ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Sep 2021

Scurt istoric al sării în România, din vremuri neștiute și până astăzi (II)

Mulți dintre noi colindăm țara în lung și-n lat. Ne bucurăm de priveliști, odihnă, oameni, distracție, cazare, plimbări, obiective turistice, dar uneori scăpăm din vedere detalii despre istoria locului. Aceasta este și esența articolului de față, referitor la rezerve de sare și salinele din România, să ne amintim de lucruri așa cum au apărut ori au trecut ele prin timp. Dintre cele șapte saline active ale SALROM, șase au și valențe turistice. Despre patru dintre acestea am scris în două materiale publicate de revista noastră: Cacica (Suceava), Slănic (Prahova), Râmnicu Vâlcea (Ocnele Mari) și Târgu Ocna (Bacău). Astăzi, vom adăuga exploatările de la Praid (Harghita), Ocna Dejului (Cluj) și Ocna Mureș (Alba), dar ne vom referi și la câteva dintre salinele închise, transformate în baze turistice: Turda, Figa, Cojocna, Ocna Sibiului etc.

Salina Praid (Harghita)

Considerat unul dintre cele mai mari de sare gemă din Europa, zăcământul de la Praid a fost exploatat de romani, avari și bulgari. Atestarea mineritului datează însă din anul 1291, printr-o scrisoare a regelui maghiar Andras al III-lea cu privire la drepturile regale asupra salinelor. Mai târziu, în 1405, regele Sigismund de Luxemburg a interzis marilor proprietari de pământ să deschidă ocne de sare pe pământurile lor. În 1787, sarea din Praid devine proprietatea trezoreriei din Viena. În anul 1762 s-a deschis mina Iosiv (Jozsef), cu două camere laterale ulterioare, Karoly și Ferdinand, în 1864, mina Paralela (Parhuzamos), urmată de mina de cercetare Elisabeta (1898), Gheorghe Doja (1947), iar din 1991 se extrage sare din sectorul Telegdy. Comuna Praid a căpătat interes turistic grație sării. Sălile din subteran dispun de locuri de joacă pentru copii, restaurant, bufet, mese de biliard, terenuri de sport, capelă ecumeinică, expoziții de artă, muzeu cu cristale de sare, obiecte de artă populară etc., la care se adaugă galeria vinurilor. Lângă salină a fost redeschis, în 2014, după extindere, ștrandul cu trei bazine cu apă sărată, alte atracții fiind canionul de sare, centrul de ceramică din Corund, dar și Sovata, stațiune balneo-climaterică din Mureș, situată la 9 km de Praid.

Salina Ocna Dejului (Ocna Dej, Cluj)

Există dovezi potrivit cărora Castrul roman de la Gherla ar fi avut, printre altele, rolul de a apăra minele de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata. Cu alte cuvinte, sarea gemă de la Ocna Dej se exploatează din epoca romană; în fine, de atunci se păstrează vestigii. Un mileniu mai târziu, în anul 1245, regele Bela al IV-lea donează minele de sare unui oarecare Laszlo, iar acesta, în 1248, dăruiește episcopiei din Agria o ocnă. În 1478, Ocna Dej este declarat oraș liber de toate taxele și obligațiile militare, chestiune care aduce o mare prosperitate localității. În 1836 s-a deschis mina Ferdinand, în 1882 se dă în folosință calea ferată Cluj-Apahida-Dej-Ocna Dej, în 1910 exploatarea a fost electrificată, iar în 1962 s-a închis. Între anii 1962 și 1979 funcționează mina 1 Mai, iar în 1976 se deschide mina Transilvania, activă și astăzi. Din punct de vedere turistic, zona nu a înflorit. Se vizitează, într-adevăr, mina, unde a fost sfințită, în anul 2000, o biserică ortodoxă, la 80 m sub pământ; catapeteasma este sculptată în lemn de tei, iar în pereți au fost dăltuite brâul și coloana infinitului. Zona de agrement se compune dintr-un teren de fotbal, de tenis de masă și loc de joacă pentru copii.

Ocna Mureș (Alba)

Exploatarea a început sub formă de puțuri încă din perioada neolitică, sub ocupația romană s-a trecut la galerii, camere sau cariere de mici dimensiuni, iar în Evul Mediu sarea s-a exploatat în camere mari, trapezoidale. Din perioada de acum aproape 2000 de ani a rămas mărturie lacul Minelor Romane. Primele documente scrise corespund anului 1791, când începe mineritul sistematic, cu transportul sării pe plute, pe Mureș. Începând din 1791 exploatarea s-a realizat în cinci zone: Mina Iosif Francisc, închisă în anul 1934, pe locul ei apărând lacul cu același nume; mina Ferdinand, închisă tot 1934 din cauza prăbușirii, cu lacul ulterior Ferdinand; mina Ștefania, din perioada 1870-1947, cu lacul Ștefania; mina 6 Martie (1918-1954), cu actualul lac 6 Martie; mina 1 Mai (1930-1978). Salinele din Ocna Mureș au fost marcate de mai multe catastrofe miniere: 1912 – când apele Mureșului au inundat minele; 1954 – când lacul Iosif s-a scurs în mina 6 Martie; 1978 – prin cedarea peretelui despărțitor dintre mina 1 Mai și lacul Iosif (minerii s-au putut salva); 2010 – neetanșeitatea coloanei prin care se introduce în subteran apă dulce sub presiune a condus la distrugerea a trei clădiri și inundarea mai multor străzi.

Mine închise, transformate în obiective turistice

  • Salina Turda (Cluj)

Este probabil cea mai faimoasă mină de sare închisă din România, aceasta crescând celebritatea vechiului oraș Potaissa, Tudra de azi. Documentele scrise despre ocne apar în 1075. Activitatea minieră a fost închisă în 1932, iar minele intră în uitare până la al Doilea Război Mondial, când galeriile servesc drept adăpost antiaerian. Începând cu anul 1950, mina a devenit depozit de brânzeturi, iar după 1992 a fost redeschisă pentru public. În anul 2008 a intrat într-un amplu proces de modernizare, iar din 2010 a fost redată circuitului turistic internațional. Despre povestea creată în adâncurile din Turda nu scriem astăzi, vă lăsăm să descoperiți singuri magia.

  • Băile Cojocna (Cluj)

Sunt situate la est de comuna cu același nume, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Zona are statut de stațiune balneoclimaterică și a beneficiat, în 2008, de modernizare prin fonduri europene. Lacul Toroc și Lacul Mare, formate pe locurile unor vechi mine, au fost transformate în băi de tratament.

  • Ocna Sibiului (Sibiu)

Este o stațiune turistică la 15 km nord de Sibiu, declarată astfel din 1845, atrâgându-și renumele grație lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate. Lacul Avram Iancu (fosta mină Ocna Mare), ce are o adâncime de 132,5 m, este considerat cel mai adânc de tip antropogen din țară. Cu totul, aici sunt zece lacuri cu apă sărată (în ochiuri de mine surpate) și două cu apă dulce.

  • Figa (Beclean, Bistrița-Năsăud)

Stațiunea este de dată recentă (2010), creată printr-un proiect european de preaderare, prin care s-au fructificat cumva resursele de sare. Este situată la 3 km de Beclean și se întinde pe 15 ha. Se spune că proprietățile apei sărate și ale nămolului sunt asemănătoare cu cele de la Techirghiol.

  • Ocna Șugatag (Maramureș)

Existența satului, în trecut oraș, este legată de sare, însă statutul de stațiune a fost dezvoltat în ultimii 30 de ani, mai ales prin implicarea activă a mediului privat. În localitate sunt mai multe puncte de atracție: tăurile de la Hoteni, izvoarele minerale clorosodice, rezervațiile naturale „Lacul Morărenilor“ (20 ha) și Pădurea „Crăiasa“ (44 ha).

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

România, rating de recoltă la nivel Excepțional

Pe 28 iulie 2021, Geoglam (cropmonitor.org) a emis un raport privind culturile la nivel global. Geoglam este un organism care generează prognoze de recoltă printr-un sistem de sateliți la nivel planetar.

Pe harta desfășurată a Pământului, România este singura țară care are integral un rating de recoltă la nivel Excepțional (toate culturile de pe tot teritoriul României au primit acest rating).

”Putem considera că acesta este un moment de referință pentru România, care nu se întâmplă de două ori în timpurile noastre. Rating-ul de recoltă de nivel ”Excepțional” readuce în atenția lumii potențialul agriculturii din țara noastră. Totodată, reprezintă un bun prilej de conștientizare și recunoaștere a rolului și contribuției fermierilor în asigurarea siguranței alimentare. Această evaluare demonstrează rezultatele care pot fi obținute de fermieri prin aplicarea unei tehnologii performante asigurată de companiile de agribusiness, în condiții climatice favorabile, rezultate care ar putea fi amplificate de crearea unor condiții de lucru optime pentru fermieri”, consideră Cezar Gheorghe, analist consultant Clubul Fermierilor Români pentru comerțul cu cereale.

„Irigațiile reprezintă factorul esențial pentru ca România să-și atingă potențialul în agricultură. Doar cu o gestiune integrată a apei se va asigura utilizarea resursei pentru agricultură și protejarea mediului. Este necesară o planificare multianuală pentru asigurarea irigațiilor (sistem național și proiecte locale) și desecării, în baza strategiei integrate a apei. În 2020, Guvernul României a alocat din bugetul național despăgubiri în valoare de 850 milioane de lei. Irigațiile elimină riscul pierderii recoltelor din cauza secetei și a plății prin despăgubiri. România este țara cu cea mai spectaculoasă creștere de producție și randament în agricultură din Uniunea Europeană, în ultimii 10 ani. Avem nevoie de politici și programe care să susțină creșterea profitabilității și performanței în agricultura românească”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români a lansat propunerea de elaborare a unei Strategii naționale de gestiune integrată a apei și solului pentru agricultură, care va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații. Prima reuniune a grupului de lucru a avut loc pe 16 iulie la Timișoara, cu participarea conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a Consiliului Județean Timiș, a USAMVB din Timișoara și a fermierilor din regiune.

***

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Scurt istoric al sării în România, din vremuri neștiute și până astăzi (I)

În lucrarea Sarea în preistoria României, semnată de dr. Dan Monah, una dintre personalitățile marcante ale arheologiei preistorice, se afirmă că geologii români au inventariat în țară peste 300 de mari depozite de sare, ce acoperă o suprafață de circa 30.000 kmp. Acestea sunt grupate în două mari zone salifere: prima, în exteriorul arcului carpatic, se întinde din nordul țării (Suceava) și până prin Valea Jiului, trecând prin Carpații de Curbură, pe o bandă care ar însuma 1.500 km și o lățime de câțiva kilometri; a doua, în Transilvania, care ar ocupa în jur de 16.200 kmp. În afara acestora mai sunt câteva zăcăminte importante în Maramureș și în Moldova, în afara Carpaților, la Ibănești – Dorohoi și la Hârlău.

Sarea se pare că ar fi exploatată pe teritoriul României de azi de prin anii 6000 î.Hr. Două situri de valoare excepțională din județul Neamț stau mărturie: Lunca (Vânători) și Țolici (Petricani); pentru primul, așezat pe linia zăcământului de la Oglinzi, cercetătorii de la Muzeal Județean Neamț și Universitatea din Regensburg (Germania) au stabilit vechimea prin anii 6050 î.Hr., iar pentru al doilea datarea este localizată în perioada 6.000-3.500 î. Hr. De asemenea, cercetările de la Băile Figa (Bistrița-Năsăud) au scos la lumină, conservate ideal, instalații de lemn de acum 3.000 de ani, jgheaburi mari, troace, lopeți, baroase decupate din trunchiuri de copac, vase de lemn și ciocane masive de minerit realizate din piatră, toate utilizate la exploatarea sării. Evident că dacii exploatau sarea înainte de cucerirea romană. Dar aceștia au venit cu un plus de tehnologie, atât cât putea fi, în acele vremuri, iar urme ale salinelor romane s-au găsit la Ocna Sibiu, Ocna Mureș, Cojocna, Sic, Ocna Dej, Domnești, Mărtiniș, Ocnele Mari, Mănastur, Bata, Reteag, Ciceu, Cristur, Arpas, Beclean etc.

Sarea, azi

Venind în zilele noastre, Societatea Națională a Sării-Salrom are în exploatare 7 saline, corespunzătoare sucursalelor din subordine: Slănic (Prahova), Râmnicu Vâlcea (Vâlcea),Târgu Ocna (Bacău), Praid (Harghita), Cacica (Suceava), Ocna Dej (Cluj) și Ocna Mureș (Alba). Alte saline și-au pierdut interesul pentru exploatare (închise), dar nu și din punct de vedere turistic: Turda (Cluj), Coștiui (Maramureș), Ocna Șugatag (Maramureș), Rona de Sus (Maramureș), Ocna Sibiului (Sibiu), Cojocna (Cluj), Sic (Cluj), Doftana (Telega, Prahova). Dincolo de importanța economică a exploatărilor de sare, că mai sunt sau nu active, acestea au avut două efecte majore de-a lungul timpului: pe lângă saline s-au consolidat și dezvoltat localități urbane importante; proprietățile curative inclusiv ale apelor sărate au transformat aceste așezări într-o reală industrie turistică. În cele ce urmează vom scrie, pe scurt, despre exploatările active.

Slănic Prahova

Zăcământul, cu vârsta fixată prin Tortonian Superior, se întinde pe o suprafață de 10 kmp. Începuturile istoriei salinei datează din jurul anului 1685, când spătarul Mihail Cantacuzino, realizând potențialul zonei, a cumpărat moșia Slănic, deschizând mina Valea Verde (1688), apoi Baia Baciului (1689-1691). Ulterior, aproape până în zilele noastre, s-a exploatat sare din minele Mihai, Carol, Unirea și Victoria. Minea Unirea (208 m adâncime) a devenit, după ce s-a închis, cel mai important obiectiv de vizitat din stațiune, având în adâncuri camere amenajate, busturi în sare ale lui Burebista, Traian și Decebal, Mihai Viteazul și Mihai Eminescu, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, carting, jocuri mecanice, spațiu delimitat pentru tratament. Dar la fel de căutate sunt, în ordine, Baia Baciului și Baia Roșie, ambele concesionate, Baia Verde (domeniul public) și Muntele Verde, precum și baza de tratament.

Râmnicu Vâlcea (Ocnele Mari)

Conform descoperirilor arheologice, pe aceste locuri s-a aflat vestitul centru tribal „Buridava“, despre care a scris istoricul grec Ptolemeu. Exploatarea de la Ocnele Mari este cumva localizată în timpul domniei lui Constantin Brincoveanu. Primele „găuri“ sunt săpate la Cărpiniș, dar acestea se surpă, lăsând loc lacului „Din Brazi“. Mai târziu se efectuează altele, din care se exploateză 15 ani, dar și acestea se prăbușesc, formând „Balta Roșie“. Apar, cu timpul, minele Sf. Ioan Vechi, Sf. Ioan cel Nou, Pavel (1 Mai). Din 1993 au început lucrările la mina nouă din punctul Cocenești. Salina Ocnele Mari oferă condiții de relaxare, agrement și tratament (sport, spații de joacă, restaurant și cramă, un magazin de souveniruri și de băuturi răcoritoare, fast-food, tratament), dar foarte vizitată este biserica cu hramul Sf. Varvara și Sf. Gheorghe. În afară se găsesc, foarte cătate și acestea, ștrandurile Ocnele Mari și Ocnița.

Târgu Ocna, Bacău

Cea mai veche mărturie scrisă despre zăcământul de sare de la Tg. Ocna datează din anul 1380. Este, de fapt, un hrisov domnesc din care rezultă plata unei catități de 2.000 ocale de sare pentru construcția unui pod de piatră. Dezvoltarea exploatarii este pusă apoi pe seama domnitorului Ștefan cel Mare, acesta întărind privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Prin secolul al XVIII-lea, ocnașii condamnați la muncă pentru grave delicate stăteau în adâncul minei zile în șir; Grigore Ghica a fost atât de impresionat de soarta acestora încât a luat primele măsuri de cazare a lor în afara ocnei. Exploatarea s-a realizat în minele Moldova Veche (mina Carol I), Moldova Nouă (mina Carol II), Pilot (aici a funcționat, în perioada 1974-2005, un sanatoriu), Trotuș și Unirea. Din punct de vedere turistic, este exploatat orizontul IX al minei Trotuș, amplasat la 240 m adâncime și desfășurat pe 13.000 mp. În adâncuri se găsește o biserică ortodoxă, spații pentru activități sportive și de joacă, jocuri mecanice, punct de prim ajutor, lac cu apă sărată și cascadă, iar în afară, baza de tratament a fost completată cu ștrand, un muzeu al sării etc. (Va urma)


Primele atestări documentare

În analiza „Exploatarea zacămintelor de sare din România”, prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor, membru titular al Academiei de Științe Tehnice din România, scrie că primele documente care semnalează existența unor ocne de sare s-ar referi la Turda (1075), Rona și Ocna Șugatag (1191), Ocna Dej (1236), Cojocna (1291) și Ocna Sibiului (1326) – în Transilvania și Maramureș și Tg. Ocna (1380), Trotuș (1.570), Ghitioara (1557), Ocnele Mari (1408), Ocnele Mici (1517), Telega (1563) – în Moldova și Țara Românească. Mai târziu apar exploatări la Praid, Vișeu, Câmpulung pe Tisa, Teișani, Sărari, Grozesti, Ibănești etc. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Transilvania se produceau anual 100.000 tone de sare, în Țara Românească – 8.000 tone, iar în Moldova, în jur de 13.000 tone. În anul 1938, producția României Mari se ridica la 350 000 de tone sare, iar prin anii 1990-2000 cantitatea de sare solidă era de 2 milioane tone/an, iar cea de sare în soluție depășea 3 milioane tone/an.


Maria BOGDAN

  • Publicat în Magazin

Mugurel Drăgănescu, președinte executiv AGVPS: „România este singura țară din UE în care vânătoarea speciilor migratoare este oprită“

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 – B147/2021 a fost vehement criticată de mai multe organizații, printre care și Societatea Ornitologică Română (SOR) care acuză că se amenință existența a zeci de specii de păsări din România. Mugurel Drăgănescu, președintele executiv al „Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România“ (AGVPS), ne-a dat un interviu tocmai despre acest subiect.

Rep.: Domnule președinte, potrivit proiectului, un vânător va putea împușca în fiecare zi din sezonul de vânătoare 25 de exemplare din specii de păsări precum ciocârlia de câmp, cocoșarul, turturica sau prepelița. Legea stabilește cote zilnice și pentru alte specii de păsări. Ce înseamnă aceasta?

Mugurel Drăgănescu: Pot să vă spun că România este singura țară civilizată din UE în care vânătoarea speciilor migratoare este oprită. Nu am înțeles hotărârea Curții de Apel Brașov care a suspendat vânarea celor 36 de specii migratoare, făcând referire la faptul că nu avem studii naționale și o metodologie clară de calculare a cotelor de recoltă. Precizez că nicio țară europeană nu are o astfel de metodologie. Pornind de la acestea, reprezentanți ai poporului nostru din Parlamentul României au inițiat o modificare a Legii nr. 407 pentru a fi în acord cu alte state europene. Federația Asociațiilor Cinegetice din UE a făcut o documentare și împreună cu domniile lor am arătat că aceasta este procedura practicată și în celelalte țări: așa se vânează speciile migratoare – o cotă pe zi de vânător. În unele țări europene aceasta este mai mare, în altele este mai mică. Să vă mai spun că în Germania și Austria este fără limită?! Într-adevăr, a ieșit un scandal monstru, din câte am înțeles. SOR a prezentat un calcul pur matematic. Înmulțim numărul de vânători cu numărul de zile în care se vânează cu numărul maxim de exemplare care se poate vâna și ne dă o cifră imensă. Vă spun că un vânător nu poate să meargă și nu va merge zilnic la vânătoare, nu este un trăgător așa de bun încât să împuște zece rațe pe zi, cu siguranță nu îl ajută nici condițiile meteorologice să vâneze atâtea etc. Vânătoarea și managementul speciilor sălbatice nu se fac din spatele calculatorului. Probabil că este greu să explic comunității non-vânătoare că acel calcul este ireal. Vor fi și alte discuții în cadrul cărora sperăm să fim și noi prezenți și să ne spunem punctul de vedere.

Rep.: În calitate de vânător, aveți un număr de cartușe pe care le utilizați per an?

M.D.: Legea spune că „la un moment dat“ pot să dețin maximum 500 de cartușe. Deci, dacă eu azi trag 500 de cartușe, merg și mai cumpăr mâine 500, trag 300, mă duc să achiziționez maximum 200 – atât am voie. Dar, pentru a împușca o specie de păsări, în funcție de dexteritate, un vânător poate trage de la minimum un cartuș la 10-15 cartușe ca să nimerească. Nu înseamnă că dacă am cumpărat 10 cartușe am împușcat 10 păsări. Poate că cei care se ocupă de păsările migratoare nu au auzit că există poligoane de tir, iar acolo majoritatea care trag sunt vânători sau „și“ cei care vor deveni vânători. În concluzie, consider că se vrea să fim batjocoriți.

Rep.: Are România cea mai mare biodiversitate de vânat din Europa?

M.D.: Fără discuție, da!

Rep.: Și cum o protejați?

M.D.: Dacă suntem lăsați și suntem crezuți că ceea ce facem este bine, vă demonstrăm că biodiversitatea va exista în continuare. Dincolo de aceste opoziții ale „verzilor“, biodiversitate a existat. Și asta datorită vânătorilor, care gestionează fauna sălbatică de zeci și sute de ani. Pentru că noi suntem principala clasă socială implicată practic în gestionarea faunei, începând de la pază, hrană, investiții financiare până la o extracție care înseamnă o mică cotă din efectivul consistent pe care Ministerul Mediului ne-o acordă anual.

Rep.: De fapt, controlați fondul cinegetic care este al tuturor...

M.D.: Tot teritoriul României este acoperit de 2.153 de fonduri cinegetice, exceptând Parcurile Naționale și Delta Dunării, unde nu sunt constituite fonduri cinegetice. Dar, dacă facem comparație între un fond cinegetic mediu, nu de top, și un Parc Național, eu vă spun că avem o biodiversitate mai mare în fondul cinegetic.

Rep.: Cum s-a ajuns la acest rezultat?

M.D.: Simplu. Pentru că noi suntem interesați să avem și să exploatăm sustenabil această resursă regenerabilă vie, cum denumesc eu fauna sălbatică. Nimeni nu duce cu noi saci de porumb prin nămeții până la brâu ori sare pentru caprele negre și nu numai. Iar dacă noi nu asigurăm paza, cu siguranță există braconieri care așteaptă să își facă de cap.

Din punctul meu de vedere, urșii care intră în localități nu mai sunt animale care se pot întoarce în mediul sălbatic. Pentru că oriunde îi reloci, ei se vor apropia de prima localitate și vor produce de la spaimă la pagube. Și vă dau un exemplu cu o populație de leoparzi dintr-o țară africană. S-a interzis vânătoarea lor, iar comunitatea, exasperată că leoparzii le omorau vitele, a început să-i otrăvească. Populația de leoparzi a suferit o scădere drastică. Au revenit la managementul cinegetic și acum toată lumea e fericită: fermieri, vânători și, glumind, chiar și leoparzii.

Oamenii se întreabă de ce la alții se poate și la noi nu. Anul trecut, mulți vânători din sudul țării au putut merge la vânătoare de gâște în Bulgaria. Oare România este așa de bogată ca să își permită asta? Bulgarii încasau bani pe cazare, pe cartușe, probabil pe închiriere arme, pe mâncare etc.

Iar statul român nu „încasa“ decât pierderi economice.


„Există posibilitatea ca populația locală, exasperată de atacul ursului, să își facă singură dreptate.“


Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Social

Corteva Agriscience a crescut vânzările nete din România și Moldova cu 19%

Factorii cheie ai acestui succes au fost lansarea de produse inovative- genetică de top pentru semințe și soluții avansate de protecția plantelor.

“Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience a demonstrat o creștere rapidă a afacerii sale în România și Moldova în primul trimestru al anului 2021, cu 19% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut”, a subliniat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România și Moldova, cu ocazia evenimentului  Media Club organizat pe 4 iunie 2021.

„Afacerea cu semințe din România a demonstrat o creștere de 17% susținută de vânzarea hibrizilor cu genetică de înaltă calitate. Hibrizii de porumb din gama Optimum® AQUAmax® au adus extraperformanțe de producție pentru fermierii români.” a declarat Jean Ionescu.

„Ca și noutăți, vom adăuga în portofoliu 5 hibrizi în fiecare an, iar în 2021 Corteva a lansat în România Sclerotinia Protector, o tehnologie unică aplicată culturii de rapiță. După mai bine de 10 ani, cercetătorii Corteva aduc pe câmp o combinație de hibrizi cu potențial înalt de producție plus toleranță la Sclerotinia, în același produs, în același sac de semințe. Obiectivul Corteva este să ajute fermierii români să obțină producții mai mari și mai stabile, pe fiecare hectar de teren cultivat.” a adăugat directorul Corteva.

Vânzările de produse de protecție a plantelor au crescut în România cu 27% în primul trimestru, mult mai rapid decât creșterea medie a segmentului de produse de protecție a culturilor din Europa Centrală (11%). Creșterea semnificativă s-a datorat portofoliului mixt de erbicide pentru cereale păioase: Bizon™, Floramix™, Pallas™, Pixxaro™ Super, portofoliului puternic de erbicide pentru cultura de rapiță: Gallera™ Super și Korvetto™ care are în compoziție molecula Arylex™ active. De asemenea, o contribuție majoră a rezultatelor s-a datorat produselor pentru tratamentul semințelor derivate din surse naturale, utilizate de fermierii români începând cu 2019 pe mai mult de 1,5 milioane de hectare. Molecule inovatoare precum Spinetoram, Isoclast™ active și Zorvec® active și-au adus contribuția pentru această creștere importantă în segmentul de produse de protecția plantelor.

În Moldova, segmentul de produse de protecție a culturilor a demonstrat o creștere cu 19%, iar segmentul de Semințe a crescut cu 1%.

„Corteva ca continua să ofere fermierilor românii și celor din Rep. Moldova genetică de ultimă generație, soluții inovatoare de protecție a culturilor, agricultură digitală, astfel încât să obținem rezultate excepționale și să ne atingem întregul potențial”, a comentat Jean Ionescu.

„Corteva a avut un start foarte puternic în 2021, bazându-ne pe impulsul substanțial pe care l-am adus odată cu închiderea anului 2020. Europa Centrală a depășit creșterea medie a EMEA. Afacerea noastră a crescut cu + 10% organic în comparație cu primul trimestru din 2020 ”, a comentat Jean Philippe Riffat, Commercial Unit Leader Europa Centrală.

„In ceea ce privește lunile următoare, se întrevede o prognoză pozitivă. Industria agricolă globală se recuperează cu stocuri finale mai mici, o îmbunătățire a comerțului global determinat de cererea din China care va duce la creșterea suprafețelor cultivate. În cele din urmă, prețurile record ale produselor agricole ar trebui să ne ajute să susținem veniturile fermierilor și ne așteptăm să valorificăm fundamentele pozitive ale pieței și punctele forte concurențiale”, a adăugat Jean Philippe Riffat.

După anunțarea rezultatelor financiare, în cadrul evenimentul Media Club a fost anunțată relansarea programului TalentA_2021, program pe care Corteva Agriscience îl organizează pentru doamnele fermier al doilea an consecutiv, ca parte a Obiectivelor sale de durabilitate.

Implementat cu succes anul trecut, în 2021 Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor la 15.000 USD, pentru a facilita implementarea celor mai bune planuri de afaceri.

„Prima ediție a programului TalentA a demonstrat dorința femeilor din mediul rural de a inova și implementa programe pentru dezvoltarea comunităților lor. Având în vedere rezultatele și răspunsul pozitiv al primilor absolvenți, Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor în 2021. Continuăm să ne adresăm doamnelor  din mediul rural pentru că dorim să sprijinim îmbunătățirea calității vieții în aceste zone. Cu acest program, Corteva le oferă acces la informații și finanțare, dar și sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea afacerii lor, pentru a o face competitivă, productivă și creativă”, a declarat Maria Cîrjă - Marketing Manager  Corteva Agriscience România și Moldova

Dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost depus la UNESCO

Luni, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu și Muzeul de Etnografie Brașov.

În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.

Elementul „Cămașa cu altiță” figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România” în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni de artă.

Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii. 

Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.

De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și a elitelor.

Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.

Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.

Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire la existența vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Mai multe informații despre Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România: https://patrimoniu.ro/images/imaterial/camasa-altita/camasa-altita.pdf 

Sursa: cultura.ro

Politica de coeziune a UE: peste 77 de milioane de euro pentru un sistem mai eficient și mai durabil de gestionare a deșeurilor în România

Joi, 4 martie 2021, Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 77 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru îmbunătățirea sistemului de colectare, tratare și reciclare a deșeurilor în județul Galați. Investiția va oferi un serviciu mai integrat, mai eficient și mai durabil de gestionare a deșeurilor, îmbunătățind calitatea mediului în beneficiul a peste 500 000 de locuitori.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: Această investiție în cadrul politicii de coeziune va contribui la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții persoanelor care locuiesc în județul Galați. Va îmbunătăți și mediul prin reciclarea materialelor altfel irosite și va stimula dezvoltarea biodiversității locale și a activităților economice.

Conform acestui proiect, întreaga populație din județ va avea acces la serviciul de salubrizare până la sfârșitul anului 2021, aspect deosebit de benefic pentru persoanele din zonele rurale, din rândul cărora doar 45 % au, în prezent, acces la astfel de servicii. Infrastructura nou-creată va spori reutilizarea și reciclarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn și va reduce cantitatea de deșeuri care vor ajunge la gropile de gunoi.

De asemenea, astfel, deșeurile menajere periculoase și deșeurile voluminoase vor putea fi tratate corespunzător. Investiția va genera aproximativ 300 de locuri de muncă noi în perioada de construcție și aproximativ 380 pe parcursul fazei operaționale. Mai multe informații despre investițiile finanțate de UE în România sunt disponibile pe platforma de date deschise.

Sursa: ec.europa.eu

  • Publicat în Mediu

Malagrow anunță un nou concurs pentru horticultori

Malagrow lansează concursul Made in Romania pentru producători

Concursul inițiat de Malagrow, organizat în premieră în acest an, dorește să identifice și să premieze cele mai bune soluții aplicate de horticultorii români. La concursul Made in Romania așteptăm participarea tuturor cultivatorilor care utilizează soluții neobișnuite, inovative în munca lor. Câștigătorii vor primi premii substanțiale oferite de Malagrow.

Horticultura din România trece printr-o perioadă de dezvoltare spectaculoasă, de aceea Malagrow a decis să aleagă prin concurs producătorii cu cele mai bune idei – s-a spus în cadrul conferinței de presă online organizate miercuri de Malagrow, firmă care activează în domeniul suplimentelor speciale de substanțe nutritive. „Made in Romania este un concurs la care se pot înscrie producători agricoli din România care utilizează mijloace și metode profesionale și alte practici inovatoare în cultivarea legumelor, fructelor și a plantelor ornamentale și reușesc să distribuie produsele lor consumatorilor sau clienților finali. Obiectivul principal al inițiativei este premierea producătorilor care cultivă eficient produse horticole românești” – ne-a spus Csaba Éber, aflat la eveniment. Directorul general adjunct al Malagrow a adăugat: concursul Made in Romania este organizat de Malagrow în premieră în 2021 cu scopul declarat de a identifica cele mai bune practici, cele mai inovative idei și cele mai creative soluții avansate de horticultura română din prezent și de a le prezenta publicului larg. Cultivatorii de legume, fructe și plante ornamentale sunt așteptați pe platforma noastră, unde – parcurgând câțiva pași simpli – se vor putea înscrie la concurs începând din luna martie. Perioada de depunere a proiectele se încheie în octombrie. Proiectele vor fi evaluate de un juriu format din profesioniști din domeniu. Proiectele câștigătoare vor fi premiate, iar Malagrow va acorda premii în diferite categorii precum și premiul cel mare Made in Romania.

Producătorii își pot depune candidatura la mai multe categorii, de exemplu categoria micilor producători de legume, fructe, o categorie separată pentru cultivatorii bio sau pentru producătorii de plante ornamentate. Un producător poate depune mai multe proiecte la mai multe categorii, de exemplu poate depune două proiecte distincte, unul pentru soluțiile pe care la are în legumicultură, iar dacă se ocupă și de plante ornamentale și are idei viabile, poate depune un proiect și în această categorie.

„Cel mai bun proiect, care depășește cu mult nivelul mediu al practicilor de cultivare din România, va primi premiul cel mare „Made in Romania”. Premiul este prestigios în sine, de vreme ce arată că deținătorul premiului se află în topul domeniului său. În plus, reușita va fi recompensată și cu produse Malagrow pentru a susține în continuare efortul depus pentru excelență” – a precizat Csaba Éber.

În curând veți putea afla mai multe despre concurs accesând pagina de Facebook a Malagrow sau citind alte anunțuri pe această temă. Dosarele se pot depune din momentul anunțării concursului până la toamnă, ele vor fi evaluate de un juriu format din profesioniști, iar după stabilirea câștigătorilor, în luna noiembrie va avea loc și gala de premiere, unde cei mai buni vor păși în lumina reflectoarelor pentru a fi cunoscuți de colegii de breaslă și de publicul larg.

Fermierii se pot înscrie pe site-ul https://malagrow.ro/made-in-romania/.

Program național pentru eficientizarea energetică a 400 de școli din România

La jumătatea lunii decembrie 2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat „Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ“, program finanțat prin Fondul de Mediu, cu o valoare de 384 de milioane de lei. De acest program ar putea beneficia 400 de școli și de grădinițe din România. Banii vor fi alocați primăriilor, pe bază de cereri de finanțare și proiecte, în limita a 90% din valoarea investițiilor, însă sumele sunt diferite, respectiv 1.500.000 de lei pentru localitățile cu până la 5.000 de locuitori și 3.000.000 de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori. Solicitanții eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu, inclusiv sectoarele municipiului București. Activitățile concrete pentru o clădire în care funcționează o școală sau o grădiniță presupun: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire și a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare, reabilitare, modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior, de reabilitare / modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc. Inițiatorii programului care, evident, are și o componentă de protecție a mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară, spun că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45-65%. Pentru a beneficia de finanțare, e nevoie să fie îndeplinite mai multe criterii:

  • primăria solicitantă trebuie să nu aibă datorii la plata taxelor, impozitelor și amenzilor către bugetul de stat, bugetul Fondului pentru mediu și să asigure contribuția proprie necesară implementării proiectului;
  • școala/grădinița (clădirea) nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani, înainte de data depunerii cererii de finanțare și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare pentru aceleași lucrări;
  • clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic (risc ridicat de prăbușire) sau în clasa II de risc seismic (sub efectul cutremurului se înregistrează degradări structurale majore);
  • clădirea a fost construite înainte de anul 2000;
  • solicitantul deține un plan de acțiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/județeană în domeniul energiei.

La lansarea programului, ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, declara: „Eficiența energetică a școlilor sau grădinițelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie și scad costurile cu utilitățile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor și a elevilor este mult mai în siguranță datorită calității aerului din interior. Nu mai punem la socoteală că, din cele peste 7.000 de unități de învățământ din țară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aș dori ca în maximum 3 ani să nu mai avem în România școli sau grădinițe care să fie încălzite cu sobe pe lemn.“

Maria BOGDAN

  • Publicat în Mediu

Brățări tricolore create de copii, din suflet, pentru iubita lor Românie

De câțiva ani încoace, județul Brașov este gazda unui eveniment inedit organizat special pentru copii pentru a celebra Ziua Națională. Este vorba de un atelier organizat de doamna Gabriela Bularca care, prin frumusețea demersului său, ne-a impresionat în fiecare an. În continuare vă prezentăm un text scris chiar de doamna Gabriela care ne destăinuie cum s-a desfășurat atelierul de creație în plină pandemie. Iată textul:

Numele meu este Gabriela Bularca și sunt artizan brașovean. În anii trecuți organizam atelierele de brățări tricolore, la care participau zeci de copii și tineri din Brașov și împrejurimi. Le organizam chiar de 1 decembrie pentru a sărbători ziua țării noastre și Unirea. Era o bucurie de nedescris, veselie și copii fericiți, toți reușeau să își croșeteze sau să împletească brățări tricolore. Anul acesta, din cauza crizei sanitare, toate atelierele de acest gen au fost sistate. Nu puteam lăsa să treacă o zi atât de importantă fără să gândesc ceva care să adune comunitatea de croșetăreți și iubitori de ateliere. Și cum mai toate evenimentele au trecut în mediul online, așa am trecut și noi atelierul de brățări tricolore și l-am transformat într-un concurs de brățări tricolore. Vă spun sincer că aveam emoții mari, nu știam dacă vor exista doritori, nu am estimat deloc impactul. Am postat regulamentul în care explicam pașii de urmat. Au fost două categorii de vârstă până în 16 ani și peste 16 ani. Orice tehnică a fost acceptata: cusut, țesut, pictat, mărgelit, tricotat, croșetat, împletit etc. Ca de fiecare dată aveam asigurată sponsorizarea din partea firmei MezCrafts România, furnizor de fire; sunt cei care mă sprijină în fiecare concurs sau proiect pe care îl am. Am postat anunțul și mă uitam că nimeni nu reacționează. Ups... Zic, clar nu e nimeni interesat.

De unde să știu ce va urma?

Într-o dimineață primesc un mesaj de la Galeria Creativ, un alt susținător constant al proiectelor mele, prin care mă anunța că dorește să sponsorizeze concursul cu 2 vouchere. Minunat. Galeria Creativ este un loc unde poți învăța o mulțime de tehnici. Tot în mesaj sosește și oferta de partener media și de sponsor al concursului de la Lumea Satului, o surpriză minunată și îi mulțumesc din suflet dnei Teofilia Banu. Și cum proiectele mele pe plan local sunt se pare iubite de brașoveni, a sosit și oferta firmei Sofyarn prin Andreea Mihaela Stoean, care asigura 2 pachete de fire. Minunată și în același timp nesperată atâta susținere. Mereu sunt surprinsă de bunătatea oamenilor și de dorința de a se implica în ceea ce realizez local în Brașov. Aveam încă emoții dacă vor exista doritori pentru a participa la concurs. Așteptările aveau să îmi fie depășite cu mult.

Pozele cu brățări au început să sosească. Din toate colțurile țării și chiar și din străinătate, de la români care nu își uită neamul. Aveam 12 brățări, emoțiile creșteau, și brățările tot veneau. Nu știam unde voi ajunge. Brățările au început să vină, 25, 30...

Au trimis pentru concurs prieteni vechi ai evenimentelor mele, au venit spre mine și persoane noi: grupul de copii din Prejmer coordonat de dna Cristina Mirică, un grup de copii minunați din comuna  Melinești Dolj, grup care își spun Piticii Veseli, cel mai tânăr participant în vârstă de doar 6 ani, mămici cu copii, copii cu mămici, copii pe care îi îndrum de mulți ani, acum deveniți tineri au participat și ei, doamne dragi mie din clubul de croșetat, doamne din echipa Zilei Internaționale a croșetatului, prieteni dragi, au participat și mulți dintre copiii cu care am pornit la drum în ateliere de croșetat, copii îndrumați de dna Furnică Mihaela, copii deveniți acum tineri: Ștefania, Alexandra și Teodora. Până în ultima zi de predare a pozelor au sosit 76 de poze, eram copleșită de amploarea acestui concurs. În concurs au fost înscrise modele atât de frumoase încât, dacă era posibil, le premiam pe toate. Ca tehnici au fost diverse, de la cele cunoscute de croșetare, coasere și împletire până la tehnici mai puțin cunoscute și aici doresc să menționez împletitura cu lucetul, un instrument medieval foarte interesant cu care erau realizate de către vikingi cordoane, au fost prezente brățări mărgelite, cu tehnica nodurilor, din hârtie creponată, desenate, modelate. O adevărată explozie de creativitate și de bucurie. Nu pot spune că o brățară mi-a plăcut mai mult decât alta, le iubesc pe toate, sunt create cu multă grijă și atenție.

Competiția a fost foarte strânsă, toate brățările au fost apreciate

Până la urmă s-au ales câștigătorii pe baza aprecierilor la fiecare poză. La categoria până în 16 ani, clar pe toți îi consider câștigători, sunt copii minunați. Au participat copii din Prejmer, copii din satul Melinești Dolj, din satul Spineni Dolj, din Brașov foarte mulți, în total au fost 33 de brățări înscrise la această categorie. Câștigătorii au fost: locul I Elena Antonia Dringa din Prejmer Brașov, Locul II Anastasia Banea din Brașov, locul III Alexia Costea din Prejmer Brașov, mențiune Delia Florescu Prejmer Brașov. Cât de greu a fost să anunț câștigătorii, mai ales când toți au pus suflet în ceea ce au lucrat!

La categoria peste 16 ani câștigători au fost Marcela Sârbu, prietenă dragă a festivalului Ziua Internațională a Croșetatului, locul II Luminița Gheldiu, un suflet foarte blând și drag, a cedat premiul unui copil, locul III o tânără minunată de doar 16 ani Ștefania Salahoru, săritoare și gata mereu să își ofere sprijinul acolo unde este necesar, iar mențiunea a mers spre Anca Florescu Bratei și ea prietenă a tuturor evenimentelor de croșetat și colegă de șezătoare. Sunt atât de multe de spus despre acești oameni încât aș putea scrie o carte. Albumul de concurs a fost preluat de peste 100 de persoane și de pagini, le mulțumesc.

Acum, la final, ce pot să spun? Sunteți minunați toți, cei care au creat brățări, părinții care îi susțin pe cei mici, profesori și învățători, îndrumători, sponsorii care au făcut posibile aceste lucruri. Un mare mulțumesc și respect tuturor.

Cu drag, Gabriela Bularca, artizan brașovean

Gabriela Bularca

Crește suprafața pădurilor cvasi-virgine din România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat introducerea a încă 3.791,5 hectare de păduri cvasi-virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România, care se adaugă celor 6.998,2 ha avizate în luna septembrie. Prin acest proces, în Catalog, care este în curs de revizuire, suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine incluse în protecție absolută crește la 43.823,36 hectare.

Noile păduri incluse în catalog se află în proprietatea publică a statului, administrate de Ocolul Silvic Băile Herculane și fac parte, în prezent, din situl natural UNESCO „Păduri străvechi și seculare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“.

În luna august, MMAP a semnat contractele de realizare a studiilor prin care suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine din România se dublează. Astfel, încă aproape 40.000 de noi ha se vor adăuga celor existente în acest moment. Ministrul Mircea Fechet a declarat: „Avem datoria să protejăm aceste păduri, care sunt printre ultimele zone de pe Terra în care natura supraviețuiește în forma ei pură, neatinsă de om. Iar România are, poate, unele dintre cele mai mari suprafețe de astfel de păduri. Dacă noile studii vor confirma că cele 40.000 de hectare respectă criteriile și indicatorii pădurilor virgine și cvasi-virgine, alte 4 județe noi din țară vor avea oficial incluse suprafețe în catalog – Harghita, Alba, Bistrița-Năsăud și Arad.“

“Focul Viu” din România arde neîncetat!

Flăcările ies din pământ. Nu este scenariul unui film horror, nici nu se anunță Apocalipsa. Sunt doar ”Focurile Vii” din Vrancea și Buzău. România se bucură de rezervele sale naturale de flăcări vii, un fenomen spectaculos unic în Europa, care mai poate fi văzut și în Australia, Asia, SUA și Turcia.

Aceste fenomene aparent inexplicabile nu sunt privite cu groază și teamă de către români ci dimpotrivă, cu bucurie: se spune că focurile vii sunt o protecție pentru animale și zona din jurul lor. Cei care ajung la Focurile Vii își pun o dorință și ea se va îndeplini.

Flacăra Olimpică inspirată din focurile vii

Sunt voci care spun că ideea de Flacără Olimpică a fost inspirată de aceste focuri vii.

Oamenii de știință au studiat acest misterios fenomen al naturii și au ajuns la concluzia că se datorează emanării gazelor de pe pământ. Când ajung la suprafață, prin frecare cu solul, acestea se aprind.  Emisiile de gaze cu sau fără aprindere spontană sunt la ordinea zilei în mai multe zone din România, în afara Carpaților și în interiorul bazinului Transilvaniei.

În nord-vestul orașului Buzău, Focurile Vii sunt o atracție a turiștilor. Aflate la aproximativ  60 de kilometri distanță de orașul Buzău, ele se găsesc în aceeași zonă cu vulcanii de noroi.  Cunoscute sub numele de Focurile vii din Lopătari, aceste flăcări dau impresia că izbucnesc din centrul Pământului, unde solul s-a spart. Gazul natural care iese din pământ este și baza care susține arderea. Flăcările care au o culoare albastră se pot ridica până la înălțimea de 20 cm. Chiar și în timpul iernii, acestea continuă să ardă.

Rezervația naturală de la Andreiașu de Jos

O zonă cucerită de focul veșnic se află și în Munții Subcarpații din Vrancea. La Andreiașu de Jos, este zona care a fost declarată rezervație naturală, încă din anul 1973. Înălțimea și intensitatea flăcărilor de aici variază. Uneori ajungând până la jumătate de metru. Aflate într-o zonă cu risc seismic ridicat, în timpul cutremurelor, când cantitatea de gaz care iese la suprafața pământului este mai mare, focurile vii pot ajunge la mai mult de 2 metri înălțime.

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Turism

Cele mai frumoase locuri din țară, văzute prin ochii prietenilor revistei noastre

Datele statistice spun că, în 2019, sosirile turiștilor în structurile de primire turistică au înregistrat valori mai mari în București (2.038,9 mii de sosiri ), Constanța (1.380,6 mii), Brașov (1402,5 mii), Cluj (667,3 mii), Mureș (596,2 mii) și Prahova (581,9 mii). Cu alte cuvinte, acestea sunt localitățile sau județele preferate de călătorii români și străini deopotrivă. Cu privire la înnoptări, pe primul loc se află județul Constanța (5.196,5 mii de înnoptări), urmat de București (3.549,7 mii), Brașov (2.763,9 mii), Bihor (1.546,5 mii), Vâlcea (1.518,2 mii), Prahova (1.294,1 mii), Cluj (1.248,0 mii) și Mureș (1.158,6 mii). Dacă vă miră prezența județelor Bihor, Vâlcea și Mureș în acest clasament, trebuie să știți că plusul este adus de concediile în stațiunile balneoclimaterice.

Plecând de la aceste cifre ale INS, astăzi ar fi urmat să scriem un articol despre cele mai vizitate și deci frumoase județe din România. Subiectul rămâne pe altădată; mai însuflețită și reală ar fi părea altor călători, respectiv ce consideră ei că ar fi cele mai spectaculoase județe sau locuri de pe meleagurile noastre pe care le-au vizitat și le-au rămas în memorie. O sinteză a impresiilor pe care le veți citi în articol sună cam așa: „Avem o țară cu infinite frumuseți. Păcat că nu le punem în valoare pe toate, păcat că nu știm să ne prețuim suficient natura, istoria, tradițiile și tot ce ne-ar putea transforma în destinație turistică de interes în acest colț al Europei.“

Nina Preda (Ploiești): „Dacă ar fi să aleg trei județe care înseamnă explozie de frumos la fiecare pas, ordinea ar fi Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Primul și ultimul cu acel șirag de biserici din lemn sau mănăstiri voievodale, din patrimoniul mondial UNESCO. În schimb, gândind la obiective de vizitat, aș poposi la nesfârșit în Dobrogea, tărâmul care vorbește cel mai mult despre istoria noastră. Mă rog, care mărturisește despre un trecut dens și valoros: Orașul antic Tomis, Edificiul roman cu mozaic, situl arheologic de la Adamclisi, cetățile Capidava, Carsium, Histria etc.  Sunt multe peisaje care te lasă fără răsuflare. De asemenea, cred că muntele oferă oricând ipostaze uluitoare.“

Rodica Papuc (Buzău): „Firește, Buzăul mi-e cel mai aproape de suflet. Și are multe locuri și obiective de dezvăluit: focul viu și Muntele de sare (Platoul Meledic) de la Lopătari, vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, Muzeul de chihlimbar de la Colți, blocurile de calcar de la Bădila (Viperești), Dealul cu lilieci (Cernătești), Piatra albă „La Grunj“ de la Mânzălești, stațiunea Sărata Monteoru, locuințele rupestre de la Bozioru, Mănăstirile de la Ciolanu și Rătești, Lacurile Amara și Balta Albă, Barajul Siriu. De ce nu, aș adăuga și produsele tradiționale: covrigii de Buzău, țuica de prune de la Pătârlagele, cârnații de Pleșcoi, recunoscuți și protejați în UE.“

Paraschiva Grigoraș (Constanța): „Tulcea este cel mai frumos și cel mai complet județ. Are munții (Macinului) din lanțul Hercinic, martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului, are dealuri, culmi (Pricopanului), ape (pârâul Taita), lacuri – Iacobdeal, Dunărea cu toate brațele sale, Delta Dunării, rezervație UNESCO, Marea Neagră (litoral, plajă), câmpie, mănăstiri (Vovidenia din Slava Cercheza, Celic Dere de pe Valea Cilicului, Cocos din apropierea Niculițelului, Schitul Sf. Atanasie, singura mănăstire din deltă), vestigii istorice (Enisala, Noviodunum-Isaccea, Dinogetia, Aegyssus, Halmyris, Beroe-Ostrov).“

Tania și Dorin Cenușă (Roman): „Destinații preferate, dincolo de ceea ce s-ar putea numi patrotism local, ar fi Ceahlău, Cheile Bicazului, stațiunea Durău, Cetatea Neamțului, Mănăstirile Agapia, Văratec, Sihla, Sihăstrie, Bistrița, Horaita, Pangarati, Petru Vodă. Am numit, deci, județul Neamț. În general avem o țară minunată, păcat că nu știm să o promovam și să o păstrăm curată!“

Ionel Ariceșteanu (Sinaia): „Pe primul loc, fără discuție, este Transfăgărășanul, un loc mereu tulburător, incredibil de frumos, un traseu turistic pe care l-aș face la nesfârșit. Pe urmă aș numi Delta Dunării, dar cea de prin anii `93, când avea un parfum unic și, de acolo, m-aș duce în Țara Moților, pe ceea ce localnicii numesc „Transalpina din Apuseni“, un drum de-o frumusețe rară ce străbate culmile munților Trascaului și Metaliferi, care pleacă din Aiud, trece prin Rimeț, Ponor, Mogoș și Bucium, cu terminare la Abrud. Ar mai fi un loc minunat, unde aș reveni iar și iar, Băile Felix.“

Angela Szenasi (Satu Mare): „Este foarte frumos  județul Maramureș, cu Cimitirul vesel de la Săpânța, unicat în țară. Mănăstirile Bârsana și Rohia (din Țara Lăpușului) și toate bisericile din lemn sunt așezări monahale de-o frumusețe fără cusur. Nici nu știu ce să amintesc mai întâi: Cascada Cailor, mocănița de pe Valea Vaserului, lângă Vișeu, Ocna Șugatag, cu băile termale sărate. Satu-Mare, cu Țara Oașului, este un ținut care trebuie, de asemenea, văzut măcar o dată în viață, cu toate bogățiile sale inclusiv spirituale: Muzeul Țării Oașului cu exponate de port popular, ceramică, obiecte de uz casnic, cioplituri în lemn, Casa-muzeu specifică zonei, Colecția de artă populară oșenească, trebuie văzute localitățile Certeze, Huta-Certeze, Racșa, Bixad, pe urmă zonele de agrement Poptileni, Certeze și Bixad.“

Cu voia dvs., am să consemnez și preferințele mele: locurile unde mi s-a tăiat la propriu respirația, de-atâta frumusețe ireală – Jina (Sibiu) și Piatra Fântânele (Bistrița-Năsăud); cele mai spectaculoase județe din punctul de vedere al peisajelor – Suceava (cu drumurile peste munți, Vatra Dornei-Poiana Stampei și Valea Stânei-Cârlibaba, Mănăstirile Voroneț, Sucevița, Putna, Moldovița, Pătrăuți, peisaje de o rară frumusețe în Rarău, Călimani, Mestecăniș) și Caraș-Severin (cu Valea Cernei și Valea Nerei), poate ceva Hunedoara, Sibiu, Vâlcea și Gorj, dar numai partea nordică, și Prahova, pe Valea Teleajenului; orașe – Iași, cu o istorie generoasă, inconfundabilă, Cluj – pentru frumusețe și civilizație. Dar în topul preferințelor rămâne litoralul Mării Negre!“

Maria Bogdan

GALERIE FOTO

  • Publicat în Turism

PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN: IMPLEMENTARE ȘI PERSPECTIVE PENTRU ROMÂNIA

Având în vedere că noua strategie de creștere a Europei, Pactul Ecologic European, prezentată de Comisia Europeană la data de 11 decembrie 2019, este o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE prin transformarea provocărilor legate de mediu și climă în oportunități, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor organizează miercuri, 5 august 2020, începând cu ora 11.00, evenimentul intitulat PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN: IMPLEMENTARE ȘI PERSPECTIVE PENTRU ROMANIA. 

În contextul pandemiei de COVID19, discuțiile vor fi inclusiv online. Exista astfel oportunitatea de-a disemina informațiile unei audiențe extinse. 

Evenimentul va fi difuzat, în timp real, și pe pagina de Facebook a Mininsterului Mediului, Apelor și Pădurilor. 

Pactul Ecologic European va face parte din agenda de lucru a României pentru următorii ani, iar îndeplinirea noilor ținte ale Uniunii Europene stabilite prin acest pachet de măsuri, privind adaptarea la schimbările climatice implică schimbări majore ce vizează întreaga economie.

În acest context, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are rolul de  coordonator în cadrul procesului de implementare a Pactului Ecologic European în România.

https://www.facebook.com/events/s/pactul-ecologic-european-imple/1129578020755804/

Județul Ilfov concentrează cele mai bogate comune din România

Anul trecut, potrivit Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), veniturile realizate de comunele din România au însumat 21,847 miliarde de lei, mai mult cu 4,28 mld. lei comparativ cu 2018 (17,567 miliarde de lei).  Cele mai multe fonduri provin din venituri proprii (7, 38 mld. lei), sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (6,33 mld.lei) și subvenții (5,93 mld. lei), ultimele însemnând bani alocați prin programele guvernamentale, de exemplu PNDL. Ei bine, dacă v-ați imaginat că localitățile rurale au dat buzna să acceseze banii europeni, aflați că anul trecut au intrat în contul celor 2.861 de comune doar 900 de milioane de lei!

Cele mai mari venituri au fost realizate de așezările rurale din județele Iași (912,76 milioane de lei), Suceava (811, 33 mil. lei),  Prahova (757,71 mil. lei), Ilfov (754, 55 mil. lei), Timiș (736, 60 mil. lei), Olt (723, 06 mil. lei) și Dolj (718, 12 mil. lei). Cele mai mici venituri au înregistrat comunele din județele Covasna (204, 31 mil. lei), Ialomița (315, 54 mil. lei), Brăila (347,39 mil. lei), Caraș-Severin (352,79 mil. lei), Sălaj (359,38 mil. lei), Sibiu (369,93 mil. lei), Harghita (374, 35 mil. lei), Brașov (377,26 mil. lei) și Hunedoara (381,19 mil. lei).

Top 5 cele mai bogate comune pe județe vs. cele mai sărace localități rurale

Situația de mai sus este însă una înșelătoare. Veniturile totale nu reflectă decât într-o anumită măsură puterea economică reală a comunelor dintr-un județ sau altul. Acestea sunt influențate în fiecare an, de exemplu, de subvențiile acordate prin programele guvernamentale, iar acestea sunt atribuite de regulă pe criterii, să zicem, de ordin politic. Așa că ne vom uita puțin la volumul veniturilor proprii, care ne apropie mai mult de adevăr. Veți vedea că, într-un top 5, dispar din clasament județele Iași, Suceava, Olt sau Dolj și se „califică“, pe bună dreptate, Cluj și Argeș. Și în cazul județelor cu cele mai sărace comune situația se modifică, în sensul că apar în clasament Hunedoara, Mehedinți și Sălaj, județe care nu sunt prezente în cazul veniturilor totale.

Judetul Ilfov tabel 1color

Județul Tulcea, campion la fonduri europene

Un alt merit real al localităților îl reprezintă fondurile europene atrase. De fapt, în această zonă este reflectat interesul autorităților pentru dezvoltarea localităților, mai ales în lipsa unor venituri proprii sau a unui ajutor național care să permită acest lucru. Și veți vedea că avem o surpriză totală, aici regăsindu-se numai trei din județele cu cele mai mari venituri. Așadar, cele mai multe fonduri europene au fost atrase de comunele din județul Tulcea, cu 58, 834 mil. lei, urmat de Dolj – 53,37 mil. lei, Iași – 44,125 mil. lei, Mureș – 42,107 mil. lei, Suceava – 38,270 mil. lei, Cluj – 34, 517 mil. lei, Harghita – 30,89 mil. lei și Bistrița-Năsăud – 30,471 mil. lei. Cei mai puțini bani europeni au mers înspre cel mai bogat județ, respectiv, Ilfov (1,638 mil. lei) și înspre Brăila –2,98 mil. lei, Brașov – 8,44 mil. lei și Giurgiu – 9,67 mil. lei.

Cele mai bogate comune din România

Cea mai bogată comună din România este Chiajna, din județul Ilfov, care a avut în 2019 venituri totale în valoare de 79,24 mil. lei, fiind urmată de comuna Florești, din județul Cluj, cu un buget de venituri de 64,53 mil. lei. Ambele, cum se întâmplă și în cazul celorlalte, au dezvoltat pe teritoriul lor importante capacități economice (inclusiv parcuri industriale), care aduc sume importante la bugetele locale sub formă de impozit pe venitul global, impozit pe terenuri și clădiri etc. De altfel, în toată România există 20 de localități rurale cu venituri anuale mai mari de 30 de milioane de lei. Patru dintre acestea au fost ajutate să ajungă la această performanță prin volume mari de bani virate prin PNDR. Cele mai multe așezări rurale bogate provin din Ilfov, iar motivul este ușor de înțeles, apropierea de București. Dar iată și celelalte centre rurale cu mare putere economică, într-o ordine aleatorie: Mogoșoaia (Ilfov) – 41,98 mil. lei, Afumați (Ilfov) – 37,84 mil. lei, Dragomirești (Ilfov) – 34,23 mil. lei, Balotești (Ilfov) – 33,48 mil. lei, Jilava (Ilfov) – 32,96 mil. lei, Snagov (Ilfov) – 30,95 mil. lei, Ariceștii Rahtivani (Prahova) – 30,74 mil. lei, Dumbrăvița (Timiș) – 45,78 mil. lei, Giroc (Timiș) – 40,023 mil. lei, Ghiroda (Timiș) – 33,88 mil. lei, Cristian (Brașov) – 41,945 mil. lei, Apahida (Cluj) – 37,66 mil. lei, Cumpăna (Constanța) – 34,53 mil. lei (comuna a avut 12,6 mil. lei subvenții de la stat), Sânmartin (Bihor) – 34,34, Mihai Kogălniceanu (Constanța) – 32,95 mil. lei (subvenții de la stat în valoare de 11,22 mil. lei), Valu lui Traian (Constanța) – 34,78 mil. lei (10,5 mil. lei subvenții de la stat), Ciurea (Iași) – 35,65 mil. lei (13,64 mil. lei subvenții de la stat) și Miroslava (Iași) – 39,29 mil. lei.

581 de comune au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei

Anul trecut, 581 de comune (20,30% din totalul așezărilor rurale) au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei. Cele mai multe sunt din Iași, Ilfov, Prahova și Suceava. Cum spuneam însă, această cifră nu este concludentă. Dacă dăm la o parte subvenția de la stat (PNDL sau alte programe guvernamentale), care un an poate să fie, iar anul următor nu, apoi fondurile europene, eventual și sumele pentru echilibrare, care nu sunt atribuite întotdeauna după formule fixe, ci deseori după interese conjuncturale, puterea reală economică a unei așezări este reflectată de veniturile proprii. Din acest punct de vedere, doar 59 de așezări rurale din România au bugete de venituri proprii de peste 10 milioane de lei anual. Județul Ilfov concentrează cele mai multe localități de acest fel (18), acesta fiind urmat de Prahova, Timiș, Cluj și Constanța.

Judetul Ilfov tabel 2color

Maria Bogdan

  • Publicat în Sate

România și Polonia trec prin cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani

În ciuda precipitațiilor abundente de la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie, problema secetei cu care se confruntă România este departe de a se fi încheiat. De fapt, se pare că seceta din estul Uniunii Europene ar putea duce la cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului.

Anul agricol 2019-2020, afectat

Potrivit agenției Bloomberg, în unele părți din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, iar în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat presei: „E o secetă extremă şi puternică, ce s-a instalat în această parte a Europei, nu numai în România (...) Secetă ca anul acesta, spun specialiștii, n-a fost de 50-60 de ani“, a afirmat Adrian Oros. Ministrul a mai spus că până acum sunt înregistrate 1,4 milioane de hectare de culturi afectate de secetă. „În afară de faptul că-i despăgubim, încercăm să-i încurajăm pe fermieri – pentru că sunt şi alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot să le diminueze producţiile, grindină, inundaţii, îngheţ, ploi torenţiale, furtuni – și încercăm să-i obişnuim să-şi asigure culturile. (...) Ministerul Agriculturii suportă 70% din poliţa de asigurare. În acelaşi timp, încercăm să negociem cu băncile să fie prinsă în poliţa de asigurare şi seceta, pentru că foarte multe nu asigură pentru secetă sau acolo unde se întâmplă acest lucru, condiţiile pe care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri“, a adăugat Adrian Oros.

Distribuţia neuniformă la nivel regional a precipitaţiilor din ultima vreme nu a refăcut rezerva de apă din sol, unde avem secetă pedologică puternică şi extremă, a declarat marţi Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), potrivit Agerpres. „Pe profilul de sol 0-100 cm discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă pentru că am avut, aşa cum am spus, un interval extrem de secetos. De la 1 septembrie 2019 şi până în 25 mai 2020 cantitatea medie de precipitaţii la nivelul României însumează doar 311,9 litri/metru pătrat, însă la nivel regional discutăm de o distribuţie neuniformă. De pildă, la nivelul zonei Dobrogea avem numai 178,5 litri/mp, în Moldova 243,8 litri/mp, iar în Muntenia 288,5 litri/mp. Practic, în aceste zone am avut cele mai lungi perioade în care cantităţile de precipitaţii au fost insuficiente faţă de consumul mare de apă al culturilor“, a spus Elena Mateescu.

Polonia solicită mai multe fonduri de la Uniunea Europeană

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european. „Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică“, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

10% în plus pentru modernizarea infrastructurii de irigații

Bugetul pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații se va suplimenta, în acest an, cu 10%, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință recentă de presă ținută la sediul MADR.

Fondurile alocate vor fi folosite pentru reabilitarea a încă 200.000 de hectare până la sfârșitul anului 2020. Inițial, suma alocată pentru infrastructura irigațiilor era de 50 de milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a mai spus că, în acest moment, este irigată o suprafață de 322.000 de hectare, iar apa de pe canale are o suprafață de 2.355 de kilometri. Totodată, în ultimii trei ani, investițiile realizate au fost de 110 milioane de euro. Dacă în ultimii 3-4 ani nu au fost probleme cu irigațiile, în ultimul an agricol seceta a afectat o mare parte din culturile înființate în toamna anului 2019.

Seceta a afectat 1,6 milioane de hectare de grâu, rapiță și orz, această suprafață fiind declarată calamitată. În urma verificărilor ministerului, 940.000 de hectare au fost afectate de secetă în proporție de 100%. Fermierii care nu-și vor putea iriga suprafețele de teren cultivat vor primi sprijin din partea statului pentru a-și cumpăra echipamente de irigat.

Aceste scheme de ajutor financiar au fost gândite împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei și se alocă în zonele unde infrastructura permite irigarea.  Specialiștii spun că seceta din acest an este la fel de cruntă cum a fost cea din 1947 și singura soluție pentru ca fermierii să-și poată continua producțiile este despăgubirea de către stat. Departe de a fi gata, programul de refacere a sistemului de irigații și a infrastructurii principale, început în două direcții, în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Și-ar fi dovedit utilitatea în acest an secetos. Fără irigații, agricultura este ca o corabie în derivă.

Bogdan Panțuru / Simona Nicole David

BASF inițiază programul Mulțumim Fermierilor, menit să promoveze micii producători locali din România

  • Pagina web dedicată programului își propune să susțină micii fermieri și să ofere informații, în mediul online, potențialilor lor clienți din întreaga țară
  • Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-și prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activității, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze și nici munci de la distanță. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie și peste 20% din populația aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluții care să permită continuarea activității agricole, a producției și a vânzării de alimente.  

În noile condiții care impun distanțarea socială și restricționarea circulației, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să își vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piață, la nivelul anului 2019, în România, 991 346 de fermieri au cultivat o suprafață totală de 155 800 ha cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependența acestor mici fermieri de soluții de comercializare funcționale la nivel local. 

Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai ușor producătorii locali în atenția potențialilor lor clienți., Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secțiuni distincte pentru fermieri și pentru consumatori, în care oferă informații despre micii producători din întreaga țară, precum și despre platforme online care susțin comercializarea produselor acestora.

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluții pentru a face față situației actuale, articole despre protecția culturilor în condițiile climatice curente, sfaturi practice sau informații despre modul în care se pot promova și vinde online, în siguranță, produsele alimentare.

Pe lângă secțiunea dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina sa de Facebook  .  Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activității în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar și prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă față. Concursul se desfășoară între 22.04 și 12.05 și va premia, prin tragere la sorți, 10 participanți. BASF va cumpăra produse de la fermierii câștigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate.

”Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivație fermierilor să facă ceva ce oricum e bine pentru ei să facă în această perioadă – și anume să vorbească despre ei și despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află și mulți dintre potențialii lor clienți. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spațiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deși perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esențial. Sperăm ca prin inițiativa #MulțumimFermierilor să aducem un plus de atenție și susținere acestui domeniu care nu este valorizat suficient”, explică Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF România, ”Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant cât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenția cât mai multor români, iar aceștia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar și salutar, și anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate.”

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reunește, deja, ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania își propune să actualizeze, în continuare această secțiune și cu alte informații despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Hibrizii de porumb Golden West o alternativă la condițiile climatice actuale din România

  • Rezistență mare la secetă
  • Recoltare mecanizată
  • Producții ridicate în condiții de stres

Hibrizii de porumb Golden West au fost testați în anul 2019 în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Rezultatele testărilor au evidențiat performanțele deosebite ale acestor hibrizi  în diferite zone din țară. Notabile sunt rezultatele obținute în condiții de cultură neirigată. 

Dintre hibrizii Golden West testați s-au remarcat 3:

  • GW 9003

porumb GW 9003

Media de producție la hibridul de porumb GW 9003, FAO 370,  115 – 118 zile pană la maturitatea fiziologică,  a fost de 9793 kg/ha, cu un maxim de productivitate, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12109 kg/ha.

rezultate testare 2019 conditii neirigat

  • GW 3808

porumb GW 3808

Hibridul GW 3808, FAO 380, 117-123 zile până la maturitatea fiziologică, a obținut o medie de 9113 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Sărulești din județul Călărași, de 11733 kg/ha.

  • GW 3378

GW 3378

Hibridul GW 3378, FAO 400,  123 – 128 zile pană la maturitatea fiziologică,  a obținut o medie de  9946 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12197 kg/ha.

O propunere îndrazneață din partea specialiștilor Golden West este și hibridul GW 2122, din grupa FAO 330, 112 – 117 zile pană la maturitatea fiziologică. Acest hibrid a obținut producții constante atât în ferme specializate în cultura porumbului cât și în fermele mai mici, cu o medie a producției de 7757 kg/ha în condiții de neirigat și un maxim de producție de 10800 kg/ha  în localitatea Vedea din județul Giurgiu.

rezultate2 testare 2019 conditii neirigat

Serviciile veterinare implicate în criza de coronavirus din România

Încă de la începutul lunii martie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și-a arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție echipamentele operaționale existente din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, precum și din laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, pentru posibilitatea testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV2.

Din data de 27.03.2020, în baza protocoalelor încheiate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) - prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății(MS) – prin Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), precum și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba, specialiștii au prelucrat pană la această dată peste 2.000 de teste pentru detecția Coronavirus SARS-CoV-2, capacitatea maximă fiind de 300 de teste pe zi.

Începând cu această săptămână, pentru creșterea capacității de testare la nivelul județelor, se vor mai adăuga încă doua laboratoarele sanitare veterinare județene din Satu Mare și Bistrița Năsăud.

Menționăm că în perioada următoare, în baza protocoalelor de colaborare încheiate între structurile din subordinea ANSVSA și MS, se vor efectua testări pentru coronavirus SARS-Cov-2 și în județele Arad, Olt, Brăila, Prahova și Tulcea.

De asemenea, ANSVSA precizează faptul că au fost împrumutate în baza contractelor de comodat, echipamente PCR către: Spitalul Județean de Urgență Arad, Spitalul de Boli Infecțioase Cluj și Spitalul Județean de Urgență Timiș.

Programul COEXISTENȚA, o premieră pentru România

Aflat într-o vizită de informare la Sanctuarul Urșilor de la Zărnești, la jumătatea lunii februarie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a afirmat că demersurile similare celor care au dat naștere acestei rezervații trebuie dublate și susținute prin acțiuni concrete ale statului român. De aceea, spune oficialul, în viitorul apropiat va fi implementat un proiect de 10 milioane de euro care presupune construcția, în parteneriat cu Regia Publică Kronstadt din Brașov, a unui nou sanctuar pentru urși în județ.

Potrivit ministrului Costel Alexe, începând cu anul acesta Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor va finanța „cel mai mare și mai complex studiu asupra populației de urși realizat în România, cu cele mai noi tehnologii disponibile și în urma căruia ar trebui să știm exact numărul de exemplare pe care noastră îl deține. Implementăm anul acesta, în premieră pentru România, un program național de prevenire a conflictelor și de protejare a populației din zonele vizitate de urși, Programul Coexistența, finanțat din Fondul pentru Mediu. Românii care locuiesc în județele situate pe suprafața arealului speciei urs vor putea să beneficieze de finanțare pentru achiziția gardurilor electrice. Acest program de reducere a pagubelor și atacurilor carnivorelor mari este gândit ca o măsură activă de conservare a biodiversității, având obiective multiple care duc la menținerea viabilității populației speciilor de carnivore mari prin reducerea conflictelor cu localnicii, creșterea toleranței oamenilor față de aceste specii, reducerea braconajului și a mortalităților înregistrate în urma conflictelor.“

Capra neagră și ciocârlia, posibil în afara tirului puștii

La jumătatea lunii februarie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin ministrul Costel Alexe, a anunțat că va transmite Guvernului României punctul de vedere al instituției cu privire la punerea sub protecția a două specii emblematice pentru România, și anume capra neagră și ciocârlia.

Deși se află pe lista IUCN a speciilor amenințate cu dispariția, ciocârlia este una dintre speciile vânate în România, în special de vânătorii străini. Până în anul 2007, capra neagră a avut statutul de monument al naturii, însă odată cu intrarea în Uniunea Europeană a fost scoasă de sub protecție.

Laura Zmaranda

  • Publicat în Mediu
Abonează-te la acest feed RSS