic și poate fi identificat în piață din multitudinea de produse prin originea sa exactă”, a precizat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui.

În județul Vaslui, suprafața ocupată cu viță de vie pentru vin este de 11.247 ha, din care aproximativ o treime cu soiuri nobile și restul cu vii hibride. Dintre soiurile nobile, aproximativ 64% sunt albe, iar producția de struguri din soiuri nobile obținută în toamna anului 2019 a fost de circa 35 de mii de tone, din care s-a obținut o cantitate de 230.987 hl de vin. Din această cantitate, 38% reprezintă vinuri autorizate DOC și IG.

Prin programele de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, finanțate prin Programul național de sprijin în sectorul vitivinicol, producătorii vitivinicoli autohtoni din județul Vaslui și-au îmbunătățit constant calitatea vinurilor, prin înlocuirea soiurilor existente în cultură, cu clone ale acelorași soiuri sau alte soiuri, în scopul adaptării producției la cerințele pieței. Din 2014 și până în prezent, la Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui au fost aprobate 12 planuri individuale de restructurare/ reconversie pentru suprafața totală de 302 ha, sprijinul financiar total fiind de 4.412.004 lei.

Sursă: DAJ Vaslui

Plantaţie de goji în suburbia Gura Bustei, judeţul Vaslui

Eugenia Ignat a obţinut materialul săditor în pepiniera proprie din seminţe aduse din Canada. Din acestea a obţinut în jur de 5.000 de plante, iar în primăvara anului 2016 a plantat 3.500 pe o suprafaţă de 1 ha. Soiul de goji se numeşte Lycium Barbarum şi este originar din China.

Pepinieră proprie cu certificat de autorizare

Iniţial, Eugenia a cumpărat 3,5 ha de teren în municipiul Vaslui, respectiv în suburbia Gura Bustei. Apoi, i-a venit ideea să-şi facă şi propria pepinieră, spune aceasta. „Am selecţionat cu mare atenţie plantele goji, iar în anul următor am obţinut arbuşti riguroşi, de unde am înrădăcinat butaşii. Toată această perioadă i-am urmărit pe cei foarte productivi şi cu fructe mari şi foarte dulci. Aşa am înfiinţat pepiniera. Pe toată perioada înfiinţării plantaţiei am fost inspectată de cei de la Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, de unde am primit certificat de autorizare pentru producerea seminţelor şi a materialului săditor.“

La început vasluianca a luat-o ca pe o afacere mică de familie, iar după circa trei ani şi-a dat seama că această cultură poate produce satisfacţii financiare ridicate. „Interesul tot mai crescut al acestor fructe poate poziţiona cultura de goji în cadrul investiţiilor agricole cele mai importante. Din acest an, cultura de goji este eligibilă pentru finanţare prin fonduri europene, iar anul viitor  intenţionez să mai cultiv 1 ha“, declară Eugenia.

S-au extins plantaţiile…

Cultura de goji a devenit din ce în ce mai populară în rândul cultivatorilor de arbuşti fructiferi din România. Dacă acum câţiva ani nu se ştia prea multe despre aceste fructe, în ultima vreme s-a mărit numărul plantaţiilor de goji, mai spune femeia. „Această cultură este foarte uşor de întreţinut. Profitul pentru 1 ha de plante goji este superior celui obţinut de alte culturi tradiţionale. Există un interes crescut pentru fructe proaspete şi pe piaţa din România, pentru a le înlocui pe cele uscate aduse din China. Randamentul la planta de goji este ridicat, chiar dacă solul nu este foarte fertil, deoarece este rezistentă atât la frig cât şi la temperaturi ridicate şi secetă. De altfel, o plantaţie de goji este foarte rentabilă atât pentru valoarea fructelor, cât şi a frunzelor (pentru ceai) şi a produselor pe bază de goji ce pot fi valorificate.“

De ceva timp, familia Ignat este în discuţii cu o firmă din Portugalia pentru vânzarea unor cantităţi mari de fructe proaspete, menţionează vasluianca. „De aceea recomand celor interesaţi de dezvoltarea unei astfel de afaceri să înfiinţeze plantaţii de goji deoarece există un potenţial considerabil pe această nişă. Totodată, noi oferim consultanţă, vindem şi butaşi la preţuri mici, iar în curând sperăm să comercializăm fructele și pe piaţa portugheză. Sper să fim cât mai mulţi în zona Moldovei şi să ne putem uni. Mi-aş dori să dezvoltăm puţin şi această zonă, care ştim cu toţii că este defavorizată“, încheie Eugenia Ignat.


O astfel de investiţie a ajuns la 25.000-30.000 lei pentru cele 3.500 de plante.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ultima serie de fermieri campioni la floarea-soarelui din 2019

Încheiam prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui din 2019 cu rezultatele obținute de agricultorii din județele Vaslui, Neamț, Alba, Mureș, Prahova și Ilfov.

“Corteva Agriscience™ încheie cu succes încă o campanie în care fermierii care au ales genetica Pioneer® au avut producții foarte bune. Constanța și productivitatea hibrizilor sunt două dintre aspectele importante pe care mizează genetica Pioneer®, iar datorită acestora, volumele de sămânță vândute sunt în creștere de la an la an. Acest fapt ne responsabilizează și ne determină să venim mereu în sprijinul fermierilor cu noi hibrizi care să asigure productivitate, performanță și siguranță. Astfel că în următoarea campanie oferim pachete complete, formate din cei mai performanți hibrizi și cele mai eficiente erbicide pentru cultura de floarea-soarelui. Dacă în ultimii ani hibrizii care au asigurat cele mai bune rezultate au fost P64LE99 și P64LE25, trebuie să spunem că vom avea încă doi noi hibrizi - P64LE136 și P64LE137, despre care știm că vor asigura producții peste cele oferite de cei doi coloși. Deci, iată că asigurăm produse tot mai performante, tocmai pentru ca fermierii să aibă rezultate foarte bune, indiferent de condițiile de cultură”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience™.

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Iulian Tofan, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.800 kg/ha. “Lucrăm 500 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 120 ha. Am avut și monocultură, dar am semănat și după porumb. În toamnă terenul a fost arat, discuit și a primit 150 kg/ha îngrășământ triplu 15. După care, în primăvară, am pregătit terenul cu combinatorul, am semănat începând cu data de 7 aprilie și tot atunci am fertilizat cu nitrocalcar - 150 kg/ha. În stadiul de 6 frunze, am mai fertilizat din nou cu îngrășământ 15.15.15. Cultura a fost erbicidată cu Tanos® și a primit un biostimulator. Am recoltat începând cu 20 august și pot spune că a fost o campanie bună, de aceea anul viitor voi semăna 150 ha de floarea-soarelui și voi alege cei doi hibrizi P64LE99 și P64LE25”, a precizat fermierul campion.

tofan iulian

Hibridul P64LE99 a făcut performanță și în județul Neamt, în cadrul grupului de ferme TCE 3 Brazi. Producția pe care a obținut-o aici domnul ing. Vasile Iacob a fost de 4.500 kg/ha. „Anul acesta chiar dacă a fost un an atipic, cu secetă în prima perioadă, apoi  ploi în mai și iunie, apoi iar secetă în perioada recoltării. Hibrizii Pioneer® s-au comportat foarte bine și nu am avut diferențe mari de producție față de anul trecut, când au fost condiții de cultivare mai bune. În acest an am ales doar hibridul P64LE99, este un hibrid cu toleranță bună la arșiță și secetă, este viguros și are o înrădăcinare puternică, se comportă mult mai bine față de alți hibrizi, care au o astfel de problemă și de aici rezultă căderea plantelor. Deși în zona noastră au fost furtuni, vijelii, nu am avut probleme cu căderea plantelor. Noi semănăm 68.000 de plante/ha, dar am observat că și la densitatea de  55.000 plante producția este foarte bună. Noi semănăm floarea-soarelui numai după cereale păioase și porumb, aplicăm 500 kg/ha de îngrășăminte complexe 16.16.16, iar la semănat mai administrăm 200 kg/ha de nitrocalcar. Noi am ales în ultimii 10 ani doar hibrizi Pioneer® și am avut mereu rezultate foarte bune”, a declarat ing. Vasile Iacob. În ceea ce privește tehnologia aplicată, mai multe detalii ne-a oferit ing. Ionuț Radu: “Cultura a fost erbicidată cu Express® 50 SG iar primul tratament, pe care noi îl considerăm foarte important, am aplicat fungicidul Tanos® – 400 g/ha împreună cu bor, 2 l/ha, iar imediat după, pentru că a fost o primăvară ploioasă, am intervenit cu erbicidul Pilot® împreună cu un complex de aminoacizi. Tratamentul cu Tanos® ne-a asigurat o cultură sănătoasă atât în loturile semincere, cât și în cele de consum”.

iacob vasile

Dragoș Nechita din județul Neamț lucrează împreună cu tatăl lui 120 ha, iar floarea-soarelui au semănat în acest an 28 ha și au obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Plantă premergătoare pentru floarea-soarelui a fost grâul. Am arat terenul la 35-27 cm și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat 72.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie și atunci am fertilizat cu îngrășământ 15.10.5 și microelemente – 240 kg/ha, iar în vegetație, în stadiul de 6-8 frunze, am mai dat 240 kg/ha de nitrocalcar. Am aplicat două erbicide, unul înainte de răsărirea plantelor, al doilea după ce au răsărit, am mai aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. Am recoltat la începutul lunii septembrie și pot spune că sunt mulțumit de producție, cred că anul viitor voi semăna doar hibridul P64LE99”, a declarat fermierul campion.

nechita dragos

Cu producția de 4.100 kg/ha obținută cu hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și domnul Constantin Felix Murariu din localitatea Dochia, județul Neamț.

muraru felix

Hibridul P64LE99 i-a oferit titlul de fermier campion și domnului Gheorghe Cenușă din localitatea Izvoru, județul Neamț, care a obținut 3.520 kg/ha.

cenusa gheorghe

În județul Mureș, fermier campion a devenit domnul Ioan Ferenczi, care a ales hibridul P64LE25 și a obținut 4.389 kg/ha.

ferenczi ioan

În județul Alba, fermier campion a devenit în acest an domnul Vasile Dionisie Nagy. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Cetatea de Baltă și a obținut cu hibridul P64LE99 4.080 kg/ha. “Lucrez 2.200 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 268 ha semănate după porumb și grâu. Terenul a fost pregătit foarte bine, am erbicidat în toamnă, avem semănătoare directă și nici măcar nu am discuit, am semănat direct. Pe unele sole a administrat și gunoi de grajd, iar la semănat am dat 350 kg/ha de NPK, substanță brută, după care în stadiul de 6-8 frunze am mai administrat 250 kg/ha de azotat de amoniu. Am administrat și erbicidul Express®, un fungicid și un îngrășământ foliat. Recoltatul a avut loc în luna septembrie, a fost un an fără probleme și cred că anul viitor voi semăna între 250 – 300 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid, P64LE99 pentru că este stabil și oferă producții bune”, a precizat fermierul.

nagy vasile

Un alt fermier campion la floarea-soarelui este domnul Cosmin Iancu. Acesta își desfășoară activitatea în județul Ilfov, iar în acest an a obținut 4.060 kg/ha cu hibridul P64LE136.

iancu cosmin

În județul Hunedoara cea mai bună producție a obținut-o domnul Ioan Adrian Borlea. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.050 kg/ha. “În cadrul a două societăți lucrez 270 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 85 ha. Ar în toamnă, apoi în primăvară pregătesc terenul cu combinatorul. Am semănat 63.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și tot atunci am administrat îngrășământ triplu 16, cantitatea a fost între 260 și 280 kg/ha. Am erbicidat și în preemergență și în vegetație. Am dat un foliar și un fungicid, atunci când plantele aveau 60-70 cm și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada 12-15 septembrie, iar pentru anul viitor cred că voi alege hibridul P64LE99, însă doar pe 30-40 ha pentru că nu îmi permite rotația culturilor să am o suprafață mai mare. Cultiv P64LE99 și P64LE25 de 3 ani, P64LE99 mi se pare mai bun, cred că P64LE25 este un pic mai pretențios pentru zona noastră”, a precizat fermierul.

borlea adrian

Doamna Dana Furnea, din județul Hunedoara, a cultivat în acest an hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Lucrăm 300 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 55 ha, semănate după porumb. Am arat terenul în toamnă și am administrat gunoi de grajd, iar în primăvară am pregătit terenul cu discul, în două treceri, și am aplicat azot – 100 kg/ha. Am semănat la începutul lunii aprilie, am administrat erbicidul Express® 50 SG și un fungicid. Nu am prășit și nici nu am mai administrat altceva, a fost un an mai bun pentru P64LE99, față de P64LE25, însă este clar că în acest an a contat foarte mult și faptul că a plouat la timp. Anul viitor vom semăna floarea-soarelui pe 70 ha și vom alege hibridul P64LE99”, a declarat doamna Furnea.

furnea dana

În județul Prahova, cea mai bună producție cu hibrizii Pioneer a obținut-o fermierul Marian Jarcă. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 3.900 kg/ha.

jarca marian

Solarul familiei Ursu, soiuri românești și exotice

După terminarea studiilor, doi tineri, Anca-Elena Ursu și Silviu Fogoroș, s-au întors acasă… Aici au amenajat o grădină cu produse eco – fără chimicale, cu soiuri autohtone și exotice. Totul se întâmplă în localitatea Bogdănița, din județul Vaslui. Visul celor doi tineri este să aibă o rulotă tradițională și să creeze câteva puncte de vânzare pentru a se bucura cât mai multă lume de produse sănătoase autohtone sănătoase, gustoase și parfumate.

Un solar colorat de tomate

Ferma Ursu a luat naștere din dorința a doi tineri ce au absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași și vor să împartă pasiunile, dar și cunoștințele dobândite de pe băncile facultății. Din experiențele acumulate vor să pună baza proiectelor mult visate, după cum ne spune tânăra. „Pentru că ne dorim clienți fericiți, mulțumiți și să ne cunoască am propus diverse activități, precum «Biblioteca din solar», unde pot aduce cărți despre agricultură și primesc pachetul grădinii; ori pot aduce pomi, butași, brazi pentru «Plantăm o amintire», dar putem descoperi și proprie­tățile florilor de salcâm la «Sărbătoarea Salcâmului» și face «Terapie prin Natură», plimbându-ne pe dealuri și identificând plantele spontane și proprietățile lor. Bazele fermei noastre le-am pus în februarie 2018, când am hotărât împreună cu familia să transformăm grajdul de capre, nefolosit de 3 ani, în solar. Pentru că din facultate am avut o afinitate aparte pentru tomate, am zis că trebuie să avem un solar colorat de această legumă. Un vis frumos ce a devenit realitate datorită nopților albe căutând producători, semințe, povești, tehnologii și descrieri. Am avut solarul mult visat și tomatele colorate de care ne-am îndrăgostit și ne-am dedicat vara și toamna lui 2018 să le cunoaștem. Care mai acide, care mai dulci, care mai perisabile, care mai rezistente la coajă. Dar, fiecare client avea preferințele lui și așa ne-am extins solarul cu diverse sectoare: sectorul lui Iancu cu Speckled Romano, sectorul Aviatorului cu Siriana și tot așa… mai avem ardei capia Cosmin de Buzău, Kaptur, Capia din Mongolia, Capia scurt dulce, gogoșar de la Banca de Gene Suceava și de la Semințe Vii, Dâmbroca, ardei gras roșu și un soi colorat din Italia. Busuioc printre tomate pentru a le da gust și pentru a valorifica spațiul. Anul acesta avem dovlecei aurii, câteva specii de fasole oloage și urcătoare“, povestește Anca-Elena Ursu.

 Familia Ursu

Totul pe 2 ha

În total, familia Ursu are 2 ha de teren, dintre care grădină 3.000 m.p., solarul are 400 mp, iar restul vie și livadă. Afacerea au pornit-o cu fonduri proprii, cu ajutorul părinților și cu banii adunați din burse. „Eu cu agricultura cochetez de ceva vreme, am un I.I. din 2014 pe cultură mare, la care am renunțat în 2016 și am stagnat activitatea. Odată cu Ferma Ursu am reînscris suprafețele și în acest an depun un proiect pe modernizare cu achiziție de solarii și un sistem de încălzire. Este în curs de implementare. De altfel, fiecare bănuț câștigat îl reinvestim în grădină. Din burse am luat semințe. Am mai lucrat la niște prieteni la solar și cu banii strânși am cumpărat folie, iar cu banii primiți de la părinți și bunici am reușit să luăm sistem de irigat pentru solar și cutii de carton. După primele pachete cu legume am scăpat de udat la stropitoare, mai ales Silviu, care căra zilnic 800 l dapă. Am reușit să punem irigare în jumătate de grădină“, adaugă tânăra.

Soiuri românești & autohtone

solarul 4

Stuctura solarului este din lemn cu aerisiri laterale, iar în fiecare se testează diferite soiuri, atât autohtone cât și exotice. „Dintre soiurile românești cultivăm Flaviola, Em și Sonia de Buzău, Siriana, Buzău 1600, Ghitia, Bizon, Țigănești, precum și soiuri exotice ca Indigo Rosse, Gelbe Pflaume, Miel de Mexiquie, Black Zebra, Negro Azteca, Pink Plum, Rideau Sweet și multe altele. Momentan doar jumătate de solar este destinat producției, prin urmare nu putem trage o linie. Banii câștigați îi reinvestim în fermă. Avem noroc că stăm cu familia și avem o mare parte de ajutor atât din partea alor mei, cât și din partea părinților lui Silviu. Prin urmare, nu prea rămânem cu bani în buzunar, dar am rămas cu mulți prieteni. Am cunoscut oameni de calitate și am ascultat povești ce valorează enorm pentru noi“, specifică legumicultoarea.

…o mult dorită rulotă tradițională

La așa produse sănătoase și arătoase, nu duc lipsă de clienți, câte puțin la fiecare doritor. „Anul trecut am avut câțiva clienți făcuți în 2017, când vindeam la magazinul de la sere. Clienți pe care îi am și azi. Ei mi-ar putea lua toată marfa, dar noi dăm câte puțin să ajungă la fiecare doritor. Nu dăm legume la piață și la magazine dacă nu suntem noi să spunem povestea, pentru că punem suflet în fiecare fruct. Probabil pe viitor, când ne vom extinde terenul, vom lua mult dorita rulotă tradițională și vom face câteva puncte de vânzare pentru a se bucura cât mai multă lume de produsele noastre sănătoase și gustoase.

Muncind 365 de zile pe an, 24 de ore pe zi, cam acesta este cheia succesului! Mulți ne văd călătorind. Așa e! Călătorim, căutând noi modele de urmat, noi povești care să ne încarce bateriile. De multe ori abia așteptăm să se facă lumină să intrăm în solar la copilit sau la alte lucrări. În zile de sărbătoare, dacă nu avem activități în grădină, studiem și facem acte. Este o umblătură continuă pe care, dacă nu o faci din plăcere, te poate termina atât psihic cât și fizic“, încheia Anca-Elena Ursu de la Ferma Ursu, din localitatea Bogdănița, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cu VANBET, gustul tradițional românesc revine

VANBET a luat ființă în anul 2001 începând cu achiziționarea fostului CAP Gara Banca din localitatea Banca, județul Vaslui, transformând locul în fermă de găini și ouă de consum. În acest moment, societatea deține 16 ferme pui de carne, 6 ferme găini pentru ouă, 2 ferme găini reproducție rasă grea, 2 ferme tineret înlocuire, o fermă tineret înlocuire rasă uşoară, abator, stație de incubație, o fermă de capre și o fabrică specializată pe lapte de capră. În decursul anilor și-a diversificat activitatea pe mai multe categorii de păsări, ajungând în prezent să dețină puncte de lucru pe raza județelor Vaslui, Galați şi Iaşi.

Abatorul de păsări

Societatea deține un abator de păsări utilat cu sisteme de ultimă generație marca Stork, conform standardelor europene în vigoare, cu o capacitate de sacrificare de 6000 de capete pe oră. Produsele din carne de pui și ouălor sunt comercializate în 19 magazine proprii și 21 puncte de producție din localitățile Bârlad, Vaslui și Iași. De asemenea, aceștia au dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și au încheiat contracte de vânzare a cărnii de pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Vanbet este societatea cu cea mai mare producție de ouă din România, care în 17 ani de existență și de muncă, într-un sector destul de aglomerat pe piața din România, și-a câștigat un loc bine meritat. Povestea Vanbet este una de succes și începe cu artizanul firmei, doctorul Fănel Bogos. După 17 ani de muncă, investiții și dezvoltare, producția de carne de pasăre a înregistrat o creștere semnificativă plecând de la 500 pui în primul an. „Pentru a asigura calitatea produselor, fiecare etapă de producție este controlată, astfel încât se respectă toate normele de siguranță și igienizare, începând de la procesul de incubare, în stația de incubare din localitatea Banca, precum creșterea puilor cu furaje proprii, și până la procesul efectiv de producție. Întreg ciclul, de la sacrificare până la ambalare, este complet automatizat, liniile de producție sunt noi, cu tehnologii performante, de ultimă generație, maximizând astfel calitatea și siguranța produselor, care ies pe poarta Vanbet“, ne spune directorul Radu Ticu.

Stația de incubație

Stația de incubație este complet modernizată cu echipamente profesionale marca Petersime și deține un microclimat controlat. Aparatele realizează sincronizarea ecloziunii, astfel încât puii să eclozioneze grupat pentru o calitate superioară a lor. În acest moment, Vanbet are o capacitate de 1.036.800 ouă/serie, timp de 18 zile, adică produce 300.000 de pui/săptămână şi aproximativ 15.000.000 de pui/an. Începând de anul acesta și-a mărit capacitatea de incubat cu încă 774.000 de ouă/ serie, adică are o capacitate de 1.810.800 ouă/serie, 500.000/săptămână şi respectiv 26.000.000 de pui/an, contribuind astfel ca județul Vaslui să ocupe un meritabil loc întâi în topul aviculturii din întreaga țară. Ouăle pentru incubat sunt produse în fermele proprii, fiind pui broiler din hibridul Ross 308 şi hibrid rasă mixtă de la Hubbard. În dotare, firma are un abator propriu, 22 de ferme de pui și găini ouătoare, în trei județe Galați, Iași și Vaslui, un incubator modern și 2 FNC-uri, unde își produc toate furajele necesare creșterii puilor.

În România produsele Vanbet sunt cunoscute de cumpărători sub cele patru mărci de pui înregistrate la OSIM: Puiul Campion, Găina Gospodină, Gustolact și Puiul Haiducesc, precum și Siluette, un produs 100% din lapte de capră, calitatea acestor produse fiind cunoscută și în restul Europei.

Ferme de reproducție

În fermele de reproducție rasă grea se transferă tineret înlocuire rasă grea, de unde ies ouăle de incubat folosite pentru obținerea puilor de o zi. Pentru a asigura o cantitate constantă de pui pentru tot parcursul unui an sunt necesare minimum două vârste de părinți (cocoși și găini). Toate fermele sunt dotate cu echipamente de ultimă generație pentru furajare, adăpare, microclimat, controlate de calculator la indicațiile senzorilor din hală. Toate aceste ferme sunt dotate cu tehnologii de creștere și bunăstare, conform normelor sanitar-veterinare în vigoare. Mai mult decât atât, societatea se numără printre puținele ferme din țară cu găini ouătoare crescute la sol în sistem volieră. Fermele de reproducție sunt dotate cu utilaje Big Dutchman și Alke.

Abator. Puii crescuți în cele șapte ferme de pui de carne sunt sacrificați în abatorul de păsări din localitatea Strâmtura – Mitoc la km 20 pe șoseaua Bârlad-Vaslui. „Abatorul a fost dat în folosință în luna mai a anului 2014, ca o necesitate vitală pentru a integra producția de pui de carne, unde se obține o mare diversitate de sortimente din carne de pui, ce respectă toate normele europene în acest domeniu. Abatorul de păsări este dotat cu utilaje Stork și are o capacitate de sacrificare păsări de 6.000 capete/oră. Toate produsele abatorului de păsări se află sub controlul permanent al autorității sanitar veterinare și sunt realizate conform standardelor europene. Produsele din carne de pui pot fi oferite ambalate sub diverse forme: vrac, tăviță, pungă şi atmosferă protectoare cu greutate fixă sau nu“, precizează directorul societății.

Centre de colectare. Societatea deține, de asemenea, două centre de colectare – sortare – ambalare – depozitare – livrare ouă pentru consum, certificate, unul situat în localitatea Ivești, județul Galați, și altul în localitatea Muntenii de Jos, din județul Vaslui.

FNC. Societatea deține și două FNC-uri (fabrici de nutrețuri combinate) în localitatea Bucești, județul Galați, și Muntenii de Jos, din județul Vaslui. „Sistemul de furajare este automat, iar halele sunt moderne, dotate cu echipamente de ultima generație. Ambele fabrici au o capacitate de fabricare furaje de 15 tone/oră, iar furajele conțin cereale, șroturi, făină de fân de lucernă, extracte de tomate (roșii, ardei iute, morcov) în concentrații diferite în funcție de rețete și etape de creștere a puilor, respectiv Starter, Creștere, Finisare 1, Finisare 2, furaj pentru găini ouă consum și reproducție“, adaugă conducerea societății.

Fabrica de lapte

Fabrica de lapte este situată în localitatea Gara Banca, comuna Banca, județul Vaslui, și are o capacitate de procesare de 3.000 l/zi timp de 12 luni și o capacitate de 7.000 l/oră. „Sursa laptelui de capră a fabricii este asigurată de o fermă proprie cu un număr de peste 3.500 de capete, iar diferența de cantitate ce se procesează zilnic în fabrica de lapte o achiziționăm de la producători particulari“, a încheiat directorul Radu Ticu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Vaslui și Vrancea

Cea mai mare producție înregistrată în această zonă a țării cu hibridul P64LE99 este de 4.300 kg/ha, iar fermierul care a avut aceste rezultate este domnul Silviu Ungureanu, din Mărășești-Vrancea.

Ungureanu

Următorul fermier campion din județul Vrancea este domnul Cătălin Lucian Popa, care lucrează 300 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha și a obținut 4.000 kg/ha cu hibridul P64LE25. “După recoltarea grâului, am semănat doar hibridul P64LE25 pe 80 ha. În toamnă am scarificat, apoi în primăvară am aplicat 200 kg/ha de uree. Am erbicidat de două ori și doar atât, nu am mai aplicat alte tratamente și nici nu am prășit. Am început recoltatul la finalul lunii august. A fost o producție bună, intenționez să semăn același hibrid în primăvară, însă nu știu încă pe ce suprafață, totul depinde de campania aceasta de toamnă, care este foarte dificilă”, a declarat fermierul campion.

Popa Catalin Lucian

Tot în județul Vrancea își desfășoară activitatea și următorul fermier campion – Adrian Ionașcu, care a semănat hibridul P64LE99 și a obținut 3.800 kg/ha.

 Ionascu Adrian

În județul Vaslui cea mai mare producție a obținut-o domnul Florin Pârgaru, respectiv 3.720 kg/ha cu hibridul P64LE99. “În familie lucrăm aproximativ 1.000 ha, iar cu floarea-soarelui am avut în acest an 450 ha. Am semănat după păioase - grâu și orz, însă și pe parcele unde am întors rapița. Așa că am dezmiriștit, scarificat, am aplicat îngrășământ, iar unde a fost cazul am întors rapița. În primăvară am mai lucrat cu combinatorul, am semănat 72.000 plante/ha în perioada 7-14 aprilie și am aplicat 180 kg/ha de uree și 20 kg/ha de îngrășământ microgranulat. La prășit, în faza de 4-6 frunze, am mai aplicat nitrocalcar 160-180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată cu Express, am aplicat și un insecticid, o parte din cultură a primit și biostimulator și un tratament cu Acanto Plus. Am început să recoltez începând cu 23 august, a fost un an destul de bun având în condițiile din acest an, cred că dacă ar fi fost răsărirea mai uniformă, producția ar fi fost mai mare, însă nu a plouat în zonă de la semănat și până în luna iulie. Oricum a fost cea mai bună producție pe care noi am obținut-o, chiar dacă am avut impresia la un moment dat că va fi compromisă în întregime cultura. Anul viitor vom semăna cel puțin 300 ha cu floarea-soarelui, dar e posibil să crească suprafața pentru că deja întoarcem rapița, vom vedea”, a precizat fermierul campion.

Pargaru Florin

Un alt fermier campion din județul Vrancea este domnul Eugen Grigoraș,  care a obținut 3.700 kg/ha cu hibridul P64LE99. În cadrul fermei lucrează 160 ha, iar cu floarea-soarelui a avut în acest an 24 ha. “După grâu a fost semănată rapița, dar a fost întoarsă cultura în primăvară. Astfel, pregătirea patului germinativ a avut loc în preziua semănatului cu terradiscul, iar semănatul a avut loc pe 11-12 aprilie, când am aplicat 120 kg/ha NPK 16.16.16.Imediat după semănat am aplicat erbicid preemergent, apoi în stadiul de 4-6 frunze al doilea erbicid, iar în 10-12 frunze, la prășit am aplicat încă 160 kg/ha uree. Nu am  aplicat tratamente pentru boli pentru că nu a fost cazul. Am recoltatul în perioada 2-3 septembrie, la o umiditate cuprinsă între 8 și 9%”, a punctat ing. Andrei Grigoraș.

Grigoras Eugen

Tot 3.700 kg/ha a obținut și fermierul Dorin Căpraru din județul Vaslui, care a semănat același hibrid – P64LE99. “Lucrez 823 ha, floarea-soarelui am semănat pe 144 ha, după grâu și porumb. Am arat la 30 cm, am nivel terenul și am fertilizat cu 280 kg/ha îngrășăminte 20.20.0. și am încorporat cu discul, apoi am semănat în perioada 12-15 aprilie. Am erbicidat de două ori, iar la prășit am mai aplicat 180 kg/ha de azot. Cultura a fost în neirigat și am recoltat la începutul lunii septembrie, iar pentru următoarea campanie nu am stabilit încă suprafața pentru că sigur voi întoarce rapița, dar voi alege același hibrid – P64LE99”, a declarat fermierul campion.

Dorin Capraru

Hibridul P64LE99 i-a oferit 3.600 kg/ha domnului Marian Ciuruc, care a devenit și el fermier campion în județul Vrancea. “Lucrez 169 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 50 ha. Am semănat după grâu, în toamnă am arat la 25-30 cm, am mers pe cultură succesivă, pachetul 4 cu rapiță. În primăvară am intrat cu un disc greu, am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am încorporat îngrășământul și apoi am semănat. La semănat am aplicat 150 kg/ha azot, apoi am aplicat un erbicid, iar la prășit, în faza de 8 frunze, am mai dat 150 kg/ha de azot. Am recoltat în prima decadă a lunii septembrie. Am fost mulțumit de producție, de aceea voi semăna în primăvară același hibrid pe aproximativ 50 ha. Am ales acest hibrid pentru că oferă stabilitate, anul trecut am avut o producție mai bună, dar a fost bine și în acest an, mai ales ținând cont de condițiile climatice care au fost în zonă. Vom vedea cum va fi anul viitor, am de gând să schimb un pic tehnologia”, a afirmat agricultorul.

Ciuruc Marian

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

„Târgul de Toamnă“ din Piața Traian a adunat în weekend: fructe, legume și brânzeturi

Primăria municipiului Vaslui, prin Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare, a organizat în perioada 28-30 septembrie, în Piața Traian din municipiul Vaslui, o nouă ediție a Târgului de Toamnă, prilej de a sărbători munca producătorilor agricoli și roadele acestora.

În cele trei zile, organizatorii evenimentului au reușit să aducă peste 48 de producători legume- fructe, procesatori din carne și lapte, din Vaslui și din alte patru județe (Iași, Neamț, Sibiu, Suceava), precum și agenți economici, furnizori de servicii de alimentație publică: „Evenimentul este menit să susțină și să promoveze fermierii din întreg județul Vaslui, dar și din țară, calitatea produselor oferite de aceștia fiind apreciată de vasluienii, care au venit în Piața Traian, în cele trei zile ale evenimentului. Ne dorim ca, de la an la an, tot mai mulți producători locali să ne fie alături, nouă revenindu-ne datoria de a păstra condițiile europene pentru comercializarea produselor“, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

 

Târgul Meșterilor Populari de la Vaslui

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Vaslui au organizat, în perioada 7- 9 septembrie 2018, cea de-a XVI-a ediție a Târgului Meșterilor Populari, care a avut loc în Parcul Copou.

„Principalul scop al evenimentului nostru este promovarea meșteșugurilor tradiționale, deoarece vrem să ducem mai departe vechile meșteșuguri și să arătăm totodată vasluienilor cum se îmbrăcau și ce lucrau strămoșii noștri de-a lungul timpului. În acest an au participat peste 60 de meșteri populari  din toate centrele din țară și din Republica Moldova. Ca și noutate este meșterul Stan Dănuță din Botoșani, care a venit cu măști din piei dubite natural. Ca și gazde sperăm că meșterii vizitați au avut parte de un climat și de o atmosferă plăcută, iar vasluienii au apreciat, și nu doar au vizitat standurile. Avem meșteri care vin cu drag la noi chiar de la prima ediție, din anul 2002, și putem să ne mândrim că suntem printre puținele târguri din țară, în care avem doar meșteri populari, fără comercianți“, a precizat Veronica Maxim, consultant artistic la Centrul pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Vaslui.

La târg au fost prezenți meșteri populari din Harghita și din localitatea Braniștea - județul Galați,  cu produse din ceramică, dar și cu produse culinare meșteri din Văratec, județul Neamț. Vizitatorii au mai avut parte de păpuși din pănuși realizare în localitatea Tomești, județul Iași, precum și costume populare din Gura Humorului. În cele trei zile ale evenimentului au avut loc mai multe spectacole, dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


„Aurul mov“ a poposit la Negrești

„Aurul mov“ al agriculturii, cum mai este cunoscută lavanda, reprezintă un interes tot mai crescut pentru agricultori în ultimii ani. Astfel în Negrești, județul Vaslui, o familie tânără și muncitoare dorește să aducă lavanda, această plantă minune, în casele multor oameni. De această dată aflăm povestea lui Ignatoaie Andrei, care a înființat în luna mai a anului 2015 o cultură de lavandă, pe o suprafață de 1.000 mp, plantând aproximativ 1.500 de butași. După trei ani, roadele muncii se găsesc pe rafturile Lavandei Laurei, fiind produse 100% românești.

Grijă mare la plantare!

lavanda IMG 20180606 181645

Plantarea primilor butași s-a realizat în luna mai a anului 2015, iar cultura familiei Ignatoaie a început să prindă și mai mult contur în anul următor deoarece plantele au crescut mai bine, iar recolta a fost foarte productivă: „Auzisem despre lavandă cu un an înainte de a înființa cultura. Am început să ne documentăm cu privire la îngrijire, cultivare și beneficiile ei. Așa am descoperit că lavanda are o multitudine de întrebuințări: de la alungarea insectelor până la scopuri terapeutice: alungarea stresului, combaterea oboselii, anxietate, relaxarea mușchilor, dar și rol antiseptic.“ Ca tehnologie de cultivare s-a folosit metoda tradițională, cultivarea și recoltarea făcându-se manual. Cu toate acestea, trebuie avută o mare grijă în respectarea unor anumite etape: „De altfel, lavanda nu este o plantă pretențioasă din punctul de vedere al îngrijirii, numai că trebuie respectați anumiți pași, începând de la plantare (distanța între rânduri și între plante, precum și umiditatea scăzută a solului) pentru a obține o producție cât mai eficientă.“

lavanda IMG 20180606 183232

Primii litri de ulei esențial…

2017 s-a dovedit a fi un an productiv din punctul de vedere al producției, fiind și anul în care aceștia au obținut primii litri de ulei esențial. Faptul că au reușit să producă un astfel de ulei din cultura proprie i-a determinat să creeze produse care au la bază uleiul esențial, apa florală de lavandă, precum și floare uscată de lavandă. Ideile au început să se materializeze în și mai multe produse. Astfel, pe rafturile Lavandei Laurei apar acum o multitudine de produse încântătoare: „Inițial am avut buchete și săculeți cu floare din lavandă. Ulterior, din lavandă am obținut produsele principale, uleiul esențial de lavandă și apa florală de lavandă, care stau la baza altor produse: săpun (home made), sare de baie, lumânări cu ceară naturală și ulei de lavandă, bile efervescente de baie, odorizant auto (poate fi folosit și în dulapuri) și odorizant lichid de birou.“ Costurile înființării unei astfel de culturi de lavandă nu sunt foarte mari, ne spun acestea: „Noi am investit aproximativ 2.000 lei pentru suprafața inițială. Mulți sunt aceea care cred că o suprafață așa mică ca a noastră poate fi considerată neprofitabilă (asta dacă dorești să vinzi doar floarea de lavandă propiu-zisă). În schimb, în momentul în care transformi lavanda în produs (ulei, apă, săpun etc.) putem vorbi de o muncă în plus, dar și de un profit considerabil chiar și la suprafețe mici.“

Preț/calitate

lavanda IMG 6505

Pentru a ajunge la un miros de lavandă 100% natural trebuie să te confrunți cu multe piedici ce apar odată cu comercializarea produselor, dar perspectivele par a fi încântătoare când ajungi să treci peste anumite bariere: „Fiind o societate de consum, pentru majoritatea persoanelor primează prețul și nu calitatea produselor. În momentul în care realizezi un produs natural, produsul finit nu poate avea un preț mic sau competitiv cu al produselor din supermarket, care sunt produse en gros. Pe viitor, dorim să ne extindem atât din punctul de vedere al culturii, cât și să facem ca produsele noastre să fie mai accesibile (prezente în supermarket, mediul on-line, sau la diferite târguri) și să informăm potențialii clienți cu privire la beneficiile lavandei.

Beatrice Alexandra MODIGA

1918 stejari marchează „Pădurea Centenar“ la Vaslui

În data de 17 aprilie 1918 a fost dat startul creării  „Pădurii Centenar“, acțiune care s-a desfășurat concomitent, atât în România, cât și în Republica Moldova. Astfel, pe teritoriul Ocolului Silvic Huși, din zona Dobrina pe o suprafață de 1,3 ha a fost plantat frasin, paltin, dar și lemn câinesc și cireș. Iar pe teritoriul Ocolului Silvic Bujor, întreprinderea silvică Hîncești-Silva (lângă punctul vamal Leușeni) pe o suprafață de 1,7 ha, a fost plantat plop și frasin. La acest eveniment au participat silvicultori din ambele state.

În cadrul evenimentului, au fost plantați 1918 puieți forestieri în România, în zona Dobrina-Huși, din județul Vaslui, și 1918 de puieți forestieri în Republica Moldova, în apropiere de localitatea Leușeni din raionul Hîncești: „Această acțiune se desfășoară în tandem cu colegii noștri de la Agenția  „Moldsilva“ din Republica Moldova. Exact în acest moment încep lucrările de plantare la un șantier de împăduriri pe zona Leușeni din Republica Moldova. Noi le considerăm păduri surori, dedicate Marii Uniri. Un grup format din cinci silvicultori din Republica Moldova sunt astăzi alături de noi pentru a planta la „Pădurea Centenar“, iar o echipă de silviculturi români sunt deja peste Prut la șantierul din Leușeni și plantează“, a precizat în deschiderea evenimentului Dragoș Ciprian Pahonțu, director general Romsilva.

Pădurea: bogăția națională a copiilor și nepoților noștri

plantari3 Ocolul Silvic Husi

La acțiunea de plantare a pădurii memoriale a participat și ministrul Apelor și Pădurilor, Ion Deneș, care se declară mulțumit de inițiativă: „Mă bucur că astăzi aici, împreună cu dumneavoastră participăm la această acțiune care este prima acțiune din „Anul Centenar“, pe care o facem la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Evenimentul de astăzi face parte dintr-o serie de acțiuni pe care noi le avem în acest an, și pentru că este prima acțiune a noastră este cea mai încărcată de emoții; de emoții pentru că noi, cei de vârstă medie împreună cu cei de vârsta a treia, cu experiență, alături de cei tineri, participăm la un semn de recunoaștere a sacrificiului pe care l-au făcut strămoșii noștri, cei care au avut un ideal în viață, respectiv idealul de a reuși, ca toți cei care vorbesc aceeași limbă să fie uniți într-o singură țară, numită România. Acest lucru știți foarte bine că s-a întâmplat acum 100 de ani, în 1918 și a început în 27 martie 1918, când Basarabia a hotărât să se unească cu Regatul României. Eu vin dintr-o zonă pe care o știți toți, respectiv regiunea Transilvania, unde înțelegem atât de bine acest act extraordinar de unire într-o singură țară a tuturor celor care sunt vorbitori sau au fost vorbitori de limba română. Să nu uităm asta... și voi tinerilor când veți trece pe acest drum și veți vedea această pădure, pe care noi o să o plantăm astăzi, acești 1918 puieți de stejari, și veți trece și dincolo și veți vedea ceilalți 1918 puieți, tot stejari să vă aduceți aminte că, atât cei de dincoace de Prut, cât și cei de dincolo de Prut suntem frați vorbitori a aceeași limbi. Acest lucru cred că este important și să nu-l uităm niciodată, și mai mult de atât, acest „An Centenar“ să-l marcăm așa cum se cuvine! Acest tip de activitate aduce o plus valoare fiecăruia dintre noi la bogăția națională, pentru că pădurea așa cum știți este una dintre resursele foarte importante pe care le are România, iar aceste resurse dacă știm să le valorificăm, vor beneficia de ele, atât copii, cât și nepoții noștri. Avem datoria sfântă să avem grijă de această bogăție.“

… să trecem Prutul ca frații

plantari1 Ocolul Silvic Husi

Acest eveniment întărește totodată relațiile tradiționale și profesionale și contribuie la dezvoltarea unui bogat schimb de experiență prin care beneficiar trebuie să fie pădurea în contextul schimbărilor climatice: „Suntem prezenți la un eveniment foarte important pentru ambele părți. Eu cred că acțiunea de astăzi va avea ca urmare lucruri mult mai frumoase decât cele pe care le facem astăzi! Să crească stejarii care îi plantăm astăzi, aici și la noi peste Prut, în Basarabia, să fie de bun augur și să trecem Prutul ca frații, ca un neam comun  ... și să ne fie de bine!“, a precizat Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic Moldsilva, Republica Moldova.

Prefectul vasluian Eduard-Andrei Popică a plantat și el un stejar, în amintirea unirii de acum 100 de ani: „Astfel de evenimente ar trebui să fie mai dese în județul Vaslui, cât și în toată țara, având în vedere mediul care ne înconjoară și felul în care au fost afectate pădurile, cel puțin în ultimii ani. Salut acest eveniment și ne bucurăm de vizita invitațiilor noștri. Este păcat că, astfel de evenimente nu se organizează mai des, dar cu promisiunea către dumneavoastră că vom reorganiza asemenea acțiuni.“

Acțiuni cu prilejul Centenarului Marii Unirii

plantari4 Ocolul Silvic Husi

Evenimentul, organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova, Regia Națională-Romsilva și Agenția „Moldsilva“ din Republica Moldova, se înscrie în seria de acțiuni prin care este marcat Centenarul Unirii din 1918.

Centenarul Marii Uniri din 1918 va fi marcat de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva prin mai multe evenimente în acest an. Astfel, la punctul de întâlnire a celor trei provincii istorice va fi ridicat „Punctul Frăției Neamului Românesc“, un observator deschis publicului larg, iar în toamnă va fi inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada“ expoziția jubiliară „100 de ani de Silvicultură în România“.

Acțiunea de plantare coincide cu „Luna Plantării Arborilor“, în care se desfășoară campania de împăduriri de primăvară. În cursul campaniei de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor- Romsilva va planta 24,8 milioane de puieți forestieri, regenerând astfel 9.383 de hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului. În ultimii  27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare, păduri proprietate publică a statului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Prima ediție a Târgului apicol din Vaslui a reunit cei mai importanți producători și comercianți

În perioada 24-25 februarie a avut loc Târgul apicol de la Vaslui, un eveniment care aflat la prima ediție și care a reunit cei mai importanți producători și comercianți de produse destinate apiculturii. Târgul cu vânzare a fost organizat  de firma  Onomeus  și include o secțiune pentru producătorii și comercianții de produse destinate apiculturii, respectiv: utilaje apicole, faguri artificiali, unelte, echipamente, stupi și accesorii, hrană și biostimulatori pentru albine și medicamente. O a doua secțiune a fost cea cu produse apicole: miere, polen, propolis, ceară, suplimente alimentare pe bază de miere, produse apiterapeutice și produse cosmetice.

Județul Vaslui are cei mai mulți apicultori

„Inițial expozanții au fost în jur de 25, dar s-au retras foarte mulți pentru că s-a intervenit de la alte târguri. În acest moment avem producători și comercianți de la București, Ploiești, Vâlcea, Focșani, Bistrița-Năsăud și Vaslui. Scopul acestui eveniment este de vânzare-cumpărare și să aducem cât mai multe produse pentru apicultorii din județ. Menționez că județul Vaslui are cei mai multi apicultori din țară și era păcat să nu se facă un astfel de târg și aici. Până acum apicultorii județului erau nevoiți să meargă la Iași, unde este cel mai mare târg dedicat apiculturii, sau în alte județe unde se mai organizează diferite târguri apicole. Consider că și evenimentul organizat de noi are potențial să ajungă cel mai mare din țară. În prima zi de târg, vasluienii au fost receptivi și au răspuns cum se cuvine cererii noastre. Ne dorim să organizăm acest târg în fiecare an și să devină o tradiție în județ“, ne-a precizat Bogdan Onofrei, organizatorul evenimentului.

De la târg la simpozion

Dănuț Puișoru, Președintele Sindicatului Apicultorilor din România (SAR) a fost prezent și s-a declarat mulțumit de prima zi a acestui târg: „Sunt de părere că Târgul apicol de la Vaslui a avut un real succes. Trăiască apicultorii din zona Moldovei, oameni mari cu suflet mare, oameni care întotdeauna știu să ne primească cu brațele deschise. În același timp sunt oameni deosebiți, oameni care știu să pună întrebări, să vorbească cu tine, să afle noutățile în domeniul apicol, drept pentru care, mâine o să facem un simpozion apicol pentru apicultorii iubitori de albina românească. Fac acest lucru, deoarece trebuie să fim informați, trebuie să știm cum să luăm fonduri europene, cum să accesăm programele naționale apicole și mai ales să știm cum să facem apicultură și tehnologia apicolă modernă. Mai adaug faptul că înainte de bazinele melifere, familii puternice, roii pe care îi facem și mătcile pe care le producem, ca să realizăm aceste deziderate este nevoie de iubire și pasiune pentru aceste minunate insecte, care sunt albinele“.

GALERIE FOTO


 

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS