Directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare, Paulina Gabor, ne-a vorbit recent despre efectele pe care temperaturile crescute din prima lună a acestui an le-au avut în cazul culturilor de toamnă. În luna ianuarie s-au înregistrat temperaturi de până la 19°C, iar în unele regiuni ale țării au apărut simptome ale unor boli și dăunători care apar în mod normal în primăvară.

„În sudul și vestul țării, unde temperaturile au fost mai ridicate decât în mod normal, s-a depistat prezența Septoriozei și a făinării – Erysiphe graminis, dar nu au pus în pericol culturile. În ceea ce privește dăunătorii din sol, deși și-au făcut simțită prezența, nu au afectat culturile datorită oscilaților de temperatură dintre zi și noapte. Colegii continuă să verifice zonele cu risc. Au fost emise buletine de prognoză și avertizare, dar acesta se raportează, în special, la situațiile generate de temperaturile nefavorabile. Împreună cu colegii care se ocupă de omologare, am tras concluzia că trebuie să acordăm atenție sporită efectelor pe care aceste oscilații de temperatură le pot avea asupra culturilor și atunci când se impune să se aplice un produs de contact.“

Pentru că temperaturile crescute pot determina un alt ciclu de apariție a bolilor și dăunătorilor, Paulina Gabor recomandă fermierilor să consulte buletinele fitosanitare emise de structurile teritoriale ale autorității, să monitorizeze culturile și, în cazul în care este necesar, să aplice tratamente omologate pentru organismul respectiv.

În zona Bihorului, fermierii au identificat pe capcanele atractante gărgărița tulpinelor de rapiță. În primăvară, când temperatura depăşeste 9°C, după o perioadă de zbor, hrănire şi copulaţie de 25-30 zile, femelele depun ouăle în măduva tulpinii plantelor gazdă. Primele larve apar în aprilie, iar dezvoltarea completă a acestora are loc în 30-40 zile, după care părăsesc tulpinile şi migrează în sol la 4-6 cm adâncime. În sol, larvele se transformă în pupe şi, după aproximativ o lună, în insecte adulte, dar rămân în diapauză până la sfârşitul toamnei când, părăsind coconii nimfali, urcă la suprafaţă, la baza plantelor, şi hibernează. Larvele rod galerii descendente ori ascendente în măduva tulpinelor și provoacă pagube.

Autoritatea Națională Fitosanitară a identificat în ultimul an trei boli de carantină. Două au fost identificate la cartofi, este vorba despre bacterioze și un focar de flavescență la vița-de-vie. Printre recomandările Autorității Naționale Fitosanitare este și achiziționarea de material săditor de bună calitate și aplicarea unor măsuri de prevenție (curățarea echipamentelor și utilajelor pentru a evita răspândirea bolii de la o cultură la alta).

Liliana POSTICA

În articolul de față vom vorbi despre simptomele produse de diferite organisme dăunătoare cerealelor păioase. La o bună cunoaștere, fermierii – mai ales cei care nu au studii aprofundate fitosanitare sau de specialitate – pot distinge despre ce boală este vorba într-o cultură sau alta.

Simptome produse de ciuperci

În această categorie sunt agenți patogeni care provoacă 17 tipuri de boli, dintre care amintim: mucegaiul de zăpadă (Calonectria graminicola), înnegrirea cerealelor (Cladosporum herbarum), cornul secării (Claviceps purpurea), pătarea ocelară a bazei tulpinii (Cercosporella herpotrichoides), făinarea (Erysiphae graminis), fuzarioza (Fusarium graminearum), rugina galbenă, brună sau neagră (Puccinia sp.), sfâșierea frunzelor (Pyrenophora teres), tăciunele zburător (Ustilago sp), tăciunele frunzelor și al paiului (Urocystis tritici) etc.

Simptome pe flori, boabe și spice: pustule brune sau negre, de 2-3 mm pe rahis, glume și ariste (rugina neagră); spice răsfirate, boabe brune, pline cu un praf negricios, cu miros urât (mălura); spice care se înălbesc total sau parțial, apoi se usucă și se acoperă cu o pâslă albă sau roză (fuzarioză); pete mici pe palee și boabe, cu puncte negricioase rare și mici (pălirea frunzelor); boabe și ariste distruse, înlocuite de un praf negricios ce se scutură (tăciune zburător); spice acoperite de o pulbere negricioasă (înnegrirea cerealelor); spice acoperite de un mucegai roșiatic (mucegaiul de zăpadă).

Simptome pe frunze și pai: pernițe pâsloase, prăfoase, alb-cenușii (făinare); pete consistente, brune, reticulare (helmintosporioza); dungi de-a lungul nervurilor, gălbui-cenușii sau brun-cenușii, cu țesuturi care uneori se sfâșie (sfâșierea frunzelor); dungi galbene pe nervuri, acoperite cu pustule gălbui (rugina galbenă); pustule brune-deschis sau negre, risipite (rugina brună); pete galbene cu margine brună, la baza paiului, din dreptul cărora acesta se frânge (pătarea ocelară a bazei tulpinii).

Simptome produse de bacterii

Cele mai frecvente boli sunt arsura bacteriană (Pseudomonas syringae subsp syringae), arsura aureolată a ovăzului (Pseudomonas syringae pv coronafaciens) și înnegrirea bacteriană (Xanthomonas translucens pv translucens).

Simptome: pete brune circulare, eliptice, neregulate, striuri longitudinale, cu sau fără halou, cu margini difuze sau delimitate, uneori adâncite, de dimensiuni diferite. Acestea apar pe frunze, tulpini, inflorescențe, semințe și glume, iar la un moment dat petele confluează, frunzele se necrozează, căpătând pe porțiuni mari aspectul de ars. În anumite condiții, țesuturile infectate exudează masa de bacterii (cruste galbene după uscare), producând îmbolnăvirea altor plante (arsura bacteriană, arsura aureolată a ovăzului). La înnegrirea bacteriană, spicele infectate rămân nedezvoltate, rahisul este deformat, boabele șiștave, aristele se deformează și se înnegresc.

Simptome produse de virusuri

În această grupă se regăsesc mozaicul dungat al orzului (Barley stripe mosaic virus), piticirea galbenă a orzului (Barley yellow dwarf virus), mozaicul dungat al grâului (Wheat streak mosaic virus), piticirea grâului (Wheat dwarf virus). Simptome: deformări ale plantei, pete clorotice și necroze pe frunze, talia pitică, îngălbenirea plantei, spice incomplet formate, înfrățire puternică din toamnă (virusul piticirii grâului); piticire însoțită de lipsa înspicării, îngălbenirea vârfurilor și a nervurilor frunzelor, înfrățire redusă, spiculețe sterile (piticierea galbenă a orzului); striuri verde-deschis, paralele cu nervurile care, pe măsură ce boala progresează, se transformă în dungare severă și mozaic, creștere redusă a plantelor, cu frați răsfirați și spice mici și sterile (mozaicul dungat al grâului); pete și striuri clorotice, ce evoluează în necroze circulare, fusiforme, de culoare gri sau maronie, cu o înălțime redusă a paiului, înspicare întârziată, spice sterile (mozaicul dungat al orzului).

(Sursă: Autoritatea Națională Fitosanitară)

Maria BOGDAN

În acest număr al revistei vom aborda un subiect de sezon, să zicem, descrierea și tratamentele pentru organismele dăunătoare de carantină la tomatele cultivate în spații protejate. Potrivit definiției Autorității Naționale Fitosanitare, organismele dăunătoare de carantină sunt bolile și dăunătorii care prezintă potențial risc economic pentru o anumită zonă și fac obiectul unui control oficial; în România, acestea sunt reglementate prin HG 563/2007 care transpune în plan intern Directiva 29/2000 a Uniunii Europene. La tomate în spații protejate avem deocamdată prezenți în România doi dăunători și 3 agenți patogeni care fac obiectul controlului special exercitat de structurile ANF. În articolul de față vom vorbi despre cei doi dăunători de risc prezenți în culturile de tomate de sere, solarii, adăposturi.

Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera-Hubner)

Plante gazdă: dăunătorul este prezent în România pe suprafețe mari și atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane (tomate, ardei, bame, mazăre, fasole, garoafe, gura leului etc.).

Descriere: oul – alb sau gălbui, la final verzui sau chiar maron închis, de 0,4-0,5 mm, ornat cu striațiuni; larva – corp de 30-40 mm, verzui până la roșcat-violet sau brun-închis, cu 5 dungi și „desene“ cu umbre colorate în verde, galben-pai și roz murdar până la maron roșcat ori chiar negru; pupa: 14-18 mm lungime, de culoare maron stacojiu, cu doi spini în formă de cârlig în partea posterioară; adult – corp verde-gălbui, brun-deschis sau brun-închis, de 12-18 mm, cu anvergura aripilor de 35-40 mm. Aripile anterioare prezintă la exterior 7-8 pete negricioase dispuse în linie și o bandă transversală cu contur neregulat, brun-închisă. Aripile posterioare sunt mai deschise la culoare, cu o margine lată brună, ușor pală pe alocuri; nervurile au la bază o pată în formă de virgulă, de aceeași culoare.

Biologie: iernează ca pupă în sol, la adâncimea de 7-25 cm, înfășurată într-un nucleu din pământ. Fluturii zboară spre seară și noaptea, hrana preferată fiind nectarul florilor. O femelă depune pe frunzele, tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă în medie 500-1.000 de ouă, care eclozează în trei zile, la 22,5°C. Perioada larvară are durată variabilă: 18 zile la 22,5°C și în jur de 50 de zile la 17,5°C.

Simptome: larvele se hrănesc cu frunze pe care le devorează, iar mai târziu pătrund în fructe, sapă galerii, unde lasă excremente. Tomatele atacate cad prematur sau se infectează cu agenți patogeni.

Măsuri: preventive – inspecția frecventă a culturii, închiderea serelor pe timpul nopții, îndepărtarea buruienilor din cultură și din proximitate; curative – tratamente cu Alverde – 1,0 l/ha în 1.000 l apă /ha, Match 050 EC-100 ml/hl, Voliam Targo – 0,6-0,8 l/ha.

Musca minieră californiană (Liriomyza trifolii-Burgess)

Plante gazdă: specie polifagă, prezentă la peste 20 de specii de plante gazdă.

Descriere: ou – sferic, albicios la depunere și apoi cenușiu-translucid; larva – apodă, acefală, de 3 mm lungime, transparentă în prima fază a dezvoltării, apoi galben-portocalie, cu două stigme triunghiulare; pupa – ovală, ușor turtită ventral, de 1,8-2,3 mm, de culoare galben-portocalie până la maron-auriu; adult – muscă mică (1,3-2,3 mm), neagră-cenușie, cu femelele mai mari decât masculii. Aripile, cu nervurile negre, nu depășesc lungimea corpului. Scutelul și perii ventrali sunt galbeni, iar pronotul și scutul sunt de culoare neagră cu reflexe cenușii.

Biologie: Adulții zboară dimineața, iar copulația are loc la 24 de ore de la apariție. Femelele trăiesc 15-30 zile, interval în care depun 25-640 de ouă, câte 17 pe zi. După 2-5 zile apar larvele, iar acestea sapă mine în țesutul frunzei, unde rămân 4-7 zile. Împuparea, care durează 10-12 zile, are loc în stratul superficial al solului de lângă planta gazdă. În spațiile protejate, dăunătorul dezvoltă mai multe generații pe an, care se și surapun (de regulă, la 15-20 de zile apare câte o generație).

Simptome: principalele semne sunt galeriile sau minele sinuoase, foarte răsucite și de formă neregulată de pe frunze. Înțepăturile de hrănire apar ca niște adâncituri circulare, albicioase, iar cele pentru pontă sunt mai mici.

Măsuri: preventive – controlul materialului de plantare, distrugerea resturilor vegetale, dezinfectarea solului și incintei, monitorizarea culturilor pentru detectarea dăunătorului; curative – Apache – 0,15 l/ha, Safran 1.8 EC – 0,9 l/ha în 1.000 l apă, Vargas 1.8 EC – 0,9 l/ha în 1.000 l apă, Actara 25 WG (aplicat la sol) – 0,8 kg/ha preventiv și curativ, la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor în solarii, Vydate 10 L – 10 l/ha, Voliam Targo – 0,6-0,8 l/ha, Sanomectin Pro 1,8% – 60-80 ml/hl.

Alți dăunători de carantină prezenți în spațiul european, dar nu și în România

Potrivid ghidurilor elaborate de Autoritatea Națională Fitosanitară, lista organismelor de carantină prezente în Europa, deci inclusiv cu risc de a se extinde în România, cuprinde următorii dăunători:

• Musca minieră sud-americană (Liriomyza huidobrensis – Blanchard): Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Elveția, Ungaria, Italia, Malta, Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Turcia;
• Minierul tomatelor (Liriomyza sativae-Blanchard): Turcia;
• Noctuidul mediteraneean (Spodoptera littoralis-Boisduval): Cipru, Franța, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania, Turcia;
• Viermele tutunului (Spodoptera litura-Fabricius): Rusia;
• Nematozi, Meloidogyne chitwoodi Golden et al.: Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Portugalia, Turcia.

Dăunători non-carantină prezenți în cultura de tomate, în spații protejate, inclusiv în România

• Acarianul tomatelor (Aculops lycopersici Tryon)
• Păduchele castraveților (Aphis gossypii Glover)
• Păduchele pătat al cartofului (Aulacorthum solani-Kaltenbach)
• Buha gamma (Autographa gamma-L.)
• Musculița minieră a mazării (Chromatomyia horticola Goureau)
• Tripsul californian (Frankliniella occidentalis-Pergande)
• Molia tomatelor (Lacanobia oleracea L.)
• Musculița minieră a frunzelor de tomate (Liriomyza bryoniae -Kaltenbach)
• Păduchele păstârnacului (Myzus ornatus Laing)
• Ploșnița verde a legumelor (Nezara viridula L.)
• Păianjenul lat (Poliphagotarsonemus latus Banks)
• Buha cucurbitaceelor (Spodoptera exigua -Hübner)
• Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae Koch.)
• Tripsul tutunului (Thrips tabaci Lind.)
• Musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum Cockerell)
• Molia minieră frunzelor (Tuta absoluta Meyrick)
• Nematozi galicoli (Meloidogyne spp.)

(sursă: ghid Autoritatea Națională Fitosanitară)

Maria B0GDAN

În perioada 20.01.2020 - 01.05.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a trei produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb, pentru semănatul culturilor de porumb, precum şi utilizarea în perioada 20.01.2020 - 18.05.2020 a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecție a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru semănatul culturilor de sfeclă de zahăr. România, alături de alte state din Uniunea Europeană (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de însămânțare din anul 2020 autorizații conform art.53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, pentru utilizarea semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide.

Conform autorizațiilor emise de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, tratamentul semințelor de porumb va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, care fac dovada că tratamentul se va face în instalaţii profesionale și cu personal calificat (stații/mașini de tratare a semințelor), iar în cazul semințelor de sfeclă de zahăr, tratamentul este efectuat în instalații profesionale, autorizate la nivelul UE și în conformitate cu standardele ESTA.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, în acest an Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a mai acordat autorizații pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp. și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele unde fără o astfel de soluție cultura de porumb va fi compromisă, fermierii putând înregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb.

În sezonul agricol 2020, semințele tratate de porumb vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Tanymecus dillaticolis și Agriotes spp, unde se depășește pragul  economic de dăunare(PED).

MADR precizează că informațiile apărute în Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autorizațiilor emise de către România în luna ianuarie 2020 şi considerăm că acestea se referă la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene în Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru România și Lituania de a repeta acordarea de autorizații în temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanțele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semințelor de rapiță împotriva organismelor dăunătoare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp.

Sursa: madr.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că se află în plină campanie de efectuare a controlului la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, în conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale în vigoare.

Controalele pe teren sunt realizate atât de către APIA, cât și de către alte instituții, conform competențelor ce le revin potrivit legislației în vigoare și în conformitate cu acordurile de delegare încheiate cu APIA.

Astfel, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor efectuează controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind: siguranţa alimentară (SMR 4, SMR 5), identificarea şi înregistrarea animalelor (SMR 6 - 8), bolile animalelor (SMR 9), dar și bunăstarea animalelor (SMR 11-13).

Autoritatea Naţională Fitosanitară efectuează controlul şi supracontrolul cerinţei legale în materie de gestionare SMR 10 „Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor”.

Agenția Națională pentru Zootehnie verifică respectarea condițiilor de eligibilitate specifice privind acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru solicitantii ajutoarelor naționale tranzitorii pentru speciile ovine și caprine și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri, derulate prin APIA.

Conform Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/2019, controlul pe teren se efectueză  în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2019.

Fermierii sunt rugați să sprijine, ca în fiecare an, inspectorii pe teren pentru ca această activitate să se desfășoare în cele mai bune condiții și în termenul propus.

Ramintim că efectuarea controlului pe teren reprezintă o cerință obligatorie impusă de legislația comunitară și o etapă premergătoare efectuării plății.

Sursa: apia.org.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile și serviciile sale de specialitate, urmărește în permanență modul în care sunt aplicate reglementările și prevederile referitoare la protejarea siguranței consumatorilor de produse agroalimentare, intervenind prompt, prin măsuri adecvate atunci când se constată abateri sau situații neconforme.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Fitosanitară se asigură în permanență cu o intensitate crescută în această perioadă datorită creșterii volumului de legume și fructe din producția autohtonă, că sunt respectate prevederile Legii nr. 145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile Ordinului nr.1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare probe plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) desfășoară în permanență controale la nivel național. În perioada martie-mai 2019 au fost efectuate un număr de 2.743 controale la depozite de produse de protecție a plantelor (167), fitofarmacii (988), utilizatori (317), prestatori de servicii cu produse de protecție a plantelor (319) și producători agricoli (952).

Au fost controlați producătorii de tomate prelevându-se 39 probe la nivel național la care NU s-au constatat depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de produse de protecție a plantelor.

În această perioadă sunt intensificate controalele pentru verificarea acestor conformității și în localitățile din județele Ilfov, Galați, Olt și Dolj, atât în fitofarmacii cât și la producătorii de tomate.

Principalele obiective urmărite permanent în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare ( facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
• Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare.

Până la data de 15 mai 2019, în Municipiul București și toate județele din țară, verificările MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene s-au concretizat în:

• 320 piețe agroalimentare verificate
• 122 depozite en- gros de legume și fructe
• 58   probe prelevate în echipe mixte cu reprezentanții ANF din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi, etc.

În ceea ce privește loturile de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF desfășoară acțiuni mixte de control la toate punctele de trecere a frontierei și prelevează prin sondaj probe în vederea efectuării analizelor de laborator. Astfel, până la 15 mai 2019, controalele s-au concretizat după cum urmează:

- 5118 transporturi de legume/fructe verificate

- 48.996 to cantitate totală

- 171 probe prelevate

- 88.700 lei sancțiuni contravenționale

- 38 to cantități reținute de la comercializare

Sursa: madr.ro

Inspectorii MADR iau toate măsurile care se impun în această perioadă pentru ca loturile de legume și fructe de proveniență autohtonă, expuse la vânzare, să îndeplinească cerințele standardelor de comercializare, referitoare la calitate, la încadrarea în nivelurile admisibile de reziduuri de pesticide și la etichetare.

Până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, au fost verificate 294 de piețe agroalimentare și 102 depozite en-gros de legume și fructe. Au fost verificați, de asemenea, 3410 operatori din care 1820 persoane fizice și 1590 persoane juridice. Au fost prelevate 52 de probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi.

Principalele obiective urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat corespunzător pentru minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli, organizați conform OUG 44/2008;
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine - documentele sunt emise de către depozitari pentru comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
• Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această  perioadă la comercializare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, aduce asigurări că toate legumele și fructele autohtone sunt sigure pentru consumatori. Consumul de legume și fructe din producția autohtonă contribuie major la sprijinul și dezvoltarea sectorului legumicol și pomicol românesc.

Se constată faptul că fenomenul de substituire a legumelor și fructelor este încă prezent, în sensul că produsele provenite din import sau comerț intracomunitar sunt comercializate ca produse românești, practică la care mai apelează comercianții din piețele agroalimentare. De asemenea, nu toți comercianții respectă trasabilitatea produselor, prin neprezentarea documentelor  de proveniență.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 63.500 lei și un număr de 239 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În continuare, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume obținute, în raport cu suprafețele cultivate, sunt ridicate în copie, în vederea verificării de către Direcțiile pentru Agricultură Județene la primăriile emitente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de celelalte instituții abilitate în domeniu, prin măsurile de monitorizare și control, asigură în permanență respectarea prevederilor legale pentru reglementarea pieței produselor agricole, precum și pentru prelevarea probelor din plante și produse vegetale, în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Sursa: madr.ro

În baza unei Tematicii speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25.02.2019, în depozite en-gross de legume-fructe din județul Ilfov și București.

Până la această dată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț en-gross legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe  destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intacomunitar.
Lipsa totală  a etichetelor sau lipsa unor elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete, exemplu: categorie de calitate, calibru, soi,  de pe ambalajele loturilor verificate, a fost constatată la loturi de mere - origine Polonia, salată verde - origine Italia, dovlecei – origine Turcia, conopidă – origine Spania.

În cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare, au prelevat un număr de 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, pot conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere,cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți).

Autoritatea Națională Fitosanitară informează deținătorii de plantații pomicole despre oportunitatea efectuării tratamentelor fitosanitare în perioada de repaus vegetativ, pentru diminuarea rezervei biologice a bolilor și dăunătorilor specifici pomilor și arbuștilor fructiferi.

Pentru a veni în sprijinul deținătorilor de plantații pomicole se fac recomandări privind perioada de aplicare prezentând și rețete cu produse de protecția plantelor ce pot fi utilizate.

Tratamentele fitosanitare din perioada repausului vegetativ se execută numai după efectuarea lucrărilor de igienă a culturilor (ex: tăierea și arderea lăstarilor atacați de făinare, foc bacterian, proliferări a lăstarilor lacomi și ai drajonilor, precum și a ramurilor uscate sau cu ponte/larve ale dăunătorilor specifici) prin îmbăierea completă a coroanei şi a trunchiului pomilor.

Tratamentele fitosanitare se vor aplica în  zilele însorite, la temperaturi mai mari de 5 grade ℃, fără vânt, chiciură sau polei.

Se va interveni cu unul dintre următoarele produse/amestecuri:

• JUVINAL 10 EC – 0,1%;
• MOSPILAN 20 SG – 0,450 kg/ha + TOIL – 0,5% (adjuvant pe bază de ulei vegetal);
• CALYPSO 480 SC – 0.3l/ha (0.02%) + MIDOS 1.5% (sau 15 l/ha în 1000 l apă, adjuvant pe bază de ulei) ;
• OVIPRON TOP 2500ml/100 l apa sau 1500ml/100 l apă în amestec cu insecticid.

Alte recomandări:

Se vor lua măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Se vor respecta  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor, conform Ordinului comun (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Ministerul Mediului; 15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administrația Locală şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Ministerul Transporturilor).

Sursa: madr.ro

Imposibil să nu vă fi pus întrebarea cât de sănătoase sunt legumele pe care le cumpărăm din supermarketuri sau din piețele agroalimentare. Există tendința (deja larg exprimată) de a crede că tot ceea ce vine din exterior este nesănătos (poate și din cauza gustului mai puțin plăcut), iar toate produsele românești au cât de cât garanția de sănătate. Din capul locului excludem din discuție legumele crescute în sistem ecologic, fie că sunt de proveniență străină, fie că sunt autohtone. Dar în privința celorlalte, cultivate în sistem clasic, chiar e bine să avem rezerve sub aspectul conținutului în substanțe remanente, provenite din pesticidele cu care sunt tratate culturile. Și haideți să punem întrebarea fără ocolișuri: urmărește cineva în această țară modul în care fermierii mari și mici administrează îngrășămintele chimice, stimulatorii de creștere și pesticidele în general și dacă ei țin cont de perioada interdicțiilor tratamentelor înainte de recoltare?

Să spunem altfel. Cunoașteți faptul că, de exemplu, azotul în exces, aplicat fără nicio logică, mai ales în cazul verdețurilor (spanac, salată, ceapă, mărar, pătrunjel), chiar și cu câteva zile înainte de recoltare, generează un conținut ridicat de nitrați și nitriți, substanțe absolut nocive pentru organismul uman? Sau știți să tratamentele cu pesticide sau stimulatori de coacere sunt strict interzise cu până la 3 săptămâni înainte de recoltare? Orice stropire în această perioadă de pauză (carantină) înseamnă acumularea în legume (tomate, ardei, vinete, ridichii, rădăcinoase) a unor reziduuri de asemenea periculoase pentru sănătatea omului. Ei bine, știu aceste lucruri și fermierii? Respectă ei aceste obligativități? Îi supraveghează cineva pe legumicultori dacă aplică în mod corect tehnologia? Există vreo instituție care să garanteze accesul pe piață numai al legumelor sănătoase? În fine, face cineva analiza de laborator a produselor prezente în rafturi sau pe tarabe?

Multe instituții de control

În România există mai multe organisme de control, cu filiale teritoriale, cu referire inclusiv la piața de legume: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Inspecția de Stat pentru Control Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor și Autoritatea Națională Fitosanitară. Trei dintre acestea sunt în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Între noi fie vorba, inspecțiile respec­tive se cam calcă... pe picioare. Să vedem, pe scurt, cam ce face fiecare:

• ANPC, printre alte atribuții, efectuează, prin prelevări de probe din produsele alimentare și nealimentare, analize și încercări în laboratoare acreditate conform legii sau în laboratoare proprii ori agreate (inclusiv în străinătate). Deci poate preleva probe și din loturile de legume.
• Din practică însă se cunoaște că foarte rar ANPC recoltează aceste probe din proprie inițiativă, ci o face mai ales la sesizări ale consumatorilor sau în cadrul unor alerte la nivel național sau comunitar. Dinspre ANPC așadar slabe speranțe să facă analize de laborator pentru toate legume din supermarketuri sau din piețe;
• ANSVSA asimilează controlul legumelor în foarte vastele domenii și compartimente „control oficial siguranța alimentelor, export-import și laboratoare“, dar frecvența de recoltare a probelor este o necunoscută. Ca și în cazul ANPC, norocul nostru se cheamă UE, acolo unde se efectuează controale periodice și sunt instituite alerte în cazul depistării unor produse neconforme;
• ISCTPVLF nu are, culmea, atribuții sub aspectul recoltării de probe și analizarea lor în laboratoare de specialitate, dar are, vom vedea un pic mai târziu, alte pârghii pentru a urmări producătorii;
• ANF este singura instituție ce are ca sarcină explicită verificarea reziduurilor de pesticide din legume. Dar cum producători și importatori sunt cu zecile de mii, cum loturile de legume intrate de piață sunt de asemenea diverse și poate de ordinul sutelor de mii, iar lista de substanțe lungă, vă imaginați că e un fel de hazard să fie descoperit musai un lot cu reziduuri peste limita admisă de lege. Bine, se face un fel de algoritm în recoltarea probelor, dar până una alta, dacă nu picăm pe loteria aceasta...

Multe legi, multe obligații...

Bine, noi avem și un teanc de legi, ordine și regulamente naționale și europene, internaționale, care ar trebui să ne pună la adăpost. În demersul nostru și în scopul articolului de față ne vom referi doar la Legea nr. 312 din 8 iulie 2003 privind producerea și valorificarea legumelor (republicată). Iar aici sunt enumerate obligații foarte clare privind sănătatea produselor. Cert este că ele trebuie să plece însoțite de certificate de conformitate și de calitate, emise de instituțiile statului de proveniență. Această lege spune câteva lucruri esențiale (cităm din lege):

• se interzice comercializarea legumelor, în stare proaspătă sau procesată, destinate consumului uman, care conțin reziduuri de pesticide, arseniu și metale grele, azotați sau alte produse, care depășesc nivelurile maxime admise prin actele normative în vigoare;
• analiza produselor privind conținutul în reziduuri de pesticide, arseniu, metale grele, azotați și alte substanțe utilizate pentru protecția plantelor, fertilizatori este obligatorie pentru producătorii de legume;
• deținătorii terenurilor agricole cultivate cu legume, pepeni și ciuperci sunt obligați să țină evidența tratamentelor utilizate pentru protecția plantelor, fertilizare, tratarea solului sau a depozitelor și a mijloacelor de transport.

Totuși, cu ce ne hrănim?

Am văzut însă anterior în ce fel pot verifica diferitele instituții dacă fermierii români și din UE respectă aceste obligații, când recoltează probe pentru analize, cât de cuprinzătoare sunt controalele etc. Concluziile nu sunt deloc optimiste. Dar a mai rămas o variantă, cea prin care fermierii sunt obligați să aibă registre în care să consemneze data tratamentelor, substanța utilizată, concentrația etc. Cine ar trebui să-i verifice dacă ei au asemenea evidențe? Fix ISCTPVLF-urile din cadrul direcțiilor agricole! Fac angajații o asemenea treabă? Poate da, în cazul marilor ferme. Sigur nu, în cazul micilor grădinari, care totuși își vând produsele pe piață!

Și-atunci? Rămâne totul, veți spune, la latitudinea țăranului român, care are prea mult bun simț pentru a ne livra marfă nocivă. Asta era de mult! În fine, vor fi fiind și altfel de oameni, dar legumicultorul este și el interesat, ca oricare dintre noi, de ban. De producție mare și de bani mulți. Și-atunci nu prea îl va mai interesa cum atinge aceste ținte! Și am văzut legumiculori care stau cu sacul de azot la capătul rigolei de irigat chiar în timpul recoltării tomatelor! Sau am văzut fermieri care aplică stimulatori pentru a grăbi coacerea (programul tomate, pentru a prinde cele două perioade de livrare în piață). Pe de altă parte, sincer acum: câți dintre legumicultori fac legumicultură după carte? Așa că...

Maria BOGDAN

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.   

Autoritatea Națională Fitosanitară, prin inspectorii fitosanitari, prelevează în permanență probe de legume și fructe pe care le trimit pentru analiză celor două laboratoare regionale acreditate din București și Mureș.

Conform rezultatelor obținute, în urma analizelor de laborator la probele de mere producție autohtonă, cât și la probele de mere prelevate din circulația intracomunitară, pe aceleași soiuri, nu s-au înregistrat depășiri ale reziduurilor de pesticide. Prelevarea probelor se face respectând Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 1256 din 28 noiembrie 2005 pentru aprobarea Metodelor de prelevare a probelor de plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide.

Totodată, facem precizarea că, în conformitate cu prevederile europene, hipermarketurile și supermarketurile solicită buletine de analiză pentru a asigura populația că merele respectă siguranța alimentară și că fructele sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide, iar rezultatele analizelor sunt în parametrii ceruți de Regulamentul 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că produsele agroalimentare existente pe piață la această oră sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor sunt folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor.

Autoritatea Națională Fitosanitară, prin inspectorii fitosanitari, prelevează în permanență probe de legume și fructe pe care le trimit pentru analiză celor două laboratoare regionale acreditate din București și Mureș.

Sursa: madr.ro

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Astfel, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

Zilnic, la nivelul întregii țări, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 325 probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Sursa: madr.ro

Produsele pentru protecția plantelor sunt indispensabile unei agriculturi moderne, eficente, rentabile. Fie că este vorba despre îngrășăminte, pesticide sau microelemente, toate se folosesc la ora actuală de către agricultori, mari sau mici, profesioniști sau amatori. Am dorit să aflăm și cine controlează, coordonează și supervizează utilizarea acestor substanțe. Și iată ce am aflat:

ANF se autofinanțează

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) este înființată în temeiul art. 5 din Legea nr. 139/2014 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și funcționează în subordinea acestuia.

Autoritatea Națională Fitosanitară este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, care coordonează și controlează aplicarea prevederilor legale specifice domeniului protecției plantelor, carantinei fitosanitare și al produselor de protecție a plantelor, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Aceasta este finanțată din venituri proprii prin perceperea de tarife pentru serviciile prestate și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Autoritatea exercită funcţia de control în domeniul fitosanitar conform prevederilor legale și de reprezentare, prin care se asigură, în numele MADR, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele de competenţă stabilite de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

O sumedenie de atribuții...

Având în vedere cele menţionate anterior, Autoritatea exercită o serie de atribuții, dintre care cele mai impornte sunt:

- organizează, coordonează și asigură asistența tehnică în domeniul fitosanitar;

- elaborează și propune spre aprobare MADR proiecte de acte normative în domeniu, în scopul îmbunătățirii și consolidării legislației naționale și armonizării acesteia cu legislația europeană, precum și strategia în domeniul fitosanitar în concordanță cu politicile, legislația și normele Uniunii Europene;

- efectuează analize fitopatologice și entomologice la plante și produse vegetale, fizico-chimice la produsele de protecție a plantelor și pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale și participă la teste internaționale interlaboratoare/profesionale în domeniu;

• coordonează elaborarea şi implementarea programelor de monitorizare a organismelor dăunătoare, produselor de protecție a plantelor și a reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale;
• controlează aplicarea și respectarea tuturor dispozițiilor legale și a normelor tehnice în domeniul fitosanitar;
• stabilește normele fitosanitare unice și obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice deținătoare de culturi agricole și alte forme de vegetație utilă, pentru cei care depozitează, transportă și comercializează plante și produse vegetale;
• organizează, coordonează și controlează implementarea legislației privind importul, exportul, tranzitul, comerțul și circulația intracomunitară a plantelor, produselor vegetale și a altor obiecte reglementate;
• organizează sistemul național de omologare/reomologare a produselor de protecție a plantelor;
• asigură controlul postomologare privind comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor;
• asigură respectarea legislației privind importul și circulația intracomunitară a produselor de protecție a plantelor;
• asigură implementarea legislației, a măsurilor și a acțiunilor subsumate îndeplinirii obiectivelor generale și specifice din cadrul Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor;
• asigură dezvoltarea și implementarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor, a sistemului de instruire și certificare în domeniul utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor, precum și a sistemului de gestionare integrată a dăunătorilor;
• coordonează activitatea de formare profesională, instruire și perfecționare a personalului implicat în domeniul său de activitate;
• participă la activităţile şi întâlnirile desfăşurate în cadrul sistemului de siguranţă alimentară;
• asigură participarea la întâlnirile și grupurile de lucru ale Comisiei Europene și ale Consiliului Uniunii Europene pentru domeniul său de competență;
• asigură implementarea reglementărilor Uniunii Europene, specifice domeniului fitosanitar.

...și numai două structuri

Exercitarea de către Autoritate a acestor atribuții se realizează prin cele două structuri pe care le are în componența sa, respectiv Direcția Fitosanitară și Laboratorul Național Fitosanitar.

Direcția Fitosanitară are în structura sa la nivel central birouri organizate pe patru domenii de competență:

• Biroul utilizare durabilă a produselor de protecție a plantelor;
• Biroul controlul comercializării și utilizării produselor de protecție a plantelor;
• Biroul protecția plantelor și carantină fitosanitară;
• Biroul omologare produse de protecție a plantelor, iar la nivel teritorial.

Oficii fitosanitare, prin care este implementată legislația specifică domeniilor de competență.

Oficiile fitosanitare – interfața cu fermierii

Oficiile fitosanitare verifică respectarea legislației specifice prin efectuarea de controale în culturi agricole, plantații pomicole, viticole, floricole, la operatori econimici autorizați să producă plante pentru plantare, să efectueze tratamente termice la lemn sau să efectueze activități de import/export de plante sau produse vegetale, precum și la operatorii autorizați să importe, să comercializeze sau să utilizeze produse de protecție a plantelor. Când se constată neconformități în implementarea legislației, inspectorii fitosanitari prelevează probe de plante, produse vegetale, produse de protecție a plantelor, pe care le transmit la Laboratorul Național Fitosanitar, care este laboratorul național de referință prin care Autoritatea rezolvă operativ problemele privind carantina fitosanitară, controlul calității produselor de protecție a plantelor și controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale.

Laboratoare superspecializate

Laboratorul Național Fitosanitar are în componența sa următoarele structuri pe care le coordonează:

• Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale;
• Laboratorul pentru Controlul Calității Pesticidelor;
• Laboratorul de Fitopatologie;
• Laboratorul de Entomologie.

În baza rezultatelor analizelor de laborator, inspectorii fitosanitari aplică măsurile prevăzute în legislația specifică.

Autoritatea, în desfășurarea atribuțiilor sale, dispune de următoarele mijloace logistice: autoturisme destinate efectuării inspecțiilor, aparatură specifică de laborator în vederea realizării analizelor, mijloace de comunicare rapidă și calculatoare cu conexiune la Internet.

Ce nu am reușit să aflăm din surse oficiale este cât de suficiente sunt aceste dotări. Pentru că despre laboratoare știm că sunt doar două în toată țara!

Planuri pentru viitor

În viitorul apropiat, Autoritatea își propune dezvoltarea și perfecționarea prin:

• acreditarea laboratoarelor regionale;
• asigurarea sănătății publice, siguranței alimentelor, utilizatorilor și a mediului înconjurător prin implementarea programelor anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale ce provin din producția internă;
• intensificarea controalelor în vederea depistării comerțului ilegal cu produse de protecție a plantelor sau cu produse de protecție a plantelor contrafacute și depozitate în locații neautorizate;
• informarea publicului larg privind acțiunile între­prinse de Autoritatea Națională Fitosanitară la nivel național.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 18-19

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a demarat ample acțiuni de verificare a obligațiilor legale pe care le au comercianții, utilizatorii și prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor în conformitate cu legislația în vigoare.

Controalele sunt extinse la nivelul țării, atât în unități fitofarmaceutice, cât și în piețe, târguri, oboare și chiar la utilizatorii sau prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor. Acestea au un rol preventiv și ne dorim ca disfuncționalitățile constatate de-a lungul timpului sa nu se mai regăsească, astfel încât verificările inspectorilor fitosanitari să aibă un rol preventiv și de îndreptare și doar, mai apoi de sancționare.

Agenții economici sau persoanele fizice care desfășoară sau doresc să desfășoare activități cu produse de protecție a plantelor, trebuie să respecte prevederile Ordonanței nr. 4 din ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată prin Legea nr.85 /1995, a Ordonanței Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecția plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar aprobată prin Legea nr.28/2009.

Inspectorii fitosanitari din cadrul Direcției Fitosanitare București au depistat în urma controalelor efectuate neconformități privind depozitarea produselor de protecție a plantelor și efectuarea de tratamente fitosanitare în condiții improprii, ceea ce adus la anularea Autorizației pentru utilizarea produselor de protecția plantelor precum și, anularea Autorizației pentru prestări servicii, conform art.33 din OG nr. 4/1995 modificat prin art. 7 din OG nr 41/2007.

De asemenea, au fost depistați operatori economici care comercializau produse de protecție a plantelor fără a deține certificat de înregistrare sau comercializau produse expirate, utilizatori care nu au returnat ambalajele și produse etichetate necorespunzător.

Pentru 12 neconformități s-au aplicat sancțiuni în valoare de 21.600 lei, conform prevederilor OG nr. 4/1995 și OG nr. 41/2007.

În baza protocolului încheiat intre Autoritatea Națională Fitosanitară și Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române, sunt constituie echipe de control pentru depistarea comercializării de produse de protecție a plantelor contrafăcute și/sau depozitate în locații neautorizate.

Filialele teritoriale ale Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF) au organizat întâlniri pentru instruirea salariaţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi informarea fermierilor cu privire la respectarea măsurilor de ecocondiţionalitate SRM 10 – Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor. Cerinţele sunt obligatoriu de respectat în 2015.

Recapitulăm: Începând cu anul 2015, sprijinul financiar din fondurile europene şi de la bugetul naţional pentru fermieri este condiţionat de respectarea normelor de ecocondiţionalitate, respectiv standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC – din engl. Good Agricultural and Environmental Condition), cerinţele legale în materie de gestionare (SMR – în engleză, Statutory Management Requirements) şi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, grupate pe mai multe domenii: mediu, schimbări climatice, bune condiţii agricole ale terenurilor, sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, bunăstarea animalelor.

Instruiri/informări reguli ecocondiţionalitate

Astăzi vom prezenta, din foarte larga paletă de ecocondiţionalitate, numai cerinţele legale în materie de gestionare (SMR), iar în cadrul setului de măsuri ne oprim la SRM 10 - Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor. Aşadar, s-a finalizat acţiunea de aducere la cunoştinţa fermierilor a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească de aici înainte cu privire la utilizarea pesticidelor, cum le numim noi generic.

Documentaţia vorbeşte de „utilizatori ppp“, adică de produse de protecţie a plantelor. Cum s-a procedat în mod practic aducem exemplul din Prahova, aşa cum ni l-a descris şeful Oficiului Fitosanitar Judeţean (OFJ), ing. Alexandru Penescu. OFJ i-a instruit pe salariaţii APIA care au, alături de personalul Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF) şi Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), atribuţii de control în teren în legătură cu aplicarea SRM 10.

Fermierii, atâţia cât au putut fi aduşi la mai multe întâlniri, din peste 4.000 existenţi în judeţ, au fost informaţi despre ce anume trebuie să facă în materie de utilizare a pesticidelor, pentru a nu cădea sub incidenţa legii, dar mai ales şi în primul rând, pentru a respecta reguli minime de protecţie a sănătăţii consumatorilor şi mediului, prin felul în care utilizează ppp în trata­mentele aplicate culturilor (legume, cereale, plante tehnice, pomi fructiferi, viţa-de-vie etc.). În plus, fiecare buletin de prognoză şi avertizare expediat primăriilor trebuie să conţină şi câteva date privind obligativitatea deţinerii registrelor de evidenţă şi cel de aplicare a tratamentelor.

Cui se adresează SRM 10

Normele privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor sunt obligatorii pentru:

– fermierii care solicită plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii;

– beneficiarii primelor anuale în cadrul plăţilor de agromediu şi climă, sprijin pentru con­versia la metodele de agricultură ecologică, sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică, plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi măsuri de sprijin în sectorul pomicol;

– fermierii care solicită sprijin prin măsura de restructurare/reconversie plantaţii viticole cu soiuri de struguri pentru vin;

– fermierii care solicită plăţi prin alte scheme şi măsuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul naţional pentru care trebuie respectate normele privind ecocondiţionalitatea.

Ce trebuie să facă fermierii?

De mult timp, fermierii sunt obligaţi să deţină un registru de evidenţă a tratamentelor chimice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor şi/sau îngrăşăminte chimice. Dacă până acum, exceptând fermele mari, acest lucru nu s-a întâmplat, din acest an fiecare producător agricol va fi nevoit să aibă un asemenea document completat la zi.

Potrivit SRM 10, fermierii care în activitatea lor folosesc produse de protecţie a plantelor (ppp) au mai multe obligaţii:

– să utilizeze numai produse omologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor şi înregistrate în baza de date Pest-Expert;

– să le folosească strict în scopul pentru care acestea au fost omologate şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare (cuprinse în etichetă ori detaliate în baza Pest-Expert);

– produsele considerate foarte toxice vor fi utilizate numai de persoanele care deţin autorizaţie specială, emisă de oficiile fitosanitare teritoriale (autorizaţie de utilizare şi persoană atestată în acest sens);

– să nu aplice tratamentele în zonele de protecţie a resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică şi alte perimetre stabilite punctual, în condiţiile legii;

– să respecte condiţiile de depozitare, manipulare şi utilizare (aşa cum sunt ele detaliate în Codul bunelor practici în fermă);

– să păstreze o perioadă de cel puţin 3 ani documentele de evidenţă a pesticidelor (registrul, fişe de magazie, facturi/avize de achiziţie), precum şi registrul de evidenţă a tratamentelor.

Condiţii de depozitare

Un depozit de pesticide, în cazul marilor ferme, trebuie să fie construit din materiale durabile, neinflamabile, cu o capacitate corespunzătoare fluxului tehnologic, să fie bine aerisite, astfel încât să asigure o temperatură de 1-25 grade Celsius. Pardoseala să fie impermeabilă, din beton, iar construcţia să fie dispusă mai jos decât nivelul solului, să aibă praguri la uşi şi pereţi, astfel încât să nu permită scurgerea lichidelor, să fie prevăzute cu sisteme de stingere a incendiilor şi antiefracţie. Distanţa faţă de locuinţe, surse de apă, furaje, ferme de animale trebuie să fie de cel puţin 200 m. Substanţele foarte toxice se păstrează într-o încăpere separată. Exploataţiile agricole industriale e necesar să dispună şi de fose septice pentru colectarea apelor cu reziduuri de pesticide, rezultate în urma spălării utilajelor folosite la tratamentele fitosanitare. În cazul micilor utilizatori, produsele pesticide trebuie păstrate în ambalajele originale, pe rafturi sau paleţi, în încăperi ferite de căldură, lumină şi umiditate în exces, separat de alte materiale.

Sancţiuni

În afară de eliminarea de la plăţi, în condiţiile de nerespectare a condiţiilor din SRM 10, inspectorii fitosanitari pot aplica sancţiuni în conformitate cu HG 1230/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului CE 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, cuantumul amenzilor fiind cuprins între 8.000 şi 10.000 lei.

Maria Bogdan