Agrotehnica 30 Octombrie 2023, 15:15

Ștefania Rădoi: „Supraproducția de varză a generat un preț mic în piață“

Scris de

Omul sfințește locul. Datorită oamenilor care iubesc pământul și care au păstrat această știință a producerii de hrană la rang de mare cinste, mai avem încă bazine legumicole importante. În octombrie, pe câmpurile din comuna Lungulețu din județul Dâmbovița, recoltatul producției de varză era în toi. Sătenii, agricultori renumiți pentru hărnicia lor, își împărțiseră reponsabilitățile. Unii erau în câmp, la recoltat, în vreme ce alții erau în piața de gros de la Lungulețu. Ștefania Rădoi provine din generații de agricultori cu tradiție și a preluat această muncă mai departe pe umerii propriei sale familii. A început cu un hectar de pământ, dar astăzi, împreună cu soțul ei, cultivă 10 hectare de pământ. Spune că, deși munca pământului este grea, are multe satisfacții și privilegiul de a se bucura de un soi de libertate.

„Eu am renunțat la regula de a cultiva doar varză și cartofi“

În Lungulețu, unii tineri aleg agricultura, alții nu. Ștefania și soțul ei fac parte din categoria celor pentru care agricultura nu este doar o activitate economică, ci chiar un mod de viață.

„Am început cu un hectar de teren când ne-am căsătorit, iar pe parcursul anilor am arendat și am cumpărat pământ. Acum cultivăm o suprafață mai mare și am diversificat culturile din exploatare. Aveam posibilitatea să ne angajăm, dar având în vedere că aveam de la părinți utilaje și pământ, am avut un start în agricultură. Am vrut să avem afacerea proprie. Ne place să muncim și am avut și satisfacții.“

Ștefania spune că pentru proprii copii și-ar dori o altă viață pentru că, totuși, munca în agricultură este grea, dar, dacă lor le va plăcea să facă asta, atunci îi va sprijni.

„Eu zic că în Lungulețu se vor cultiva varză și cartofi și peste 20 de ani. Eu am început prin a sparge regula aceasta de a pune doar cartofi și varză și cultiv și un hectar și jumătate de gogoșari care au mers foarte bine. Sfatul meu pentru lungulețeni este să facă în continuare agricultură pentru că deja faima comunei Lungulețu a ajuns și peste hotare. Nu cred că se va termina povestea comunei Lungulețu curând pentru că sunt sigură că și tinerii, cel puțin trei sferturi dintre ei, vor rămâne aici. Și eu am absolvit Facultatea de Marketing și tot m-am întors la Lungulețu și astăzi fac marketing pentru agricultură pe Tik Tok.“

„A scăzut foarte mult cererea de varză proaspătă“

Comuna Lungulețu este polul cultivării cartofului și verzei. De aici pornesc către piețe din țară, dar și din străinătate camioane întregi de legume. Uneori la prețuri derizorii, cu mult sub munca fermierilor. În pofida tuturor schimbărilor, Lungulețu a rămas un simbol al rezistenței în agricultură. Indiferent de provocări, aici se muncește pământul și se produce hrană.

„Lucrurile evoluează. Gusturile consumatorilor se schimbă. Foarte mulți ani a exista obiceiul de a pune varză murată la butoi, astăzi aproape că a dispărut acest obicei. Noi, de asemenea, am dus anul ăsta varza la o fabrică de murat din Slobozia Moară, o localitate de lângă Lungulețu. În această unitate varza se pune la murat pentru că în această direcție este cererea. Varza proaspătă nu mai este atât de căutată, la noi în târg nu mai este cerere aproape deloc. Oamenii stau lângă remorcă și se plâng de faptul că nu mai sunt clienți. Este foarte cald afară, temperaturile s-au schimbat și, odată cu ele, și obiceiurile consumatorilor. Anul acesta foarte mult din producție a fost gata de recoltat devreme. Avem noroc cu aceste fabrici de procesare care cer cantități mari de varză. Astfel ne-au mai salvat pe noi în aceste perioade în care legumele s-au făcut mai timpuriu decât au nevoie consumatorii, iar pierderile noastre sunt mai mici.“

„Centrele de colectare nu ar ajuta“

Agricultura este în esența ei un fel de joc de noroc. Fermierii, mai ales cei care au avut posibilități restrânse de a investi în sisteme de irigații, sunt la mila Celui de Sus. Anul acesta a fost unul secetos, iar costurile de producție au fost mai mari, dar fermierii nu au de ales. Munca lor trebuie să continue.

„Noi avem cultură dublă, primăvara devreme începem înființarea cu cartof timpuriu a celor 10 hectare de teren pe care le avem. Începând cu sfârșitul lunii mai, datorită foliei de agril, avem o producție timpurie pe care o recoltăm de pe un hectar și jumătate. Imediat începem să înființăm celelalte culturi. După cartofii la agril, vine ardeiul (cultivăm un hectar și jumătate cu gogoșar și capia), apoi urmează conopidă, varză roșie, varză albă, mai mulți hibrizi, plus soiul românesc din semințe produse de noi.“

În ceea ce privește înființarea unor centre de colectare-depozitare în comuna Lungulețu, Ștefania Rădoi spune că este ușor să spui că păstrezi marfa, dar având în vedere că trei sferturi din varza cultivată în Lungulețu este produsă din semințe autohtone, nu are niciun fel de rezistență. „Este foarte greu să combați dăunătorii, bolile care au apărut în ultima vreme. E ușor să spui că vrei să depozitezi, dar în momentul în care varza are un început de boală sau dăunători nu poți să o depozitezi pentru că va afecta și alte produse din jurul ei, iar paguba ar fi mult mai mare. Plus că trebuie temperatură controlată, este destul de greu.“

„Suntem agricultori, nu ghicitori“

Ștefania este nu doar producător agricol, ci și manager al acestei afaceri de familie. Fiecare aspect economic al activității trebuie gândit, analizat, astfel încât banii să fie folosiți în mod eficient. Ștefania trebuie să se gândească la toate scenariile posibile, inclusiv la unul de criză, în care prețul de valorificare este sub limita decenței. La final de an, când se trage linie, trebuie să existe un echilibru în tot ceea ce s-a făcut.

„Datoria noastră este să producem legume, indiferent de consecințe. De fiecare dată când înființăm o cultură avem speranța că va fi un an bun și că poate o să fie ploaie. Anul acesta nu a plouat. Am plantat varza eșalonat începând din luna iunie și nu am avut nici măcar o picătură de apă. Am obținut aceste culturi doar din irigat, cu combustibil foarte scump și, din păcate, prețul nu ne ajută să acoperim costurile de producție. Nu suntem și agricultori și ghicitori ca să știm cum este vremea, datoria noastră este să producem hrană și, dacă Dumnezeu ne ajută să fie un an bun, e bine, dacă nu, asta e. De multe ori se întâmplă ca pe o parte din culturi să prinzi preț prost și să nu fii pe profit, dar la alte culturi profitul să fie foarte bun și atunci se compensează.“

„Profitul de la cartofi l-am reinvestit în varză“

Pentru familia Rădoi anul acesta agricol a fost unul foarte bun. Cartofii, cultură la care a obținut în jur de 40 tone la hectar, spune Ștefania, au avut un preț foarte bun de la început până la sfârșit, iar o parte din profitul obținut l-au reinvestit în cultura de varză. Producția de varză a fost de cca 30 tone la hectar. La gogoșari a avut o producție foarte mare și a obținut un preț mediu de 5 lei/kg la angro.

„Având în vedere că am o varză de calitate superioară, am reușit să elimin pierderile și la această cultură și să nu o vând pe un preț foarte prost. M-a ajutat foarte mult colaborarea cu fabrica de procesare.“ Varza produsă de familia Rădoi este de calitate superioară și acesta a fost un criteriu datorită căruia a reușit să valorifice către fabrica de murat. Este important ca frunzele ei să fie sănătoase, fără boli sau semne ale unei boli, spune Ștefania. Nu se ține, în schimb, cont de dimensiunea verzei. În fabrică se pune la murat și varză de mici dimensiuni, dar și mai mare.

Explicația pentru prețul scăzut al verzei, spune Ștefania Rădoi, este supraproducția. Așa cum există ani foarte buni, cum a fost 2015, spre exemplu, când prețul kilogramului de varză de la Lungulețu a fost de 1,20-1,50 de bani, sunt și ani dificili.

„Fermierii întâmpină tot felul de dificultăți și trebuie să fie permanent atenți. Avem boli și dăunători pe care vrem să îi combatem și, în același timp, să facem și niște produse sănătoase. Îi îndemn pe consumatori să își schimbe obiceiul de a mânca. Să meargă la piață să cumpere varză românească pentru că este foarte bună, să revină la obiceiul de a băga la murat un butoi de varză. Să ne ajute în situații din acestea foarte dificile în care noi suntem pe supraproducție. Afară este foarte cald și nimeni nu cumpără varză.“

Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti