Materia organică este baza fertilității solului. În lipsa materiei organice, aplicarea îngrășămintelor chimice nu asigură sporuri de producție, nivelul producției agricole rămânând plafonat.

Din materia organică, sub acțiunea viețuitoarelor din sol, se formează humusul, care constituie depozitul trofic și energetic al fertilității, aurul negru al pământului. Din humusul format 80% se mineralizează și asigură nutrienții pentru plante, iar 20% intră în rezerva solului.

Aplicarea tehnologiilor de cultură neadecvate a dus la diminuarea materiei organice din sol. Dacă în anul 1970 aveam 85% din suprafața agricolă cu soluri bogate în materia organică, în anul 2000 s-a ajuns ca peste 50% din soluri să aibă conținut mic și foarte mic de materie organică. Cu fiecare recoltă într-un an agricol se consumă din sol 10 t/ha materie organică. Pentru a menține și spori fertilitatea solului este necesar ca această materie organică să fie adăugată pentru a menține în echilibru raportul humificare/mineralizare.

Materia organică se poate adăuga prin îngrășăminte organice, compost, îngrășăminte verzi, culturi intermediare ș.a., dar sursa cea mai sigură și ieftină o constituie resturile vegetale. Ele nu necesită cheltuieli pentru încărcare, transport și distribuire pe teren. Sunt bine tocate și uniform repartizate pe teren de către combine. Foarte important de reținut este că resturile vegetale conțin în proporții corespunzătoare toate elementele nutritive necesare plantelor.

Prin resturile vegetale se asigură 4-5 t materie organică, iar restul, până la 10 t/ha, trebuie adăugată din alte surse.

În urma recoltării culturilor de vară (cereale păioase, rapiță, mazăre, borceag ș.a.) se efectuează lucrarea de dezmiriștit la 6-8-10 cm adâncime, în funcție de cantitatea de resturi vegetale și umiditatea solului, prin care se continuă mărunțirea miriștii și a rădăcinilor și se amestecă totul cu stratul superficial al solului, formând un mulci.

Corect ar fi ca, înainte de dezmiriștire, să se treacă cu o mașină de tocat miriștea care, uneori, rămâne de peste 20-25 cm înălțime, în special la secară și rapiță (1 cm miriște = 80 kg kg/ha materie organică).

În mulciul format intră în acțiune microfauna solului (viermi, râme, acareieni), care continuă mărunțirea resturilor vegetale.

De menționat că resturile vegetale cu cât sunt mai bine mărunțite, cu atât se descompun mai ușor, mai repede și cu mai puțină energie consumată. Ciupercile din sol atacă stratul superior al resturilor vegetale, iar actinomocetele descompun lignina și celuloza. În acest fel se creează câmp liber acțiunii bateriilor care finalizează procesul de descompunere a materiei organice.

Prin urmare, resturile vegetale constituie sursa de bază a materiei organice din sol. Ele nu trebuie să primească altă întrebuințare, pentru peleți sau, cel mai grav, să fie arse, aceasta fiind socotită o crimă împotriva naturii.

Cantitatea de resturi vegetale este, în medie, de 4-6,5 t/ha la păioase, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr și rapiță, din care poate rezulta humus în cantitate de 1.600 kg/ha de la păioase, 1.800 kg/ha de la porumb, 2.000 kg/ha de la rapiță.

Analizând 1 t de resturi vegetale, acestea conțin: 5 kg azot, 5 kg P2O5, 9 kg K2O, 5,5 kg CO.

Resturile vegetale sunt constituite din 60% mono și poliglucide (celuloză, hemiceluloză și amidon) 10-30% lignine, 1-10% proteine și 1,8% lipide, taninuri, rășină.

Rata de descompunere a materiei organice din sol depinde de raportul C/N (carbon/azot). Când acest raport este mai mic de 15 are loc o descompunere foarte intensă, între 15 și 30 descompunerea este medie, iar peste 30 are loc o descompunere redusă.

Microflora din sol ar solicita un raport C/N egal cu 5. S-ar mulțumi și cu 24. Dar resturile vegetale au mai mult, și anume: cerealele păioase 80, porumbul 57, rapița 33, floarea-soarelui 60. Raportul cel mai mic îl au leguminoasele 20-30 și ele se descompun mai ușor.

Pentru cele cu raportul C/N mare este necesar să se aplice 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale uscate. În caz contrar, bateriile consumă azotul din humus și apare „foamea de azot“.

Pentru a asigura descompunerea aerobă a materiei organice cu formarea de humus și nutrienți este necesar ca aceasta să fie încorporată în sol până la 12-15 cm adâncime.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU