Deși face parte din fam. Poligonaceae, ea se studiază în grupa cerealelor (Gramineae), de care este apropiată prin compoziție chimică. Făina de hrișcă conține 7,8% substanțe proteice, 76,7% extractive neazotate, 1,5% grăsime, 0,7% celuloză. Se folosește în alimentația oamenilor sub formă de crupe (păsat), pentru mămăligă, la fabricarea de biscuiți etc. În industrie se folosește la fabricarea amidonului și spirtului.

Este și o bună plantă meliferă – la 1 ha se obțin 100 kg de miere. La înflorit se poate folosi în furajarea animalelor ca masă verde sau fân. Cel mai mult este răspândită în Asia, unde ajunge la 4.500 m altitudine. Are perioada de vegetație scurtă – 100 zile. Rădăcina este pivotantă, cu perișori lungi, cu capacitate mare de solubilizare a substanțelor greu solubile din sol.

Tulpina este înaltă de 30-60, chiar 100 cm, cu ramificații de la bază.

Frunzele sunt specifice poligonaceelor, adică de formă triunghiulară.

Florile sunt grupate în raceme lung pedunculate, mici de 2-3 mm. Deși are numeroase flori, numai 10-15% din ele produc fructe.

Fructul este o nuculă cu 3 muchii, lung de 4-6 mm. MMB este 19-27 g. Sămânța germinează la 6°C și scoate cotiledoanele afară (epigeică).

Este sensibilă la temperaturi scăzute și pretențioasă la umiditate. Nu sunt indicate solurile grele, umede, reci.

Plantele premergătoare recomandate sunt secara, cartoful și sfecla de zahăr. Nu se recomandă după porumb sau alte culturi care au fost erbiciditate cu atrazin (triazine). Se poate cultiva și în miriștea cerealelor ca a doua cultură.

În aplicarea îngrășămintelor se va ține seama că 100 kg de sămânță de hrișcă consumă 4,4 kg N, 2,5-3 kg P2O5 și 7,5 kg K2O.

Înainte de semănat sămânța se vântură deoarece conține multe semințe mici, seci și impurități și apoi se tratează contra bolilor și dăunătorilor.

Semănatul se face la distanța de 12,5 cm între rânduri și 37,5 cm între benzi, pentru urmele tractorului. Se asigură 200-300 de boabe germinabile/m2 folosind 80-100 kg de sămânță la hectar. Adâncimea de semănat de 4-5 cm ajunge la 6-8 cm pe solurile ușoare. După semănat se recomandă o ușoară tăvălugire pentru a asigura un mai bun contact al seminței cu solul. Hrișca are creștere rapidă, înăbușind buruienile, iar dacă acestea apar se aplică prășitul pe urmele tractorului.

Recoltarea are loc când 2/3 din semințe sunt brune. Nu trebuie să se întârzie deoarece se scutură. Se recoltează cu combina reglată corespunzător pentru a nu sparge semințele. Se pot obține 1.500-2.000 kg/ha.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 26