reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2022

De ce este important cositul în plantațiile de căpșune

Fermierii care își doresc în fiecare an o producție mare de căpșuni trebuie să țină cont de tehnologia pe care o folosesc în cultura lor. Una dintre lucrările agrotehnice realizate în plantațiile de căpșune este cositul.

Perioada optimă pentru cosit

Cosirea căpșunelor este o etapă importantă pe care toți cultivatorii o execută la finalul campaniei de recoltare. Atunci când vorbim despre importanța acestei lucrări ne referim la faptul că aceasta dă, practic, un restart culturii în vederea unei noi producții pentru anul următor. Cosirea căpșunelor presupune tăierea frunzelor. În cazul soiurilor de căpșuni neremontante, cu o singură producție de vară, frunzele se elimină imediat după recoltare.

Potrivit cultivatorilor, cea mai bună perioadă pentru cosirea frunzelor de căpșune este cuprinsă între începutul lunii iulie și început de august. De asemenea, aceștia atenționează că, dacă această lucrare nu se va face la timp, există riscul ca dăunătorii care s-au adunat pe tot parcursul anului în frunzișul vechi să se transfere pe frunzele noi.

Totodată, cultivatorii spun că trebuie să se țină cont de faptul că frunzele culturii aflate în primul an de la plantare nu se cosesc. Este valabil și în cazul în care căpșunele au fost plantate toamna sau primăvara. Așadar, dacă se plantează vara frunzele vor fi cosite abia în vara următoare, după recoltă. Căpșunele nu se cosesc niciodată toamna deoarece este important ca plantele să intre în sezonul rece cu un foliaj bogat care să asigure acumularea a cât mai multe substanțe de rezervă pentru producția de anul următor.

Cum se realizează cositul

Atunci când căpșunele au fost cultivate în sistem clasic plantele se cosesc sau se tund de la bază la 2 sau 3 cm peste nivelul coletului. Cosirea se poate face mecanizat cu tractorul sau cu motocositoarea. Gospodarii care au o cultură restrânsă în grădină pot face acest lucru cu o motocoasă de umăr cu fir sau cu o coasă manuală.

De asemenea, specialiștii spun că, în cazul căpșunelor cultivate pe folie, cosirea se face doar manual. În acest sens se poate folosi o foarfecă pentru gard viu sau o seceră manuală. În cele din urmă, în cazul căpșunelor remontante frunzele nu se cosesc în timpul verii. În schimb, este recomandată eliminarea frunzelor mai bătrâne, pătate sau bolnave, planta fiind ajutată în acest fel să întinerească.

Țineți cont și de faptul că, imediat după cosire, frunzele tăiate trebuie să fie strânse de pe teren pentru a elimina astfel sursele de boală din plantație.

De asemenea, trebuie știut faptul că după cosire este necesară o irigare bună și o fertilizare de bază pentru refacerea foliajului și înnoirea plantelor. Se mai recomandă și aplicarea unui tratament cu produse cuprice la zece zile după cosire și un biostimulator.

„România cultivă 2 categorii de căpșuni – unifer (rodește o singură dată pe an, în perioada mai-iunie) și remontant (rodește de 2-3 ori pe an: primăvara, vara și toamna). Producția la remontant se distribuie pe cele 3 cicluri de producție. Cosirea se poate face doar la unifer pentru igienizarea culturii și creșterea producției anului viitor. Cosirea se face cu motocoasă după încheierea campaniei de recoltat în luna iulie astfel încât planta să-și poată reface masa foliară până în toamnă. În fermele profesionale nu se cosesc căpșunii uniferi deoarece se merge pe un singur ciclu de producție, fiind înlocuiți după fiecare ciclu. Remontantul nu se cosește deoarece prin cosire se elimină cel puțin 1 ciclu de producție ceea ce poate duce la scăderea producției“, a declarat fermierul Mircea Poenaru, președintele Romcăpșuni.

Tipuri de căpșune remontante

Cultivatorii trebuie să știe că soiurile remontante sunt cele care produc fructe de mai multe ori pe sezon, pe parcursul unui an. Există soiuri de căpșun remontante DSD, capabile să producă recoltă de circa 3 ori pe sezon, prima dată în același timp cu soiurile timpurii, apoi o altă producție la 2-3 luni distanță. De asemenea, în România mai avem și soiuri remontante NSD, cu o putere de fructificare și mai mare, acestea reușind să fructifice constant, timp de aproape 10 luni, cu doar câteva pauze scurte de producție, de circa o săptămână. Unul dintre soiurile recunoscute pe teritoriul țării este soiul de căpșun Regina Elisabeta a II-a. Acesta se poate planta în perioada aprilie-noiembrie și ajunge la maturitate la o înălțime de circa 45 cm. Fructifică începând cu luna mai-iunie. Chiar dacă prima recoltă are fructe mai mici, de 40-50 grame, ulterior fructele pot crește până la 80-90 grame. Horticultorii apreciază acest soi ca fiind unul dintre cele mai bune soiuri de căpșun, capabil să rodească pe parcursul unui an, până târziu în luna octombrie.

Liliana POSTICA