Alimentele ultraprocesate și efectul consumului lor asupra sănătății

Alimentele ultraprocesate sunt peste tot și reprezintă peste 50% din produsele alimentare vândute în supermarketuri.

Dacă termenul este acum utilizat pe scară largă în vocabularul secțiunilor de sănătate și nutriție ale revistelor, știm cu adevărat ce înseamnă, de fapt?

Cum să le definim și să le identificăm și sunt ele inofensive sau periculoase pentru sănătate?

Ce este un produs sau un aliment ultraprocesat (AUP)?

Alimentele pot fi clasificate și definite după gradul lor de prelucrare, având 3 niveluri principale:

Alimente „neprocesate“ sunt toate produsele crude precum: carnea, cerealele crude sau legumele. Acestea sunt produse la care nu există nicio substanță externă adăugată sau un proces mecanic care să le modifice structura inițială.

A doua categorie conține alimente „procesate“; acestea sunt produse crude din prima categorie, la care s-au adăugat ingrediente precum grăsimi sau sare. Pâinea, de exemplu, se încadrează așadar în această categorie deoarece amestecă cerealele sub formă de făină și mai multe ingrediente (apă, sare, drojdie) prin frământare mecanică.

În sfârșit, ultima categorie este cea a alimentelor ultraprocesate („AUP“). Aceasta înseamnă un aliment care: a suferit o modificare semnificativă a structurii sale originale printr-un proces de producție sofisticat (extrudare, purificare etc.); și/sau în care s-au adăugat una sau mai multe substanțe externe (aditivi tehnologici, coloranți, agenți de aromatizare), dar și ingrediente din produse alimentare foarte procesate (sirop de glucoză, lecitină, uleiuri rafinate etc.). Toate aceste substanțe sunt menționate de experți sub termenul generic de markeri de ultratransformare (MUT).

O parte semnificativă a dietei noastre constă din produse care nu existau acum 50 de ani.

Schimbările pe care le-a făcut industria alimentară au avut în primul rând un obiectiv principal pozitiv și fundamental: siguranța alimentară, prin folosirea produselor care nu conțin agenți patogeni și se păstrează bine.

Trebuie amintit aici că toxiinfecțiile alimentare au fost principala cauză de deces în anii 1950 în Europa.

Utilizarea aditivilor, a „conservanților“ a făcut posibilă limitarea dezvoltării microorganismelor pe durata de viață a produsului.

Utilizarea de noi procese și aditivi alimentari a fost, prin urmare, percepută în anii 1960 ca simbol al progresului, printre multe altele la acea vreme.

De aici până la abuz a fost un singur pas, care a fost făcut repede!

Trebuie să ne amintim: coloranți; potențiatori de aromă; adaosuri de sare; zahăr și grăsimi saturate; utilizarea extrudării pentru a modifica textura alimentelor etc.

În afară de calitatea microbiană care a rămas sub supraveghere atentă de către autorități, toți ceilalți parametri ar putea fi optimizați tehnologic pentru a face hrana mai atractivă.

Copiii și tinerii sunt consumatorii cei mai vizați de ofertele „distractive“, inclusiv celebrele „cereale“ pentru micul dejun, care sunt în principal zaharuri concentrate și grăsimi saturate…

Îmbunătățirea calității sanitare a fost posibilă prin implementarea unor procese de producție.

Autoritățile sanitare au înțeles, încă din anii 1980, că este necesar să se reglementeze utilizarea aditivilor alimentari. Acest lucru a fost inițiat de nomenclatura europeană „E“, permițând identificarea ușoară a aditivilor pe etichete. Agențiile specializate ale EFSA și ANSES efectuează evaluări ale acestor aditivi, ducând în mod regulat la interzicerea unora sau la supravegherea utilizării acestora. Cu toate acestea, trebuie recunoscut că izolarea efectelor pe termen lung ale fiecărui aditiv este o sarcină aproape imposibilă.

Pe de altă parte, toate studiile la scară largă privind alimentele au observat corelații semnificative între consumul de alimente ultraprocesate și problemele de sănătate: diabet, obezitate, prevalența anumitor cancere, probleme cardiace etc..

Prin urmare, este legitim să fie avertizat consumatorul împotriva consumului regulat și semnificativ de alimente ultraprocesate și că trebuie să revenim la o dietă naturală, mai vegetală, și la gătitul „în casă“.

Alimentele ultraprocesate reprezintă 2/3 din produsele alimentare, chiar și printre produsele bio.

