Viespea frunzelor de păr (Neurotoma flaviventris-Retzius)

Descriere: adultul (11-14 mm) are corp turtit, negru, cu abdomenul lățit, galben, cu câteva pete negre, cap și torace cu pete galbene, aripi transparente la bază și fumurii spre vârf, cu nervațiuni închise la culoare. Larva este de culoare galben-murdar sau portocaliu, cu dungi pe corp, cu capul și scutul protoracic negre.

Biologie: are o generație pe an, iernează ca larvă în sol, într-o cămăruță ovală, fără cocon mătăsos. Împuparea are loc 15-20 de zile în luna aprilie. Prezența adulților se semnalează din mai, 2-4 săptămâni, interval în care fiecare femelă depune 40-60 de ouă, în grupe, pe fața inferioară a frunzelor. Larvele eclozează după 9-11 zile și se mențin în acest stadiu 50-65 de zile. În iulie-august se retrag în sol, la 10-20 cm, unde-și construiesc condițiile de iernare.

Simptome: în coroanele pomilor se observă cuiburi din frunze înfășurate într-o țesătură mătăsoasă, deasă, brună-gălbuie până la brună, cu excremente închise la culoare. În ultimele vârste, larvele rod în întregime limbul, rămânând intacte doar nervurile principale.

Tratamente: lucrări adânci ale solului sub coroana pomilor pentru diminuarea rezervei biologice, îndepărtarea și distrugerea cuiburilor cu larve.

Gărgărița mugurilor (Sciaphobuss qualidus)

Descriere: Adultul are corpul negru, oviform (5-6,5 mm), acoperit cu solzi brun-cenușii sau cafenii-roșcată, cu rostru scurt și subțire, antene roșcate cu o terminație neagră, picioare brun-roșcați, elitre ovale, cu solzi rari, interstriuri laterale cu solzi foarte deși, albicioși. Larvele sunt alb-gălbui, de 10-12 mm, cu capul galben-brun, acoperit cu perișori rari și scurți.

Biologie: are o generație pe an sau una la doi ani, iernează în stadiul de larvă și adult în sol. La deschiderea mugurilor florali, în martie-aprilie, dăunătorul părăsește locurile de iernare și urcă în pomi, unde se hrănesc cu muguri, apoi cu frunzele de-abia apărute și cu flori. După o săptămână de hrănire are loc împerecherea. Ponta este depusă pe partea superioară a frunzelor, în zona nervurii, pe partea inferioară, de asemenea, și mai rar pe sepale, petale și lăstari. Femela acoperă ponta cu o frunză lipită. Incubația durează 9-21 de zile, larvele apar eșalonat și migrează în sol, unde se hrănesc cu rădăcinile subțiri ale diferitelor plante ierboase. Transformarea în pupă are loc în luna august.

Simptome: adulții rod mugurii vegetativi, floriferi și într-o oarecare măsură pot roade scoarța lăstarilor tineri. În cazul unor atacuri puternice recolta poate fi compromisă. La frunze este consumat limbul, prin roaderea dinspre margine a unor cercuri mai mult sau mai puțin regulate.

Tratamente: de regulă se aplică măsuri de prevenție care țin de scuturarea gărgărițelor, dimineața, pe prelate și distrugerea lor, aplicarea inelelor cu clei, primăvara devreme, pentru capturarea adulților, tăierea ramurilor uscate în perioada repausului vegetativ și distrugerea lor, amplasarea de brâie capcană în jurul trunchiului sau pe ramurile mai groase, pentru capturarea noilor adulți.

Păduchele din San-José (Quadraspidiotus perniciosus)

Descriere: Femela este lipsită de ochi, antene, picioare și aripi, are culoarea galbenă-portocalie, cu corp circular sau cordiform, de 0,8-1,2 mm diametru, cu rostrul de 0,5-1,8 mm lungime, protejat de un scut circular bombat, cenușiu, cu cercuri concentrice brune-cenușii. Masculul dispune de o pereche de aripi membranoase, galben-portocalie, cu aparat bucal rudimentar. Larva primară este galben-portocalie, mobilă, iar cea secundară este lipsită de picioare și are forma corpului asemănătoare cu femela.

Biologie: prezintă 1-3 generații pe an. Prima se dezvoltă în lunile mai-iulie, a doua în iulie-octombrie și a 3-a, în lunile octombrie-mai. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I (protejată de scut) pe scoarța ramurilor și a trunchiului pomilor. La începutul lunii aprilie, larvele năpârlesc, apărând femelele și masculii. În mai-iunie începe depunerea larvelor, eșalonat, de-a lungul unei perioade de 40–45 zile. O femelă dă naștere până la 450 de larve pe generație. La apariție, acestea se răspândesc pe toate organele aeriene ale pomilor, mai rar pe fructe. După fixare, larvele încep să se hrănească cu seva plantelor, construindu-și un scut mătăsos, impregnat cu ceară, care le apără de îngheț, secetă, ploi. După 3 săptămâni, larvele trec de prima năpârlire, iar după alte 3 săptămâni ajung la dezvoltarea completă și își definitivează scutul. La începutul lunii august, femelele încep să depună larvele generației a 2-a, proces care uneori se prelungește până în octombrie.

Simptome: păduchele atacă părțile lemnoase, frunzele și fructele. În zonele afectate, sub scoarță, lemnul se înroșește, iar pe frunze și fructe se formează pete roșii în jurul locului de fixare. Din pricina atacului, pomii se degarnisesc de ramuri, slăbesc în dezvoltare și se usucă, începând de la vârf către bază. Fructele rămân mici, pătate, având valoare comercială scăzută. Pomii tineri atacați se usucă în 2-3 ani.

Tratamente: folosirea, la înființarea livezii, a puieților neinfestați, procurați din surse autorizate, recoltarea altoilor din livezi neinfestate, stropiri cu Mospilan 20 SG, 0,450 kg/ha + adjuvant (larve hibernate) 0,025-0,03% generația de vară în funcție de nivelul de infestare, Movento 100 C - 1,875 l/ha, maximum 2 tratamente/ sezon la un interval de 14 zile - măr și păr, Pyrinex 25 CS - 0,3% la generația de vară, Decis 25WG - 0,045 kg/ha (0,003%).

Acarianul frunzelor de păr (Eriophyes pyri)

Descriere: adult cu corp alungit, cilindric, de culoare galbenă, cu două perechi de picioare pe abdomen.

Biologie: are 3-4 generații pe an și iernează ca femelă, sub solzii mugurilor. Primăvara, în martie-aprilie, femelele migrează pe dosul frunzelor. Acestea pătrund în țesuturile limbului, unde depun primele ouă (20-30 de ouă/femelă). După distrugerea țesuturilor în care s-au instalat, acarienii ies la suprafață în căutarea altor locuri sănătoase, pe care le infestează. Prima generație evoluează până la mijlocul lunii mai, a doua și cea de a treia se eșalonează până la sfârșitul lunii august, iar când timpul este favorabil poate evolua și generația a patra, până în septembrie.

Simptome: adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din țesutul frunzelor. Ca urmare, acestea se deformează (gofrează), apar niște gale galben-roșcate, care se extind pe întreaga suprafață, formând pete mari negre sau brune, iar în cazul unui atac masiv frunzele se usucă și cad. Fructele, de asemenea, sunt distorsionate și cad prematur.

Tratamente: Mospilan 20 SG – 0,45 Kg/ha + ulei vegetal (Toil - 0,5%).

Maria BOGDAN