În serele ultramoderne din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București se realizează tot felul de experiențe cu scopul de a ajuta legumicultorii inclusiv în ceea ce privește alegerea soiurilor și hibrizilor. În acest sens au fost înființate două culturi de tomate pe substrat nutritiv, însă pentru a observa comportamentul și productivitatea plantelor în mod comparativ a fost ales un soi românesc și un hibrid olandez. Rezultatele? Le aflăm de la doamna prof. univ. dr. Elena Drăghici, specialist în bioingineria sistemelor hortiviticole.

Hibridul Cheramy

Cele două culturi cu creștere nedeterminată au fost înființate în luna octombrie 2021 și au fost alese pentru cultivare hibridul Cheramy și soiul Flaviola. Pentru aceste culturi s-a folosit un substrat de nucă de cocos, iar răsadurile au fost produse în ghivece speciale cu perlit. De fapt, acest tip de ghivece a fost brevetat de reprezentanții USAMV București, care au obținut rezultate spectaculoase în urma utilizării lor.

Prima recoltare de fructe a avut loc la începutul lunii decembrie, iar vestea bună este că în acest tip de culturi plantele pot fructifica chiar și 10-12 luni. 

„Hibridul Cheramy are fructe de dimensiuni medii, între 14-20 grame/fruct, iar rezistența lor la păstrare este foarte bună. Un alt avantaj al acestui hibrid este faptul că fructele pot fi recoltate de la pârgă până la cel la maturitatea fiziologică. În acest caz a fost utilizat un substrat organic pe bază de nucă de cocos, care prezintă avantajul de a păstra o mai mare cantitate de substanță, ceea ce oferă rădăcinilor o cantitate constantă de soluție nutritivă. Cu alte cuvinte fertirigările se pot face într-un interval mai mare de timp. Acest hibrid oferă producții constante și fructe. Ceea ce am observat noi în cazul studiilor este faptul că acest acest hibrid s-a comportat foarte bine, însă, în cazurile în care lumina este mai puternică, fructele se fac mai mari, iar dacă plantele sunt mai umbrite, fructele scad în dimensiune“, a declarat doamna Elena Drăghici.

Un important avantaj al acestui tip de cultură este faptul că substanța nutritivă rezultată din dren nu se aruncă, ci se recuperează, ajunge într-un tanc unde se dezinfectează și, într-o anumită proporție, după efectuarea analizelor necesare, se reutilizează.

Ce lucrări se practică

În cazul acestor culturi, cel mai important aspect de care legumicultorii trebuie să țină cont este eliminarea frunzelor de pe plantă, astfel încât atunci când se formează inflorescența, în funcție de caracteristica soiului ori a hibridului, toate elementele nutritive să ajungă la fruct, nu în frunze, iar dezvoltarea fructelor să fie uniformă. „O altă lucrare importantă este eliminarea lăstarilor care se formează lângă frunze, pentru că s-a urmărit obținerea fructelor doar pe tulpina principală, nu și pe cele secundare. În cazul frunzelor, trebuie să ținem cont că se elimină cele de sub prima inflorescență și, de asemenea, de deasupra inflorescenței. Aici trebuie să fim atenți și dacă, de exemplu, avem 3 frunze, eliminăm primele două frunze și lăsăm una. Pe măsură ce fructele ajung să se pârguiască eliminăm și această frunză pentru ca fructele să beneficieze de soluția nutritivă. Iar această lucrare trebuie făcută permanent“, a mai precizat reprezentanta USAMV București.

Un aspect interesant în cazul acestor plante este dat de faptul că ele sunt coborâte tocmai pentru ca fructele să se dezvolte corespunzător. De aceea, plantele depășesc cu mult 10 metri lungime. 

În culturile din spații închise, cea mai mare problemă este dată de polenizare. Astfel, în serele de la Agronomie au fost folosiți altădată bondari, însă, pentru că suprafața este prea mică, iar costul prea mare, se apelează la scuturarea plantelor de către angajați, în fiecare dimineață între 9:30 – 10:00, pentru a se asigura polenizarea și formarea fructului.

Soiul Flaviola

Pentru că vorbim despre un important departament de cercetare, așa cum era de așteptat, a fost ales pentru acest tip de cultură și un soi românesc, respectiv Flaviola. „Acest soi are masa foliară destul de mare, fructele mai mici, dar are o productivitate foarte bună. Pentru a putea compara, am efectuat aceleași lucrări specifice. Fiecare fruct vine cu o anumită calitate. Fructele hibridului Cheramy sunt mai mari, dar cu un conținut mai redus de glucide. Chiar dacă fructele soiului românesc sunt mai mici, sunt foarte dulci și parfumate și mult mai gustoase“, a mai precizat doamna Drăghici.

Probabil cea mai des întâlnită întrebare în cazul fructelor obținute pe substrat nutritiv este acea referitoare la cantitatea de nitriți pe care o conțin. Sunt ele sănătoase și hrănitoare? Ei bine, da! Doamna Drăghici ne-a mărturisit faptul că, în cazul acestor două experiențe, rezultatele sunt foarte bune, respectiv la fructele soiului Cheramy s-a constatat faptul că are un conținut de nitriți de 120 miligrame/kg, iar la fructele Flaviola concentrația este între 110-121 miligrame/kg, depinde de momentul recoltării. „În urma analizelor am constatat faptul că în ambele cazuri fructele au calitățile comerciale cerute în piață. Deci sunt sigure, iar productivitatea este foarte mare“, a mai punctat doamna Drăghici.

Rețeta nutritivă nu se face la întâmplare și nici nu rămâne aceeași de la începutul ciclului până la finalul lui, ci ține cont de necesitățile plantei. Această rețetă se poate schimba și de 10-12 ori, însă și modul în care se schimbă rețeta este dictat de soiul ori de hibridul din cultură. „În ceea ce privește schimbarea rețetei nutritive, pot spune că, în cazul celor două culturi, am schimbat rețeta de doar 6 ori, comparativ cu soiurile sau hibrizii cu fructe mari, atunci când se intervine în schimbarea rețetei de mai multe ori. Însă, ceea ce vreau să se înțeleagă este faptul că schimbarea rețetei se face pe baza unor analize de laborator, se ține cont de calitatea și conținutul apei, iar totul este calculat pe etaj de fructificare. Iar fiecare schimbare a rețetei nutritive presupune costuri în plus. Toate aspectele privind rețetele nutritive sunt decise în cadrul unui laborator de agrochimie, știm ce vrem și ce trebuie să facem“, a mai adăugat Drăghici.

În ceea ce privește tratamentele fitosanitare, trebuie să știm că în acest sistem de cultură numărul lor este mai redus. În cazul celor două culturi din serele USAMV nu au fost aplicate foarte multe tratamente pentru combaterea dăunătorilor ori a bolilor, singura problemă întâlnită aici a fost apariția musculiței de seră. Însă și în acest caz s-a observat o prezență mai mare în compartimentul dedicat soiului românesc și mai mică în cel dedicat hibridului olandez.

Așadar, în condițiile de studiu din cadrul serelor USAMV, atât soiul românesc, cât și hibridul olandez oferă producții ridicate, fructe uniforme, însă gustul acestora este în favoarea cercetării românești, respectiv de partea soiului Flaviola.

Larissa DINU