Studiile științifice care au observat în mod specific acest subiect au conchis:

Că 2/3 din produsele alimentare disponibile sunt AUP (alimente ultraprocesate) și că, fără îndoială, mai mult de 90% dintre reclamele alimentare se referă la AUP!

Că reprezintă 1/3 din aportul nostru zilnic de energie în medie.

Că toate tipurile de consumatori și familiile de produse sunt vizate: 50% din alimentele organice sunt AUP. Chiar dacă ingredientele adăugate (uleiuri rafinate, arome naturale, sirop de glucoză etc.) sunt mai puțin impactante și într-o proporție mai mică decât în ​​alimentele standard.

Că veganii și vegetarienii consumă o proporție ceva mai mare de alimente ultraprocesate (respectiv 39 și 37% din aportul caloric). Rezultat surprinzător, dar care se explică probabil prin importanța în această categorie a tinerilor sub 30 de ani, mari consumatori de astfel de produse.

Există două tipuri de riscuri identificate și demonstrate în cazul consumului frecvent de AUP, când acestea reprezintă mai mult de 15% din aportul caloric zilnic:

Cele legate de supraconsumul de calorii indus de consumul de AUP: obezitate, diabet, probleme cardiace.

Cele legate de dezechilibrul florei intestinale, cauzat în principal de prezența aditivilor și în special a conservanților în AUP: perturbarea tranzitului, sindromul colonului iritabil etc.

Majoritatea AUP sunt supraîncărcate cu carbohidrați și lipide și generează mai puțină senzație de sațietate decât alimentele naturale: un aport crescut de alimente bogate în energie duce inevitabil la riscuri mai mari de obezitate.

Riscul crescut de diabet și/sau probleme cardiace rezultă, de asemenea, din supraîncărcarea de zaharuri și grăsimi saturate frecvente în AUP.

Sunt menționate și alte riscuri pe termen lung, precum creșterea anumitor tipuri de cancer sau prevalența bolii Alzheimer, iar studiile de evaluare sunt în curs de desfășurare pe aceste subiecte.

Consumul de alimente ultraprocesate ar trebui sa fie limitat la sub 20%, cu efect benefic pentru sănătatea noastră.

Acest lucru este deosebit de important pentru copii, țintele preferate ale produselor de divertisment bogate în zaharuri, grăsimi și aditivi, deoarece corelația consum de AUP și obezitate este științific stabilită.

Aceste noi informații întăresc și mai mult argumentele în favoarea unei alimentații sănătoase, cu mai multe produse vegetale, procesate minim.

Există sute de surse de informare (cărți, web) și rețele de nutriționiști și dieteticieni care să te ajute să mănânci mai bine: merită să primești sfaturi!!

Degradarea microbiotei intestinale este un marker important al unei diete prea bogate în AUP.

Studiul internațional PURE realizat în peste 20 de țări a arătat în mod clar că alimentele ultraprocesate consumate regulat duc la creșterea riscului de a dezvolta boli inflamatorii intestinale.

O dietă bogată în alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, de diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, depresie și deces prematur. Cele mai multe dintre aceste alimente sunt bogate în calorii, grăsimi, zaharuri adăugate și sodiu, fiind în același timp sărace în fibre, vitamine și minerale.

Un studiu publicat pe 31 august a demonstrat că un aport ridicat din aceste alimente duce la creșterea riscului de cancer colorectal la bărbați.

În general, bărbații ale căror diete au conținut de alimente ultraprocesate au avut un risc cu 29% mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât cei ale căror diete au conținut mai mic de AUP. Nu a existat nicio legătură între alimentele ultraprocesate și riscul de cancer la femei. Cercetătorii au analizat subgrupurile de alimente ultraprocesate și au descoperit că fructele de mare, carnea gata de consumat, carnea de pasăre, precum și băuturile dulci sunt cele care reprezintă un risc mai mare.

Riscul de cancer colorectal atribuit alimentelor ultraprocesate a fost în mare măsură independent de factorii de risc, cum ar fi indicele de masă corporală și calitatea slabă a dietei. Acest lucru sugerează că doar consumul acestor alimente ar putea juca un rol important în dezvoltarea cancerului de colon.

Ceea ce este cel mai interesant la aceste studii este că riscurile pentru sănătate ale unei diete bogate în alimente ultraprocesate a rămas chiar și după ce au luat în considerare calitatea nutrițională slabă a dietelor lor.

Obținerea nutrienților potriviți în altă parte în dietă ar putea să nu fie suficientă pentru a anula riscul de îmbolnăvire din consumul de alimente ultraprocesate.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU