Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 May 2021

Izbiceni, comuna în care se va vorbi mereu despre agricultură

Cu ani în urmă, Marian Gulie candida fără șanse la scaunul de primar al comunei Izbiceni. S-a dovedit că dorința locuitorilor și voința lui rezonează, la fel și viziunile și ideile de dezvoltare. Acum primarul își amintește cu mândrie sloganul său electoral din anul 2008: „Dacă votați Marian Gulie, veți avea o comună la standarde europene“. Iar dorința domniei sale de atunci a rămas și azi.

Cât timp oamenii au încredere în demersurile sale, domnul Marian Gulie speră că va încheia mandatul gestionând o comună care se va ridica la standarde europene. Actualul primar la comunei Izbiceni a început deja o serie de proiecte ce încununează noul său mandat: unele au finanțare, altele au constructor pe teren, altele s-au finalizat, iar altele sunt în curs de derulare. Și activitatea domnului primar se învârte în jurul ideii că nu se poate vorbi de o comună europeană fără utilități la nivel european. Dorința domnului Gulie este ca la finalul celui de-al doilea mandat, Izbiceni să se înscrie pe harta marilor comune, asta dacă oamenii comunei își vor manifesta încrederea prin vot. „Izbiceni trebuie să arate așa pentru că această comună are oameni destoinici, care muncesc și care își doresc să trăiască la standarde europene.“

Roșia de Izbiceni

Roşia de Izbiceni este cunoscută pe toate pieţele din ţară şi îşi doreşte ca aceasta să devină un brand la nivel naţional. „Tot ce înseamnă tradițional pentru comuna Izbiceni vom păstra și vom dezvolta; în momentul acesta, la nivel național, este un moment prost pentru că tot ce înseamnă manifestări publice au fost stopate. Sperăm să trecem cu bine aceste momente critice ce se petrec la nivel mondial, nu numai în Izbiceni. Se așteaptă acea relaxare socială de care avem toți nevoie. Atunci, tot ce reprezintă eveniment, referitor la «roșia de Izbiceni», a devenit tradiție românească și locală pentru a se promova la nivel local și de ce nu, la nivel național și internațional comuna“, ne mărturisește primarul.

Munca, brățară de aur în Izbiceni

Fost profesor și director de școală, domnul Marian Gulie este un susținător al culturii în educație, dar este și adeptul școlilor de meserii: „Școala este instituția care are în interiorul său dascăli care trebuie să formeze noua generație; venind din această zonă am obligația să spun tuturor copiilor din școală și cetățenilor din comuna Izbiceni, dar ei știu asta, că munca este brățară de aur. Mai mult, cinstea, respectul, omenirea sunt doar virtuții ale muncii care sigur, încununate, formează acel cetățean respectat și stimat de toată lumea pentru că la Izbiceni oamenii chiar muncesc. Sunt bogați pentru că muncesc și își prețuiesc munca. Tot ce vedeți în această localitate este meritul muncii lor. Au știut să acceseze și fonduri europene, să își dezvolte locurile de muncă. Practic, aceste locuri de muncă, sunt acelea vizate de alții în străinătate. Ei sunt la ei acasă, la ei vin oameni să lucreze. Nu fac nimic altceva decât să își pună în valoare munca, dovedind celor din jurul lor că sunt serioși și că averea pe care o dețin o merită din plin.“

Se așteaptă investitorii străini

izbiceni

Companiile din cadrul Consiliul Investitorilor Străini reprezintă un segment important din investițiile străine directe în România și, implicit, pentru comuna Izbiceni, după cum ne informează primarul Marian Gulie: „Va trebui să atragem oameni care știu să aducă investitori străini. Noi, la ora aceasta, nu avem astfel de specialiști pentru că lipsesc utilitățile de bază: canalizarea – ea este în derulare și se va întâmpla până la finalul acestui an, gazul. Se știe că la momentul acesta cel mai ieftin este gazul și, ecologic, vom depune proiectul. Am încrederea că va fi finanțat pentru că este o necesitate a zonei, nu doar a comunei Izbiceni, iar energia electrică poate fi ușor rezolvată și dezvoltată. Când vine un străin va trebui să se axeze pe specificul localității pentru că, dacă vine pe zona industrială, n-o să găsească forță de muncă. La Izbiceni nu există șomaj, aici există nevoie de forță de muncă. O dezvoltare industrială poate să existe aici, doar pe zona legumicolă. Poate să vină un investitor străin să facă o fabrică de procesare a tomatelor, de compoturi, de tot ce înseamnă partea aceasta de legumicultură, astfel ca să găsească forța de muncă calificată, să poată să aibă și eficiență. Altfel, va găsi foarte greu forță de muncă.“

Culturile, în vreme de secetă

Perioada de secetă la nivel de localitate a existat, dar nu foarte accentuat, încât să devină o problemă. Răsuflând oarecum ușurat, primarul Marian Gulie a încheiat discuția noastră într-un ton optimist și plin de speranță referindu-se la viitorul comunei: „La cultura mare – și se pare acum și la porumb – există o producție rezonabilă. Este un an bun pentru grâu, dovadă că această cooperativă pe cultură mare înființată are și silozuri, și depozite de colectare a grâului, floarea-soarelui și a porumbului, spre toamnă. Atunci când plouă, fermierul se uită pe cer și are un gest reflex. Își freacă palmele și zice: «Dă, Doamne, mai multă ploaie, să avem bunăstare», că dacă ei au, fermierii, automat și ceilalți au terenuri arendate, prețul scade... Lucrurile sunt în regulă când își freacă palmele...“

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Sate

Gunoiul de grajd, „transformat“ în argint

Ca să schimbi lumea este suficient uneori doar să ieși din rând. Asta și-a spus acum cinci ani și Puținelu Dobre, un fost profesor de istorie din comuna Izbiceni, județul Olt, care are pe deasupra și o jumătate de secol de experiență ca legumicultor. Un „recidivist“ al inventicii, cum se autocaracterizează, pentru că de-a lungul vieții a făcut tot felul de descoperiri. Însă invenția care i-a adus recunoașterea este un îngrăşământ natural lichid, complex, concentrat. Interlocutorul nostru spune că prin folosirea lui agricultorii pot reduce cu aproximativ 40% cheltuielile cu fertilizarea solului. Iar eu aș completa că agricultura superchimizată de acum are nevoie de produse bio. Chiar și doar pentru a „respira“ din când în când.

Cinci ani de experimente, patru medalii de recunoaștere

După 50 de ani de agricultură în care a văzut că excesul de îngrășăminte chimice duce la distrugerea solului și la sărăcirea micilor agricultori care atunci când trag linie constată că nu le-a mai rămas nimic, dl Puținelu și-a propus să realizeze un fertilizator natural din gunoi de grajd. Ceva simplu de obţinut și să nu coste mult. Primele încercări au început în 2011 și, încurajat de rezultatele experimentului desfășurat „băbește“, și-a propus să facă acest lucru „după știință, după carte“. Așa că a început să cântărească și să folosească în anumite proporții gunoiul de grajd de la mai multe specii de animale. Prin fermentare a obținut, spune legumicultorul de la Izbiceni, un fel de „mraniță lichidă“ cu proprietăți extraordinare și care poate concura cu succes îngrășămintele chimice. Un fapt confirmat, completează interlocutorul nostru, de analizele de laborator care au arătat o concentrație bună a raportului azot-fosfor-potasiu și a celorlalte microelemente. Nu a trecut mult și faima fertilizatorului foliar bio obținut în gospodăria din Izbiceni s-a răspândit. A fost brevetat în 2012 și mai târziu premiat.

„În 2015 am obținut două medalii de argint, una la Salonul de Invenții de la Geneva și alta la Concursul de Inventică de la Bruxelles – Eureka 2015. Am primit și o diplomă de excelență și medalia de aur cu mențiune specială la Salonul Internațional de Inventică PRO INVENT din 2014 desfășurat la Cluj-Napoca. În același an am fost onorat cu diplomă și medalie de argint la cea de-a 16-a ediţie a Salonului de Invenții și Inovații Inventica. Este un succes pe care l-am căpătat prin faptul că le-am dat oamenilor un produs bun, cu rezultate deosebite și cheltuieli minime.“

O „mraniță lichidă“ pentru toate plantele

Despre procesul de obținere a acestui îngrășământ dl Dobre spune că este atât de discret încât vecinii nici nu cred că-l produce în gospodărie. Totul începe cu combinarea gunoiului de grajd colectat pe timpul iernii de la diferite specii de animale (5-7% balegă și urină de vacă și oaie, 7,5% găinaț de pasăre și 2,5% găinaț de porumbel și 75% apă). Gunoiul de grajd este pus apoi în saci de rafie sau material textil care să permită pătrunderea apei, este scufundat în apă și menținut așa 72 de ore la o temperatură între 15-30 grade Celsius. Apoi lichidul rezultat este extras, iar amestecul decantat este sterilizat cu un pistol cu flacără și folosit tot ca îngrăşământ natural, dar amestecat cu turbă. Folarex-ul, spune inventatorul său, are proprietățile unei „mranițe lichide“, cu mențiunea că acesta nu încurajează îmburuienarea terenului, ci dimpotrivă. Poate fi folosit pentru toate categoriile de plante, iar prescripția de administrare pentru plantele aflate în vegetație este de 200 ml la 15 litri de apă cu repetiție la aproximativ opt zile. Acest îngrășământ natural oferă plantelor aproape toate elementele de care au nevoie pentru a-și crea un sistem imunitar puternic.

Fără efecte adverse

Fiind un produs natural, ce poate înlocui în totalitate îngrășămintele chimice potrivit legumicultorului din Izbiceni, Folarex-ul nu are efecte adverse asupra pământului și a biodiversității. Dimpotrivă, menține un grad ridicat de fertilitate a solului și îi reglează ph-ul la un nivel corespunzător. Alte proprietăți sunt reducerea îmburuienării, faptul că poate fi aplicat înainte de a începe creșterea, dar și în timpul acestui proces, stimulează dezvoltarea organelor florale, nu fermentează și nu necesită condiții speciale de păstrare. Astăzi Puținelu Dobre s-a dedicat aproape exclusiv producerii acestui îngrășământ pentru că, spune el, există o cerere destul de mare. Mai mult decât atât, recent s-a întâlnit cu un german din Hamburg pentru a vorbi despre posibilitățile de promovare a folarex în landul de domiciliu. Totuși, inven­tatorul din Izbiceni mai are de bifat pe lista reușitelor omologarea produsului și apoi menținerea pe o piață în care firmele mari dețin monopolul. „Dacă nu ar fi și în acest domeniu o mafie, invenția mea ar fi îmbrățișată de tot mai mulți oameni.“

„Invenția“ legumicultorului din Izbicieni are mare căutare în rândul agricultorilor, de aceea și producția lui este pe măsură. În prezent realizează până la 60 tone anual, însă spune că ar putea produce peste 120 tone.

Printre proiectele de viitor ale dlui Puținelu se numără și obținerea unor fonduri nerambursabile de la Ministerul Mediului cu ajutorul cărora să achiziționeze panouri foltaice și solare pentru energie electrică și apă caldă. Astfel producerea îngrășământului său ar fi mult mai ușor de realizat.

brevet inventie fertilizatori

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 14-16

Izbiceni. Localitatea unde fiecare familie are un solar

Primarul are solar din 1974...

...deci din primul an după absolvirea Facultății de Agricultură din cadrul Universității din Craiova. Acum ing. Mircea Velica lucrează împreună cu băiatul, care este tot inginer agronom, 3.000 mp de legume în sistem protejat și peste 25 ha în câmp (aici se include și cultura de pepeni). Este primar de 14 ani pentru că a înțeles să se implice în dezvoltarea comunității și să-și lase amprenta pentru posteritate. Este un om plin de forță, parcă din ce în ce mai tânăr, deși este născut în 1948 („o altă generație pașoptistă“). De fapt, este precum un vulcan care clocotește, gata să erupă în orice clipă. Dacă primarul se mândrește cu realizările obștești, inginerul agronom prezintă cu mândrie solariile moderne, de tip tunel, cu folie de umbrire în care cultivă azi soiurile de mâine. Are o colaborare cu compania americană Seminis (din 2005 a fost achiziționată de Monsanto) care produce și comercializează semințe de legume în peste 120 de țări.

Uite că acum culegem și noi ardeii cu scara

„Când spuneam în 2004 că o să culegem ardeiul cu scara, fermierii spuneau că îi iau de proști. Acum nimeni nu se mai miră de acest fapt. Tehnologia a pătruns în fiecare solar din comună, dar încă nu reușim să ne vindem producția în comun.“ Fermierii construiesc solarii tip tunel, din țeavă galvanizată, cu proiect, pentru a putea beneficia de asigurări.

Au fost încercări de asociere cu oarecare impact, dar mai sunt multe de făcut în această direcție. Nu au reușit încă să-și facă un depozit pentru legume și trece această nerealizare în plan personal, ca pe o vină. Și lipsa asocierii e o vină asumată, deși acum funcționează totuși 3 cooperative agricole în comună, cu suprafață mică deocamdată. „Eu sunt membru în Cooperativa Ecoleg Izbiceni și îmi exprim speranța că se va adopta reducerea TVA la legume și fructe, asta pentru a încuraja producția fiscalizată, iar pe formele asociative să se primească o subvenție suplimentară, care să poată susține contribuția la sistemul de pensii și sănătate, ceea ce ar aduce mai ușor legumicultorii în aceste forme de asociere.“

Vasile Golgojan, viceprimarul localității, încearcă al treilea ciclu de producție

Într-o comună cu 500 ha de solarii iată că și vicele este fermier. Și încă unul de top. „Am 3.000 mp de cultură în spațiu protejat desfășurate în 5 solarii de 7-800 mp. Totul este construit din fonduri și în regie proprie. Am accesat doar Măsura 141. O sumă mică, dar foarte bună. Solariile sunt cu folie dublă, prevăzute cu 2 rânduri de manivele ridicătoare, fiecare având centrală termică pe combustibil solid.“

Anul acesta încearcă să obțină a treia producție, mai ales că și-a dotat cele 5 solarii cu instalații termice. În februarie a pus primul ciclu de tomate și pe 10 iunie a trecut la a doua recoltă care și-a încheiat ciclul pe 20 august, iar acum este la al treilea ciclu, de data aceasta sădind ardei capia. Prima recoltă a dat producții de 1,5 kg /plantă la 12.000 plante/solar. Este vorba de soiurile Precos și Paris. În a doua cultură a sădit roșii olandeze Izmir și a obținut o producție de peste 3 kg/plantă. Într-unul dintre solarii are și un rând cu roșii cherry ciocolatii, pentru că produc tot timpul. Răsadurile le fac ei din semințe certificate cumpărate de la firme de top. Într-unul dintre solarii încearcă și cultura a treia de roșii. Centralele le-a realizat tot în regie proprie și au costat cam 10.000 lei bucata. „Copilul meu lucrează la Romstal, inginer, așa că am beneficiat de specialist gratis.“

A încercat și să mărească spațiul de cultură cu niște jgheaburi suspendate. Au dat satisfacție însă doar în prima parte a producției, neavând destul spațiu pe verticală.

Vicele are doi copii: cel care lucrează la Romstal în Corabia, dar și în fermă și altul care este jurist la Craiova și are doi copii.

A avut un contract cu o cooperativă, Dor de gust. „Până la urmă se pare că Agricover a renunțat, dar e adevărat că nici fermierii nu s-au ținut de contracte. Încă nu suntem pregătiți pentru a livra marfa în supermarket. Este nevoie de cooperative. E de fapt singura șansă să rezistăm concurenței europene și nu numai.“

Vasile Glogojan are 65 ani și a absolvit Școala Tehnică Sfântu Gheorghe – Deva. Este viceprimar din 2007 și lucrează pământul de când se știe.

Roșia gustoasă, la ea acasă

Comuna de pe Olt are 1.500 de familii, însumând circa 5.000 de suflete. 99% din locuitorii apți de muncă sunt fermieri legumicultori. În Izbiceni sunt 5.000 ha teren agricol, din care pe 500 ha se cultivă legume în spații protejate, iar pe alte 500 ha se cultivă legume în câmp. Pe celelalte 4.000 ha se cultivă grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb. Mihai Velica, Monea Aurel și Ion Marin sunt printre cei mai mari fermieri pe cultura mare. Toată suprafața are acces la irigații, dar anul acesta nu prea au avut nevoie.

Abonează-te la acest feed RSS