Semănatul este lucrarea prin care se pun bazele nivelului și calității recoltelor. Se poate spune despre un semănat că este de bună calitate atunci când sămânța a fost corect repartizată pe orizontală, la aceeași adâncime, pe un substrat de sol așezat, cu aport capilar al apei la nivelul seminței, unde germinarea semințelor și răsărirea plantelor au loc în timp scurt, exploziv, uniform, cu plante viguroase și s-a realizat densitatea stabilită cu acoperirea rapidă a terenului și înăbușirea buruienilor.

Pentru realizarea acestor condiții este necesar:

a) Să se folosească numai sămânță de calitate, procurată de la comercianți autorizați, însoțită de buletin de analiză și tratată contra bolilor și dăunătorilor.

b) Să se respecte epoca optimă de semănat specifică fiecărei culturi și ținând seama de evoluția schimbărilor climatice.

c) Să se folosească semănători bine pregătite, corect reglate și să se efectueze proba cu semințe pentru a realiza toți parametrii în condiții optime.

d) Semănatul să se efectueze într-un pat germinativ corespunzător cerințelor fiecărei culturi.

e) Deplasarea agregatului de semănat să se facă perpendicular sau oblic față de deplasarea agregatului de pregătire a patului germinativ și să se realizeze rânduri drepte, paralele și echidistante.

f) Viteza de deplasare în lucru să fie cât mai uniformă.

g) La capetele parcelei se va asigura o zonă de întoarcere egală cu 1-2 lățimi de lucru a semănătorii care se vor însămânța la încheierea lucrării.

h) În cadrul AC se vor folosi semănători speciale care să asigure un contact intim al seminței cu solul, fără resturi vegetale.

i) În cadrul agriculturii de precizie, semănătorile digitalizate, pe baza hărților realizate în urma analizelor agrochimice, vor distribui cantități variabile de sămânță, în funcție de fertilitatea terenului.

Trecând în mod corect la semănatul grâului care ocupă cea mai mare suprafață la însămânțările din toamnă, precizăm următoarele:

Epoca de semănat este foarte importantă deoarece de alegerea corectă a datei semănatului depinde pregătirea tinerelor plante pentru iernare. De regulă, semănatul începe când se înregistrează temperaturi de 13-15°C și trebuie să se încheie la 8-9°C, adică în 10-15 zile.

Este necesar ca, până la sosirea înghețului, suma gradelor termice utile accumulate să fie de 500°C. În condiții normale, aceasta se realizează între 1 octombrie și 1 decembrie. De aceea, epoca optimă de semănat era între 1-10 octombrie. Cu frecventele schimbări climatice acum este mai greu de stabilit aceste date. Trebuie urmărită și prognoza METEO pe timp mediu și mai lung și ar fi de dorit ca ANM să comunice aceste prognoze pe zone agricole, după care să se orienteze fermierii. Oricum, semănatul s-a prelungit până în 20-25 octombrie, în funcție de evoluția vremii.

Nu este indicat semănatul mai timpuriu deoarece apar atacurile de afide, de făinare și rugini, plantele cresc mult vegetativ, devenind sensibile la iernare, terenul se îmburuienează din toamnă și plantele sunt predispuse la cădere.

Și întârzierea semănatului este nedorită deoarece plantele nu sunt suficient călite pentru iernare, au rezistență scăzută la secetă, nu valorifică eficient elementele nutritive și întârzie vegetația.

Important este ca, la intrarea în iarnă, plantele să aibă 2-3 frați, să fie bine dezvoltat sistemul radicular embrionar și să acumuleze în nodul de înfrățire și în frunze cantități mari de zaharuri.

La stabilirea densității culturii se ține seama de calitatea terenului, de însușirile solului și se urmărește realizarea a 600-700 spice/m2 la recoltare.

Există păreri diferite în această privință. Unii fermieri doresc ca toate spicele să provină numai de la plantele principale și folosesc cantități mai mari de sămânță la semănat (600-700 boabe germinabile/m2), iar alții reduc cantitatea de sămânță (300-400 boabe germinabile/m2) și obțin același număr de spice și de la frați (soiuri cu capacitate de înfrățire mare).

Fiecare fermier, pe baza propriei experiențe, folosește la semănat cantitatea de sămânță care îi asigură cele mai mari producții.

Adâncimea de semănat este, de regulă, 4-5 cm, depinzând de teren și starea de umiditate a solului, dar și de lungimea coleoptilului la soiul folosit.

În toamnele secetoase este foarte greu de apreciat adâncimea de semănat. Dacă solul are puțină umiditate la adâncimea de 5-6 cm, există tendința de a semăna mai adânc pentru a beneficia de această umiditate. Dar umiditatea respectivă nu este suficientă pentru a asigura procesul de germinare, în schimb este suficientă pentru înmulțirea ciupercilor care provoacă mucegăirea și putrezirea semințelor.

În acest caz este mai indicat să se însămânțeze la adâncime mai mică, într-un strat de sol uscat, unde sămânța stă ca în sac și la prima ploaie germinează și răsare.

Există un risc și în acest caz dacă prima ploaie are o cantitate de apă redusă. Ea poate provoca germinarea seminței, însă dedesubt solul, fiind uscat, germenul se usucă, având loc ceea ce se numește mințirea colțului.

Însă, de regulă, toamna ploile aduc suficientă apă pentru a asigura germinarea și răsărirea plantelor. Important este ca solul să aibă un grad de afânare care să asigure înmagazinarea și conservarea întregii cantități de apă din precipitațiile din perioada de toamnă-iarnă, iar în primăvară grâul să își reia vegetația într-un sol cu suficiente rezerve de apă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU