În fiecare toamnă culturile de rapiță, aflate la început de drum, pot fi atacate de larvele viespii rapiței (Athalia rosae, sin. Athalia colibri). Într-un interval de numai câteva zile, în cazul unui atac ridicat, din plantele de rapiță pot rămâne întregi numai nervurile frunzelor.

Mulți fermieri au avut cel puțin o dată această experiență, dacă nu chiar de mai multe ori. De exemplu, vineri după masă cultura arăta foarte bine, iar când au revenit în câmp, la începutul săptămânii următoare, au constatat că la mai mult de jumătate din plante din sola atacată au rămas întregi numai nervurile. În condiții de secetă și temperaturi ridicate, aceste insecte sunt foarte vorace. La o temperatură medie a aerului, în timpul zilei, de 20ºC, larvele viespii rapiței consumă într-o singură zi o cantitate de hrană de două ori mai mare decât masa ei. În ultimii ani, s-au înregistrat multe zile în septembrie cu temperaturi maxime de 30ºC sau chiar mai ridicate. Practic, vara se prelungește și în septembrie (uneori și în luna octombrie). Acum câțiva ani am constatat prezența insectelor adulte, în prima decadă a lunii octombrie. Cauza pentru apariția eșalonată a adulților viespii rapiței, de la începutul lui septembrie până în prima decadă a lunii octombie, este temperatura ridicată a aerului, înregistrată în aceste prime două luni de toamnă. Cum pot fermierii să-și protejeze cultura rapiței, aflată la început de drum, de atacul larvelor viespii rapiței? În primul rând trebuie tratate semințele înainte de semănat. În prezent, în România este omologată o singură substanță activă pentru tratamentul semințelor de rapiță împotriva dăunătorilor. Avantajele tratamentului semințelor sunt incontestabile și bine cunoscute de către toți fermierii, prin urmare nu consider că nu mai este necesar să le enumăr în acest articol.

Ulterior, după răsărirea plantelor, când acestea se află în primele faze de vegetație, este necesară o monitorizare zilnică a solelor cu rapiță. Nu o dată la câteva zile, și asta numai aruncând câteva priviri fugare, de la marginea solei sau din mersul mașinii. Trebuie mers pe diagonala solei, făcute observații vizuale, apoi efectuate sondaje, ca la carte, pentru a constata dacă s-a atins pragul economic de dăunare (PED), în  cazul viespii rapiței, de 2 larve/plantă. Dacă s-a constatat depășirea PED-ului se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea acestui dăunător. Nu este simplu de efectuat sondaje pentru determinarea nivelului populației larvelor viespii rapiței dintr-o anumită solă. Larvele (mai ales cele aflate în primele stadii de dezvoltare) sunt mici, în general stând pe fața inferioară a frunzelor. Având în vedere că plantele de rapiță sunt și ele mici, cine face sondajele trebuie să stea în poziție aplecată, să se uite cu atenție la frunze, pe toate fețele, și trebuie să aibă ochi buni pentru a observa larvele. Mai ales, trebuie să aibă multă răbdare. Este necesar să se facă sondaje pentru a nu exista riscul de a efectua un tratament când nu trebuie, ceea ce înseamnă risipă de bani. Dacă au apărut orificii pe frunze, nu putem ști numai din prezența acestora care este nivelul populației acestui dăunător. Pe de altă parte, dacă condițiile climatice sunt favorabile (căldură și secetă), în numai câteva zile ne putem trezi fără cultură. Atacul larvelor viespii rapiței poate să fie în vetre, dar poate să fie afectată toată sola (situații mai rare). În ambele cazuri, în loc de frunze putem vedea numai nervurile.

Ce putem face ca să scădem în timp populația viespii rapiței? În primul rând combaterea buruienilor, mai ales a celor din aceeași familie botanică cu a rapiței (crucifere), acestea putând să fie gazde intermediare pentru larvele viespii rapiței. De asemenea, distrugerea samulastrei de rapiță din culturile de grâu sau orz (care au urmat după rapiță). Rotația rapiță-păioase este des întâlnită la noi în țară. Samulastra de rapiță, la fel ca și buruienile crucifere, reprezintă gazde ideale pentru larvele viespii rapiței, adică surse de hrană. Prin combaterea buruienilor și distrugerea samulastrei de rapiță nu oferim oportunități de hrănire larvelor viespii rapiței.

O altă recomandare se referea la efectuarea arăturilor adânci, după recoltarea rapiței sau a altor crucifere, pentru a scoate larvele din sol. În prezent, mulți fermieri au înlocuit arătura cu sistemul de lucrări minime al solului. Nu în ultimul rând, se recomandă o fertilizare echilibrată pentru a asigura un start bun al plantelor de rapiță la începutul perioadei de vegetație, precum și o bună dezvoltare a acestora. O plantă bine hrănită „se luptă“ mai bine cu insectele dăunătoare, inclusiv larvele viespii rapiței. Marea barieră în realizarea unei fertilizări echilibrate, ca la carte, inclusiv aplicarea îngrășămintelor starter o reprezintă creșterea foarte mare a prețurilor la fertilizanți, mai ales la cei pe bază de fosfor și potasiu.

Efectuarea tratamentului semințelor, precum și respectarea măsurilor preventive pot să țină sub control larvele viespii rapiței, iar plantele, aflate în primele faze de vegetație, pot să aibă o creștere și dezvoltare normală. E adevărat că pentru acest lucru mai avem nevoie de ceva, de o umiditate corespunzătoare a solului. Din păcate, ultimele toamne ne-au arătat încă o dată cât de capricioasă este vremea, fie avem o secetă foarte mare, fie avem ploi prea multe, într-o perioadă scurtă de timp. Schimbările climatice favorizează, în cele mai multe cazuri, insectele dăunătoare, prin urmare cultura rapiței va fi „sub asediu“ în fiecare toamnă.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea